Eșecul schemei COVAX. Țările de la granița Uniunii Europene nu au nici acum acces la vaccinurile anti-COVID

• Într-o analiză publicată de Libertatea, politologii Cristian Pârvulescu și Dan Dungaciu explicau geopolitica vaccinurilor și cum au ajuns Rusia și China să câștige din goana țărilor sărace după serul anti-COVID. 
• În tot acest timp, fondul COVAX, alianța globală condusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care trebuia să distribuie vaccinuri către țările cu posibilități materiale reduse, încă nu a reușit să facă asta. 
• Lăsate fără opțiuni occidentale, statele europene din afara blocului comunitar își îndreaptă atenția către vaccinurile produse de China și Rusia.

A trecut o lună și jumătate de la startul campaniei de vaccinare în Uniunea Europeană. Și, deși campania nu e una lipsită de probleme, situația e una mult mai fericită decât la frontiera externă a comunității europene. În vreme ce în unele țări UE s-a trecut deja la imunizarea muncitorilor esențiali, nici măcar medicii din prima linie nu au acces la ser în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Ucraina și Republica Moldova.

Autoritățile din aceste state își pun speranța în programul COVAX, demarat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în colaborare cu Coaliția Inovațiilor pentru Pregătire Epidemică (CEPI) și Alianța Vaccinurilor Gavi, pentru a asigura națiunilor sărace ale lumii acces la serurile de imunizare împotriva COVID-19.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Potrivit Euronews, ținta COVAX este de a livra peste 330 milioane de doze în 145 de țări, și asta doar în runda inițială de distribuție, care se încheie în iunie 2021. 

Deși sună impresionant, 330 de milioane de doze asigură imunizarea a doar 3,3% din populația totală a țărilor incluse în program. Printre acestea se numără națiuni bogate precum Canada și Noua Zeelandă, dar și state care nu-și permit să plătească și se bazează pe donații umanitare, cum ar fi Siria și Yemen.

Cum au ajuns țările bogate să se lupte pentru doze cu COVAX 

Acesta nu era scopul inițial pus pe hârtie la finele lui aprilie 2020. Programul COVAX urmărea să coordoneze achiziționarea globală de vaccinuri, astfel încât economiile subdezvoltate să nu fie eliminate din cursă pentru că nu-și permit să plătească. 

„A durat ceva vreme până la demararea acestui program. Și pentru că a durat atât, națiunile bogate au început să semneze contracte bilaterale cu producătorii, pentru a asigura accesul propriilor cetățeni la vaccin. Evident că asta a însemnat că aceste state au început să concureze pentru aceleași doze cu schema COVAX”, explică Antoine de Bengy Puyvallée, profesor de științe politice la Universitatea Oslo.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Așa a ajuns inițiativa să fie cu luni în urma țărilor bogate, care au achiziționat mare parte din dozele deja fabricate și au comandat suficiente seruri pentru a-și imuniza de trei ori populația. Până în prezent, 90% dintre vaccinuri au fost administrate în statele dezvoltate, o arată inclusiv un raport al OMS.

Totuși, pentru multe țări din Balcani și estul Europei, care nu au putere de negociere cu marile companii farmaceutice, COVAX rămâne aproape singura șansă de a obține dozele de vaccin COVID. Asta, dacă nu au început deja negocierile pentru vaccinurile dezvoltate de China – Sinopharm și Sinovac – și Rusia – Sputnik V. 

Albania – 1.000 de doze primite

Autoritățile albaneze au anunțat startul campaniei de vaccinare pe 11 ianuarie, „mulțumită generozității și sprijinului oferit de o țară UE”.

Donația a constat în 1.000 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech.

De asemenea, executivul de la Tirana a semnat un contract pentru jumătate de milion de doze direct cu Pfizer-BioNTech. Însă nu a anunțat câte dintre acestea au fost deja livrate.

Albania, cu o populație de 2,9 milioane de locuitori, a cerut 1,14 milioane de doze de la COVAX. Până-n prezent nu a primit niciun transport prin programul coordonat de OMS.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Tirana are două estimări cu privire la perioada de timp în care poate să obțină imunitatea de turmă prin vaccinare – 14 luni în cel mai bun caz ori 2 ani în cel mai rău caz.

Bosnia și Herțegovina – 0 doze primite

Cu o populație de 3,3 milioane, Bosnia și Herțegovina nu a primit sau administrat până în acest moment niciun vaccin COVID.

Autoritățile de la Sarajevo susțin că țara s-a numărat printre primele care s-au înscris în schema COVAX.

Dar, asemenea altor state înscrise în program, nu a primit până acum niciun transport.

„Mi-am pierdut speranța că ne vom întoarce la o viață normală”, a spus Belma Djonko, un bosniac de 50 de ani din Sarajevo, la auzul veștii că mii de medici, asistente și persoane în vârstă au primit prima doză de vaccin în țările membre UE.

Autoritățile speră că vor primi curând primul transport de vaccinuri prin schema COVAX. Dar, până atunci, ministerul de externe a demarat deja eforturi pentru a negocia direct contracte cu producătorii farmaceutici, așa cum au făcut și vecinii din Serbia.

Bosnia a înregistrat 3.700 de morți de COVID și are una dintre cele mai ridicate rate a mortalității din Europa.

Kosovo – 0 doze primite

Deși până-n prezent nu a primit nici măcar o doză, Kosovo speră că primul transport va veni la mijlocul lui februarie prin schema COVAX.

„Primele doze de vaccin anti-COVID vor veni la mijlocul lunii februarie. Am muncit foarte mult pentru asta”, a declarat ministrul sănătății, Armed Zema.

Pristina s-a înscris abia în decembrie în COVAX. Dar speră să primească suficiente doze pentru a-și imuniza 20% din populație prin schema coordonată de OMS.

De asemenea, premierul albanez a promis că va oferi un număr simbolic de doze pentru personalul sanitar care luptă în prima linie în spitalele COVID din Kosovo.

Macedonia de Nord – 0 doze primite

Macedonia de Nord, care fusese invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană înainte ca procesul să fie blocat de Bulgaria, nu a primit niciun vaccin prin intermediul schemei COVAX.

Se bazează, în schimb, pe sprijinul Serbiei, care a promis că va dona 8.000 de doze autorităților de la Skopje.

„Guvernul este acum în contact permanent cu Ambasada Chinei și încearcă să achiziționeze vaccinurile dezvoltate de Beijing”, a declarat ministrul macedonean al sănătății, Venko Filipce.

Pentru autoritățile macedonene, întârzierile transporturilor promise de Pfizer-BioNTech sunt un semn clar că ar trebui să se îndrepte spre alți producători, precum chinezii de la compania de stat Sinopharm sau chiar către Sputnik V, dezvoltat de Rusia.

„Așteptăm ultimele detalii ale contractului, inclusiv prețul. Dar vom avea toate amănuntele până la sfârșitul săptămânii. Aș vrea să nu vorbesc despre o dată de livrare. A devenit evident că primii producători care au intrat pe piață, inclusiv cei de la Pfizer, întâmpină acum probleme cu proporțiile producției”, a argumentat ministrul alegerea Guvernului de a se îndrepta spre China.

Macedonia de Nord are doar două milioane de locuitori, dar a înregistrat de la începutul pandemiei 2.800 de decese provocate de COVID-19.

Serbia – 1,19 milioane doze primite

Serbia are una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare din Europa.

Dar aceasta nu se datorează participării Belgradului la schema COVAX. Căci, până-n prezent, autoritățile sârbe nu au primit nici măcar o singură doză prin programul coordonat de OMS.

„Suntem una dintre primele țări din regiune care a contribuit financiar la schema COVAX”, a declarat dezamăgit președintele Aleksandar Vucic.

În schimb, sârbii au cumpărat un milion de doze din vaccinul produs de chinezii de la Sinopharm și alte 60.000 de doze ale serului rusesc Sputnik V. Dar și câteva mii de la Pfizer-BioNTech.

De asemenea, în februarie ar urma să ajungă la Belgrad alte 1,3 milioane de doze din cele trei seruri: 950.000 de la Sinopharm, 100.000 de la Pfizer-BioNTech, precum și 250.000 de Sputnik V.

Autoritățile sârbe vor să obțină și 800.000 de doze din serul dezvoltat de Oxford AstraZeneca, iar negocierile au fost deja demarate cu sprijinul Poloniei.

De la începutul pandemiei, 4.000 de oameni și-au pierdut viața din cauza coronavirusului, dar medicii sârbi susțin că numărul morților este mai mare decât cel declarat de autoritățile de la Belgrad.

Ucraina – 0 doze primite

Guvernul de la Kiev așteaptă să primească, după mijlocul lunii februarie, în jur de 117.000 de doze de la Pfizer-BioNTech.

Aceste doze, care vin prin intermediul schemei COVAX, vor fi rezervate imunizării personalului medical din spitalele COVID-19.

Cu o populație de 44 milioane de locuitori, Ucraina așteaptă să primească, în prima jumătate a anului 2021, alte 3,7 milioane de doze din serul dezvoltat de Oxford AstraZeneca. Și acestea tot prin intermediul COVAX.

În schimb, au început vaccinările în teritoriile separatiste din estul Ucrainei, care au primit transporturi de Sputnik V din partea Rusiei.

Începând de luni, 15 februarie, personalul sanitar, social și militar va putea să se imunizeze cu serul rusesc în Donețk și Lugansk.

Republica Moldova – 0 doze primite

Basarabenii își pun încrederea tot în schema COVAX, care ar trebui să livreze primele doze de vaccin, undeva la mijlocul lunii februarie, la Chișinău. 

Prima dată ar trebui să sosească 24.570 de doze din serul Pfizer-BioNTech. Iar începând cu finele lunii februarie, vor fi livrate în tranșe 264.000 de doze de AstraZeneca.

Moldova se așteaptă să primească prin schema COVAX suficiente doze pentru a vaccina 20% din cei 3,5 milioane de locuitori. De asemenea, țara vecină se numără printre statele care vor primi vaccinurile în mod gratuit prin programul coordonat de OMS.

De la începutul pandemiei, Republica Moldova a înregistrat peste 170.000 de cazuri și 3.640 de decese provocate de COVID-19.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro