RAPORT. Efectele pandemiei asupra femeilor: a crescut cu 50% numărul celor care au intrat în șomaj: „Nu aveam papuci la copii. Trebuia să aștept până la alocație”

Studiul ONG-ului s-a bazat pe 443 de chestionare și interviuri cu femei atât din mediul urban, cât și din mediul rural, dar și cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, făcute la începutul lunii septembrie anul trecut. Cercetarea nu este reprezentativă la nivel național.

Femeile au mărturisit că se simt anxioase, epuizate și deprimate din cauza volumului mare de informații, de multe ori contradictorii, despre coronavirus și că și-au pierdut locurile de muncă din cauza pandemiei, astfel că de multe ori s-au bazat pe alocațiile copiilor pentru a-și întreține familiile sau au găsit surse alternative de venit. Unele dintre ele au stat într-o stare constantă de teamă din cauza partenerului violent cu care împart locuința.

Raportul Centrului FILIA arată, printre altele, că:

• multe femei și-au pierdut locurile de muncă;
  
• 67% dintre femeile intervievate au declarat că le-a fost afectată sănătatea mintală și s-au confruntat cu epuizare fizică și psihică;
  
• 95% au declarat că nu au primit ajutor din partea autorităților;
  
• aproape 38% dintre femeile intervievate au spus că au întâmpinat dificultăți în accesarea serviciilor medicale;
  
• cazurile de violență domestică s-au intensificat începând cu starea de urgență.

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

„Din păcate, toate aceste teme lipsesc aproape cu desăvârșire de pe agenda publică și acest lucru se reflectă și în încrederea pe care o au femeile în autorități”, se arată în raportul Centrului FILIA.

Aproape 35.000 de victime ale violenței domestice, anul trecut

În anul 2020, marcat de pandemia de COVID-19, numărul victimelor violenței domestice a crescut în întreaga lume. Intensificarea cazurilor de agresiune în familie este unul dintre cele mai evidente efecte negative ale pandemiei asupra femeilor.

De asemenea, numărul de ordine de protecție provizorii a ajuns la 6.472, cu 10 la sută mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2019.

Centrul FILIA spune că odată cu numărul de cazuri de violență domestică, a crescut și numărul de apeluri către serviciile de suport ale ONG-urilor, pentru că femeile au simțit nevoia de consiliere. Asta arată că, deși fenomenul nu poate fi asociat exclusiv cu pandemia de coronavirus, aceasta este totuși un factor care a dus la intensificarea cazurilor, mai ales în primele luni ale anului 2020, în perioada stării de urgență.

Recomandări

„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

„Faptul că multe dintre femei au fost nevoite să rămână în domiciliu alături de agresori în perioada de urgență a crescut presiunea asupra lor, riscul de a fi expuse mai mult și mai des la situații violente (…), iar agresorii le presează să renunțe la locul de muncă și încearcă să le convingă că este periculos să plece acum. Pe lângă prezența agresorului în domiciliu, starea de urgență și izolarea în spațiul domestic au făcut dificil accesul femeilor la servicii de consiliere online”, arată raportul.

„Adunăm și vindem bureți, ca să mai luăm un ban în plus”

Pandemia de coronavirus nu a provocat doar o criză de sănătate publică, ci și o criză economică, iar bărbații și femeile resimt asta în mod diferit. Un studiu al firmei de consultanță McKinsey&Company făcut la nivelul corporațiilor din SUA arată că femeile sunt mai vulnerabile la efectele economice provocate de coronavirus, din cauza inegalităților de gen deja existente.

Recomandări

Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit

Situația actuală s-a inversat față de criza economică din 2008, de exemplu, în urma căreia au fost mai mulți bărbați care și-au pierdut locurile de muncă. Explicația este că, de această dată, domeniile cele mai afectate la nivel global implică interacțiuni directe cu oamenii, precum turismul, comerțul și ospitalitatea, unde forța de muncă este majoritar feminină.

Femeile au fost puternic lovite de pierderea locurilor de muncă în ultimele luni, atrage atenția Centrul FILIA. Conform cercetării făcute de asociație, 28 la sută dintre veniturile individuale (pentru femeile intervievate) și 37 la sută dintre veniturile gospodăriei au scăzut. Măsurile de restricție le-au pus pe unele femei în imposibilitatea de a mai câștiga bani.

„În pandemie, nu a venit nimeni să-mi ceară un kilogram de brânză. Și chiar a fost greu. La un moment dat nu aveam papuci la copii. Trebuia să aștept până la alocație și la alocație mai sunt datorii, mai trebuie să le iei mâncare și să te duci să te împrumuți”, a povestit o femeie de 35 de ani din mediul rural, într-unul dintre interviurile luate de FILIA.

Criza de COVID-19 a suspendat întreruperile de sarcină la cerere

În perioada stării de urgență, multe dintre spitalele publice și private din țară nu au mai făcut avorturi la cerere, de teama infectării cu COVID-19, cu toate că autoritățile au dat atunci asigurări că „respectăm dreptul femeilor”.

Un raport din 2019 al Centrului FILIA a arătat că se fac întreruperi de sarcină oricând în 40 de spitale din 24 de județe, niciunul din București, iar în perioada sărbătorilor religioase, 36 de spitale din 19 județe refuză să facă avorturi la cerere.

O femeie a spus că la dispensarul din sat are voie să-și ducă doar o dată pe lună copiii.

„În perioada asta a fost foarte greu pentru femei cu accesul la maternitate. A fost foarte greu să facă întrerupere de sarcină și întotdeauna au fost prioritizate cazurile de copii sau cazurile extrem de grave. Și atunci, problemele lor ginecologice nu au fost prioritizate și oricum, mai ales în mediul rural, accesul este unul deficitar și limitat”, susține reprezentanta unui ONG pentru femeile rome, într-unul dintre chestionare.

Se solicită adoptarea proiectului privind monitorizarea electronică a agresorilor

Într-o scrisoare deschisă trimisă Guvernului la începutul anului, ONG-ul care militează pentru respectarea drepturilor femeilor cere autorităților să ia măsuri pentru combaterea violenței domestice, pentru îmbunătățirea intervențiilor în astfel de cazuri atunci când unul dintre cei implicați este infectat cu COVID și pentru facilitarea accesului la servicii de sănătate.

Una dintre solicitările Centrului FILIA se referă la implementarea sistemului de monitorizare electronică a agresorilor, în condițiile în care în violența familială există în continuare o rată ridicată a recidivei.

În România se vorbește de ani buni despre introducerea brățărilor electronice, cam de fiecare dată când o femeie este ucisă, deși avea ordin de protecție. Ultima dată s-a pus în discuție asta în 2018, după ce o femeie a fost ucisă de soțul ei în grădinița pe care o conducea și în care învățau cei doi copii ai cuplului.

Ce solicită Centrul FILIA

• adoptarea sistemului de monitorizare electronică a agresorilor;
  
• proceduri clare de intervenție în cazurile de violență domestică, atunci când fie victima, fie agresorul este infectat cu coronavirus;
  
• asigurarea accesului tuturor femeilor la justiție, inclusiv în stare de urgență sau de alertă;
  
• eliminarea adeverinței de la medicul de familie pentru confirmarea sarcinii și accesarea serviciilor medicale gratuite doar pe baza unui test de graviditate făcut în spital;
  
• implicarea mai multă a moașelor independente;
  
• monitorizarea respectării accesului femeilor la serviciile de întrerupere de sarcină.
  
  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro