Curtea Constituțională a amânat verdictul la pensiile magistraților. Ilie Bolojan amenințase cu demisia dacă legea pică la CCR

Curtea Constituțională a amânat verdictul pe proiectul legii pensiilor magistraților

Pe scurt, reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.

„Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a explicat Ilie Bolojan pe 29 august.

Iar decizia luată de Curtea Constituțională azi, 24 septembrie, a fost să amâne verdictul pentru ziua de 8 octombrie. Libertatea a anunțat ieri, 23 septembrie, că CCR nu va da o soluție, „pentru a studia acest caz în profunzime”.

Procurorul general l-a avertizat pe Bolojan că vor fi consecințe. Premierul a amenințat cu demisia

Decizia Executivului a stârnit proteste vehemente și amenințări ale magistraților la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea.

În replică, Ilie Bolojan, aflat în funcția de premier din 23 iunie, a amenințat cu demisia dacă legea va pica la Curtea Constituțională. Întrebat într-o conferință de presă pe 2 septembrie dacă va demisiona în cazul în care proiectul pensiilor speciale nu va trece de CCR, premierul a fost categoric: „V-am explicat și data trecută. Atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, este greu de presupus că un Guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”.

După două zile, pe 4 septembrie, Curtea Supremă a anunțat că sesisează CCR. Instituția a susținut că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”. Termenul de judecată a fost fixat pentru 24 septembrie.

Alte 3 sesizări AUR amânate, una respinsă

În afara sesizării Înaltei Curți referitoare la pensiile magistraților, Curtea Constituțională a mai dezbătut alte 4 sesizări referitoare la 4 proiecte asumate de Executiv în Parlament.

Este vorba despre sesizările depuse de partidul condus de George Simion pentru:

• proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice
• proiectul de Lege privind reforma în domeniul sănătății
• proiectul de Lege privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
• proiectul de Lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.

În cazul primelor 3 proiecte s-a decis amânare, iar termenul de judecată a fost fixat pentru 8 octombrie.

În cazul proiectului legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative, decizia a fost de respingere, adică legea guvernului Bolojan este constituțională.

Cine sunt cei 9 judecători ai Curții Constituționale și cine i-a propus

Partidele politice au o mare influență la numirile judecătorilor. PSD are 4 judecători CCR, PNL + Administrația Prezidențială au 4, iar UDMR are 1.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 29

Cine sunt cei 9 judecători ai Curții Constituționale și cine i-a propus:

• Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
• Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
• Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
• Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
• Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
• Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de președintele României (2022)
• Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de preşedintele României (2019) – este și președinta CCR
• Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele României (2025)
• Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025).

Mandatul unui judecător este de 9 ani. Judecătorii Curții Constituționale se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE