„Falsa banană”, planta din Africa care ar putea salva omenirea de foamete în plină criză climatică
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ensetul, cunoscut drept „banana falsă”, este o plantă din Etiopia care poate combate foametea globală datorită rezistenței sale la secetă și boli. Un studiu din 2021, citat de CNN, arată că 60 de plante de enset pot hrăni o familie de cinci persoane timp de un an, iar aria sa de cultivare ar putea fi extinsă de 12 ori, hrănind până la 111,5 milioane de oameni.
Cuprins:
- „Falsa banană” este planta care ar putea salva omenirea de foamete în plină criză climatică
- De ce este numit și „copacul împotriva foametei”
- Ce este ensetul
- De la aliment regional la soluție împotriva riscului global de foamete
- De ce este greu de cultivat sau vândut la nivel internațional
- Cum se consumă „falsa banană”
„Falsa banană” este planta care ar putea salva omenirea de foamete în plină criză climatică
În contextul în care schimbările climatice amenință tot mai grav culturile agricole de bază la nivel global, precum grâul, orezul sau porumbul, cercetătorii își îndreaptă atenția către o resursă alimentară neobișnuită, dar folosită de secole în regiunile din Cornul Africii. Este vorba despre enset (n.r. Ensete ventricosum), o plantă cunoscută popular sub numele de „falsa banană” sau „banana pe steroizi”, din cauza dimensiunilor sale impresionante.
Această plantă extrem de rezistentă, cultivată în prezent doar în Etiopia, ar putea deveni o soluție crucială pentru securitatea alimentară globală pe măsură ce fenomenele meteo extreme și seceta se intensifică, potrivit unui articol publicat de CNN.
De ce este numit și „copacul împotriva foametei”
Deși la o primă vedere seamănă perfect cu un bananier obișnuit, enset nu este cultivat pentru fructele sale. Fructele acestei plante sunt de fapt necomestibile, fiind pline de semințe tari și mari. În schimb, valoarea nutritivă uriașă se află în tulpina sa voluminoasă și în bulbul subteran, ambele fiind extrem de bogate în amidon.
În Etiopia, peste 20 de milioane de oameni depind deja de enset ca sursă principală de hrană. Planta și-a câștigat supranumele de „copacul împotriva foametei” datorită capacității sale extraordinare de a supraviețui în condiții extreme de secetă, acolo unde alte culturi se usucă complet. Spre deosebire de cerealele sezoniere, enset este o plantă perenă care poate fi plantată și recoltată în orice perioadă a anului, funcționând ca un depozit natural de hrană.
Randamentul acestei culturi este uimitor: doar câteva zeci de plante mature pot asigura necesarul caloric al unei persoane adulte pentru un an întreg, permițând unei familii să își asigure subzistența pe o suprafață foarte mică de teren.
Ce este ensetul
Parte a familiei Musaceae, din care face parte și banana, ensetul nu este un copac adevărat, ci o plantă gigantică ce poate atinge zece metri înălțime. Spre deosebire de bananele obișnuite, fructele sale nu sunt comestibile, fiind pline de semințe tari. În schimb, fermierii etiopieni folosesc pseudotulpina și rădăcina cărnoasă, care sunt fermentate pentru a produce un aliment de bază numit „kocho”.
„În ceea ce privește generalismul și adaptabilitatea, este uimitor”, a declarat biologul britanic James Borrell pentru sursa citată mai sus.
De la aliment regional la soluție împotriva riscului global de foamete
Marea întrebare a cercetătorilor este de ce o cultură atât de valoroasă a rămas izolată într-o singură regiune din estul Africii. Biologul James Borrell, de la Royal Botanic Gardens Kew din Marea Britanie, explică pentru publicația americană că enset are un potențial imens de a fi extins și în alte zone geografice amenințate de incertitudinea climatică.
Adaptabilitatea plantei a fost demonstrată atunci când enset a înflorit în serele Grădinii Botanice Regale Kew, confirmând că poate crește și în afara mediului său nativ. Cercetările sugerează că distribuirea și cultivarea plantei în alte regiuni din estul și sudul Africii ar putea asigura hrana necesară pentru peste 100 de milioane de oameni în următoarele decenii.
De ce este greu de cultivat sau vândut la nivel internațional
Cu toate calitățile sale, ensetul este cultivat aproape exclusiv în Etiopia, în regiunile muntoase din sud-vest, aflate la altitudini între 1.500 și 3.000 de metri. Această arie limitată de cultivare și reglementările stricte privind exportul de material vegetal au împiedicat răspândirea sa.
„Etiopia are o diversitate vegetală incredibilă și este foarte protectoare cu resursele sale”, explică Borrell. Disputele internaționale privind brevetele, cum a fost cazul cerealelor teff, au făcut ca guvernul etiopian să reglementeze sever transferul de plante în afara țării.
Recoltarea și procesarea ensetului sunt procese laborioase, desfășurate în principal de femei. În prezent, metodele mecanizate sunt în curs de dezvoltare în mai multe universități etiopiene, dar nu au fost implementate la scară largă. De asemenea, prepararea kocho necesită cunoștințe tradiționale, iar gustul său este considerat „dobândit”.
Cum se consumă „falsa banană”
Modul tradițional de preparare al „falsei banane” este însă unul destul de complex. Tulpina și bulbul subteran sunt răzuite, iar masa obținută este pusă la fermentat în gropi special amenajate în pământ.
Din pasta fermentată se prepară mâncăruri tradiționale etiopiene, cum ar fi kocho (o pâine densă și plată) sau bulla (un praf fin de amidon folosit pentru terciuri).
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
