Cum a organizat spionajul militar rus GRU sabotajul cu drone de pe aeroportul din Leipzig și cine sunt agenții implicați
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sabotajul cu drone de pe aeroportul din Leipzig a fost organizat sub conducerea Direcției Principale de Informații (GRU) de pe lângă Statul Major al armatei ruse și a angrenat agenți implicați anterior în operațiuni hibride pe teritoriul Poloniei, dezvăluie publicația rusă din exil The Insider într-o investigație jurnalistică realizată împreună cu Der Spiegel.
Cuprins:
În seara zilei de 4 august, o dronă cu încărcătură explozibilă s-a prăbușit pe aripa unui avion de transport An-124 aflat pe aeroportul din Leipzig, un centru logistic al NATO. Dispozitivul a căzut la sol fără să se detoneze și a fost descoperit câteva ore mai târziu de un șofer de autobuz. Aeronava era goală, dar, cu puțin timp înainte de incident, transportase muniție din Franța via Leipzig.
Un alt avion An-124 se afla în apropiere. În cazul în care aeronavele ar fi fost încărcate cu muniție și drona ar fi explodat, distrugerile ar fi fost imense și exploziile s-ar fi putut solda cu victime. Imediat după acest incident un avion Boeing 757 s-a ciocnit de o a doua dronă în timpul tentativei de aterizare.
Ministrul de Interne al Germaniei, Alexander Dobrindt, a acuzat oficial Rusia în baza rezultatelor anchetei efectuate de poliție și serviciile de informații, în timp ce NATO a subliniat că „dovezile sunt clare”. Presa germană a menționat doi suspeți, și anume Oleg L. și Andrei K., ambii asociați GRU. The Insider a reușit să identifice autorii și să dovedească implicarea GRU în organizarea sabotajului de la Leipzig.
Cum a comandat GRU o operațiune eșuată
Într-o dimineață rece din ianuarie 2026, colonelul GRU Denis Smolianinov a fost surpins de o cameră de supraveghere din Moscova plimbându-se alături de un antrenor de aruncat cuțite, Vladimir Trofimov, și un traficant de arme, Andrei Usaciov. Discuția rămâne un mister, dar Usaciov a avut cu siguranță de raportat ceva la GRU, subliniază The Insider.
Andrei Usaciov, în vârstă de 54 de ani, și-a început cariera în Forțele Aeriene ale Rusiei. În 2000, a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru jefuirea unei case de schimb valutar. După eliberare, a intrat în afaceri de fabricare și comercializare de arme. Compania sa, Orujeinaia Palata, a devenit chiar furnizor al Gărzii Naționale Ruse. Totuși, în 2023, s-a descoperit că dispozitivul Vîzjigateli pe care îl vindea era de fapt o dronă ieftină chinezească SkyfendHunter SHH100, importată ilegal în Rusia. Usaciov a părăsit compania, dar specialiștii asociați cu dronele militare sunt mai rari și atrag atenția GRU.
Contactul din Pskov cu cetățenie letonă și firmă în Serbia
Interesul lui Usaciov pentru drone nu era pur teoretic. Conform înregistrărilor sale telefonice, obținute de The Insider, acesta l-a sunat pe 13 iulie pe cunoscutul său din Pskov, Oleg Liovușkin. Acesta din urmă era cunoscut până de curând ca motociclist și un mic importator de ceai, cafea și condimente.
Pentru GRU, „contactul Liovușkin” a fost deosebit de valoros, deoarece micul antreprenor deține și cetățenia Letoniei, ceea ce îi permite să intre fără probleme în Uniunea Europeană. În plus, deține și o firmă în Serbia, ceea ce îi oferă un pretext plauzibil pentru a călători în regiune.
Conform bazei de date privind rezervările de zboruri, pe 26 iulie, adică la două săptămâni după conversația cu Usaciov, Liovușkin a cumpărat un bilet spre Istanbul cu plecare a doua zi. De acolo, a călătorit la Berlin, unde a închiriat o mașină și s-a dus la Leipzig. În după-amiaza zilei de 4 august, cu câteva ore înainte de atacul cu drone de pe aeroportul din Leipzig, Liovușkin a cumpărat un bilet de avion din Macedonia de Nord către Moscova cu escală la Istanbul.
Liovușkin nu a acționat singur, ci a avut complici care au efectuat direct operațiunea de sabotaj eșuată. The Insider i-a identificat și precizează că îi depistase anterior într-o altă operațiune de sabotaj, comisă acum doi ani în Polonia.
Banda belarusă
Ancheta efectuată de autoritățile germane a descoperit urme ale lui Andrei Karșakov, un cetățean belarus stabilit în Rusia. Acesta și-a lăsat amprentele pe antena folosită pentru amplificarea semnalului dronei.
Amprentele lui Karșakov erau cunoscute după incendiul pe care l-a provocat pe 25 iulie 2024 într-un magazin Leroy Merlin din Lodz, Polonia. Karșakov a fost însoțit atunci de un alt belarus, Maksim Lapunov, care mai folosește un pașaport sub numele său vechi Maksim Kolosov.
Înregistrările de zbor arată că Lapunov a fost alături de Karșakov și în cazul sabotajului de la Leipzig. Pe 19 iulie, cu două săptămâni înainte de atac, a zburat de la Sankt Petersburg la Ankara, iar de acolo la Belgrad. Potrivit unor surse citate de The Insider, Lapunov s-a dus ulterior în Germania.
The Insider nu exclude participarea altor sabotori, având în vedere că Andrei Karșakov obișnuiește să călătorească alături de alți trei conaționali la fel de dubioși ca el, și anume Roman Kovalevski, care are cazier judiciar pentru jafuri, un anume Veaceslav Aisin și fostul ofițer de poliție Denis Șulgan. Nu se știe deocamdată dacă cei trei au fost implicați în atacul de la Leipzig, dar un aspect care atrage atenția este că Aisin a călătorit frecvent în Germania, inclusiv în orașul Leipzig.
Infractori în serviciul GRU
Denis Smolianinov s-a născut în 1976 la Celiabinsk, unde a absolvit Școala Superioară de Aviație Militară. A lucrat ca aviator militar la Smolensk și a absolvit Academia GRU din Moscova. Apoi s-a mutat la Sankt Petersburg, la Centrul de Comandă și Informații 172 al GRU, având în responsabilitate „afacerile ucrainene”.
El s-a bazat de multe ori pe criminali pentru a-și îndeplini misiunile în străinătate. În 2023, Centrul Dossier a dezvăluit cum Smolianinov recrutat neonaziști care ispășiseră pedepse la închisoare pentru omor pentru a lucra ca agenți sub acoperire în Ucraina.
Printre infractorii recrutați Smolianinov au figurat și interlopi cunoscuți în Rusia, precum fostul ofițer GRU Vladimir Borisov, poreclit „Praporșcik” („Plutonierul”). În anii 1990, acesta a înființat la Sankt Petersburg gruparea de crimă organizată Falcon-95 și folosea mai multe metode deprinse din serviciile secrete, inclusiv tehnici avansate de interceptare a convorbirilor și deghizarea profesională a asasinilor. În pofida numeroaselor crime, răpiri și preluări ostile ale mai multor afaceri, Vladimir Borisov a reușit să evite condamnările în instanță, primind doar o pedeapsă cu suspendare.
În 2014, Borisov a încercat să-și înființeze propria companie militară privată. Această inițiativă pare să fi pus bazele colaborării sale cu Smolianinov, întrucât GRU sprijinea activ, la acea vreme, crearea unor astfel de companii pentru a-și ascunde operațiunile. Spre deosebire însă de un alt infractor, defunctul Evgheni Prigojin, Vladimir Borisov nu a avut succes în sfera militară privată.
În 2017, acesta a fost dat în urmărire în legătură cu preluarea ostilă a Institutului de Stat pentru Proiectare Arhitecturală și în Construcții. S-a ascuns în Bulgaria, de unde a fost extrădat în Rusia, în 2021. În mod normal, trebuia să ispășească o pedeapsă la închisoare. Însă, potrivit unor informații obținute de The Insider, el a fost eliberat la scurt timp după încarcerare și a primit un pașaport nou, pe care l-a folosit ulterior pentru numeroasele sale călătorii în străinătate în compania altor infractori.
