Super El Niño: prognoza ECMWF indică un episod foarte intens
ECMWF a publicat pe 5 iunie o nouă actualizare a prognozelor privind fenomenul El Niño 2026–2027. Este prima estimare realizată după așa-numita „barieră de predictibilitate”, o perioadă în care modelele climatice sunt în general mai incerte, relatează tameteo.com.
Rezultatele indică în continuare o posibilă încălzire puternică a Pacificului ecuatorial, ceea ce întărește scenariul unui posibil „Super El Niño” în a doua parte a anului.
„Bariera de predictibilitate” corespunde lunilor martie–aprilie–mai, când interacțiunile dintre ocean și atmosferă sunt mai rapide și mai dificil de anticipat. După această perioadă, prognozele sunt considerate mai stabile și mai relevante pentru evaluarea intensității viitoare a fenomenului.
Concluziile principale ale actualizării ECMWF sunt:
- Aceasta este prima prognoză realizată în iunie de principalele centre meteorologice globale, după încheierea barierei de predictibilitate;
- Semnalul unui episod puternic spre foarte puternic se menține față de prognozele anterioare;
- Consecvența proiecțiilor consolidează scenariul preconizat pentru a doua jumătate a anului.
Încălzire semnificativă în Pacificul ecuatorial
Prognoza indică faptul că anomaliile temperaturii de la suprafața oceanului în regiunea Niño 3.4 ar putea depăși 2°C în timpul iernii și s-ar putea menține pe parcursul întregii a doua jumătăți a anului.
PACIFIC OCEAN NINO 3.4 REGION SURFACE- WARMING UP FAST
Climate Reanalyzer Temperature just shot up, Temperature Increase from Severe Weather Europe shot up 2 weeks ago. Hellish heat for vulnerable regions (Brazil, Peru) with global warming above 1.45°C. https://t.co/Li4y4srs2b… pic.twitter.com/9eDgu787sL
— Peter D Carter (@PCarterClimate) June 7, 2026
Acest prag este utilizat în mod obișnuit pentru a defini episoadele foarte intense de El Niño.
Printre punctele cheie evidențiate în această prognoză se numără:
- anomalii peste +2°C între iulie și noiembrie;
- unele simulări indică valori de peste +4°C între octombrie și noiembrie;
- semnalul rămâne stabil între actualizările modelelor.
Pentru o validare suplimentară, meteorologii așteaptă și actualizarea ansamblului de modele IRI-Columbia, programată pentru 19 iunie.
Posibile efecte ale unui „Super El Niño” în Brazilia
Impactul unui El Niño intens depinde de mai mulți factori atmosferici și nu este proporțional cu intensitatea încălzirii oceanului. În general, episoadele puternice cresc probabilitatea apariției tiparelor climatice clasice asociate fenomenului.
În cazul Americii de Sud, și în special al Brazilia, prognozele ECMWF indică: precipitații peste normal în sudul țării pe tot parcursul semestrului al doilea, anomalii lunare de peste 50 mm între iulie și decembrie și instalarea secetei în nord și nord-est, extinzându-se ulterior spre centru și sud-est.
Dacă scenariul se confirmă, consecințele ar putea fi semnificative: creșterea fenomenelor meteorologice extreme în sudul Braziliei, secetă în Amazonia, cu impact asupra biodiversității, risc crescut de incendii forestiere și reducerea productivității agricole în centrul țării.
De asemenea, una dintre principalele preocupări rămâne alimentarea cu apă a metropolei São Paulo. Sistemul de rezervoare Cantareira System funcționează la mai puțin de 40% din capacitate la începutul lunii iunie și depinde de sezonul ploios pentru refacere.
Evoluția temperaturilor: de la normal la valuri de căldură
Prognozele arată că în iulie temperaturile ar putea rămâne apropiate de mediile climatologice în sudul și centrul Braziliei, în timp ce în nord valorile ar putea depăși normele cu +0,5°C până la +2°C. Între octombrie și decembrie, însă, se anticipează o încălzire mai accentuată, cu abateri de până la +4°C.
Aceste condiții pot favoriza apariția unor valuri de căldură mai frecvente și mai intense.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că valurile de căldură reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate legate de fenomenele meteorologice extreme.
Elena Mateescu, director ANM, despre cum va influența România fenomenul El Niño: „Va avea efecte destul de puternice”
Fenomenul El Niño va influența și România în perioada următoare, inclusiv până anul viitor, a avertizat recent Elena Mateescu, directorul Administrația Națională de Meteorologie. Potrivit acesteia, creșterea temperaturilor la nivel global afectează și continentul european, iar debutul verii 2026 va aduce în țara noastră episoade accentuate de instabilitate atmosferică, cu ploi torențiale, vijelii și grindină.
„Avem de-a face mai mult sau mai puțin cu urmări ale fenomenului El Nino, însă cu siguranță variabilitatea regională își va spune cuvântul. Până la urmă, Pacificul mai cald determină creșterea temperaturii la nivel global și aceasta nu înseamnă că nu este influențat și continentul european”, a declarat, săptămâna trecută, Elena Mateescu.
Conform specialistului, cele mai recente date arată că Europa se încălzește mai rapid comparativ cu alte regiuni ale lumii. „Cel puțin ultimele date arată că Europa se încălzește în medie cu un grad mai mult decât celelalte continente și nici România nu face excepție”, a spus Elena Mateescu.
An El Niño will likely arrive later in the year, according to sea level data from Sentinel-6 Michael Freilich. The satellite—which measures the height of the entire ocean every 10 days—captured a swell of warm water hundreds of miles wide in the Pacific Ocean off the coast of… pic.twitter.com/8olthcBjEJ
— NASA Earth (@NASAEarth) May 27, 2026
Iar tendința de creștere a temperaturilor se va menține și în perioada următoare. „Așteptând această tendință cu siguranță următoarea perioadă, cel puțin până la finalul anului și anul viitor, acest fenomen va avea efecte destul de puternice asupra creșterii temperaturii aerului”, a precizat directorul ANM.
Ploi torențiale, vijelii și grindină la începutul verii, în România
Elena Mateescu a avertizat că începutul verii 2026 va fi marcat de episoade de instabilitate atmosferică accentuată. „În România, avem un debut de vară 2026 în care fenomenele de instabilitate atmosferică vor fi unele accentuate: ploi torențiale, pe secvențe scurte de timp 15-25 l/mp, iar pe spații mici 40-60 l/mp, vijelie, pentru că este posibil să consemnăm și rafale de 45-55 km/h”, a explicat specialistul.
Potrivit șefei ANM, perioada următoare va aduce frecvent ploi torențiale, în special după-amiaza: „Așadar, o săptămână care va fi caracterizată de frecvente perioade în care, pe parcursul după-amiazelor, aversele să fie torențiale, însoțite de intensificări ale vântului, vijelii și izolat căderi de grindină”.
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a avertizat pe 3 iunie că un nou episod El Nino, cu o probabilitate de 80% să se manifeste între iunie şi august 2026, ar putea amplifica fenomenele meteorologice extreme pe o planetă deja afectată de schimbările climatice.
Watch @UN Secretary-General @antonioguterres' message about the emerging El Niño that is set to influence global temperature and rainfall patterns, increasing the risk of extreme weather in the coming months.
More information ➡️ https://t.co/htyps0XfsE pic.twitter.com/ZZd5FnvqPO
— World Meteorological Organization (@WMO) June 2, 2026
Ce este fenomenul El Nino
El Nino este considerat cel mai important fenomen climatic natural de pe planetă. Denumirea provine de la pescarii peruani, care au observat încă din secolul al XIX-lea că, în anumite perioade, apa oceanului de lângă coastă devenea neobișnuit de caldă, iar capturile de pește scădeau drastic.
Fenomenul opus poartă numele de La Nina și este asociat cu răcirea apelor oceanice.
Cele două faze alternează la intervale de aproximativ doi până la șapte ani.
Ce se întâmplă în timpul unui episod El Nino
În mod normal, vânturile alizee împing apele calde de suprafață dinspre America de Sud către Asia și Australia, generând precipitații abundente în sud-estul Asiei și Oceania. În timpul unui episod El Nino, aceste vânturi slăbesc sau se opresc, iar apa caldă acumulată revine către coastele Americii de Sud.
2026 and 1997 are El Niño twins. But they didn't always look alike.
Subsurface ocean warmth developed faster in 1997, but 2026 caught up following a record-breaking Kelvin wave that formed in April.
A new westerly wind burst into June will keep these two years neck and neck. pic.twitter.com/LxlsU77sUv
— Ben Noll (@BenNollWeather) May 28, 2026
Acest fenomen poate provoca ploi torențiale și inundații în țări precum Ecuador și Peru, în timp ce în alte regiuni ale Pacificului crește riscul de caniculă, secetă și incendii de vegetație.
Un episod foarte puternic poate avea efecte inclusiv asupra vremii din India sau Africa de Sud.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d7f50d44c62bb755c25c3608dde90be9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_56452724a85ae26fdfb3e02b55b46811.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ab8889c88ca02721a5966d79b1090596.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_7b58798e091ca842e86fbefd4adc058b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ee69c35211d26987bf72f8b6b198cd13.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_404920804ca91c218c6179f4550b21cf.jpg)
Eugen Tomac, premier desemnat
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_bf8ade6aca07395d94fa8de1fa957d78.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_f1546a7ae3ce994d5106041b26869e03.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_21e92168f608918b43cd67ae4c21efea.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_9652b78b50253d84242bc29f4afa1984.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_783e6f38c9b6ff204cc3bd568b4eec1f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_cfa2d1bd66665a7ffe3f5f2ff7fbe975.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_2e5324b15c38460755a0f5f853c553d4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_6333b76945a96d47200659de8e59ae16.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_7953bf48c149cb5fb5b74121148ee8fa.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_60e8c9f6a95266c7576312a105a482b9.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_b80879934c3485e2076810075562aa6d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_7540ddee79b8724c91b4a7bcf016c557.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b6e42c99cf706e7edb996efddf551a1c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_663c451c74e2ba3551ca224ccde63eb9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_7b35e5c0809215e8f302ff97b0b59538.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_ecd223e72b36d1eba50c6af847935a44.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_2293914c697c179d49fb485fbe1d9c79.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_850bfdc8547430f11281941b12aed30a.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_f51a40c419721d3f59a069c742f6b51e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_b2aceed60405ccfd3ded44fa0415e85e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/eugen-tomac-nicusor-dan.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/whatsapp-image-2026-06-04-at-18-24-32-e1780590356739.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/marea-finala-survivor-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/gi-tamas.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_23935dfe4cb6cbe6b420b9ac3e418bdf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_a1543ab5d71ee8d9137ac0be95d61b96.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_555b2eec030c1505346473057ed36313.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_6769d8c453a0047a6cd1b4889e743c1b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/autobuz-scolar.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/venetia-pe-lista-destinatiilor-de-top-care-ar-trebui-evitate--foto-getty-images-scaled-e1780854895190.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/vedere-spre-insula-ulva-cu-o-traversare-cu-feribotul-de-pasageri-catre-restaurantul-the-boathouse-inn--foto-profimedia-e1780847678501.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/horoscop-saptamanal-maria-8-14-iunie-scaled-e1780815552627.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/specia-de-peste-care-supravietuieste-de-100-000-de-ani-fara-niciun-mascul--foto-science-org-e1780839794159.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/modele-subiecte-limba-romana-oral-bacalaureat-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/06/vedere-thassos.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/06/ce-sunt-ochelarii-cu-lentile-polarizate.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/elevi-examen-sala-clasa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/tiktok-lire-sterline.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/spitalul-medlife-medical-park-06-jpg-firefly-upscaler-2x-scale.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/george-simion-l-a-facut-pe-nicusor-dan-paraplegic-si-continua-i-se-zice-damblagiu-e1777092036564.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/spital-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/tineri-mutati-la-tara-viata-la-tara-shutterstock540705850-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/digi-romania-e1488789645761.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/ilustratie-strada2-pensionari-tineri-in-parc--foto-vlad-chirea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-profimedia.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.