Foştii şefi din Jandarmerie și alte 13 persoane, trimiși în judecată în dosarul „10 august”, la 5 ani după violențele din Piața Victoriei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat marți, 8 august, că 16 persoane au fost trimise în judecată pentru faptele din 10 august 2018, după 5 ani în care dosarul a fost plimbat între instanțe.
Printre cele 16 persoane trimise în judecată se numără fostul adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, Laurenţiu Cazan, fostul inspector general al Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoş, și fostul prim-adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române, Cătălin Sindile.
Parchetul General a transmis că, în noaptea de 10 august 2018, „aproximativ 30.000 persoane” au protestat în Piața Victoriei și au fost „dispersate” în forță.
„În data de 10 august 2018, la ora 23.11, cu ocazia mitingului de protest ce a avut loc în Piața Victoriei din municipiul București, col. Cazan Laurențiu Valentin, în calitate de comandant al acțiunii, precum și inculpații Cucoș Gheorghe Sebastian și Sindile Ionuț Cătălin, în calitate de coordonatori ai aceleiași acțiuni, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei (aproximativ 30.000 de persoane), intervenție pe care ulterior au și condus-o”, a anunțat Parchetul General.
Procurorii consideră că „faptele inculpaților au avut drept consecințe îngrădirea libertății de întrunire și a dreptului la integritate fizică și psihică a manifestanților prezenți în Piața Victoriei”, dar și „provocarea de suferințe fizice sau leziuni ce au necesitat între 1 și 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare unui număr de 433 de persoane”. Dintre acestea, 312 s-au constituit părți civile în cauză.
Intervenția în forță a jandarmilor s-a făcut cu încălcarea principiilor necesității, gradualității și proporționalității, principii consacrate de reglementările legale în materie și reflectate în jurisprudența CEDO.
Laurențiu Cazan, spun procurorii, „a întocmit un raport de acțiune preliminar, în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că a menționat că prefectul municipiului București ar fi aprobat intervenția în forță a militarilor jandarmi asupra demonstranților adunați în Piața Victoriei”.
Restul inculpaților, „distinct de ordinul de intervenție în forță dat de către primii trei inculpați menționați anterior”, „au înlesnit utilizarea forţei fizice și mijloacelor tehnice din dotare sau le-au folosit împotriva unor protestatari în mod nejustificat”.
Rechizitoriul, însoţit de dosarul cauzei, a fost trimis spre soluționare Tribunalului Militar București.
Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei
La „mitingul diasporei” din 10 august 2018, potrivit martorilor, au participat aproximativ 100.000 de români, care au manifestat împotriva regimului de atunci al PSD, instituit de Liviu Dragnea.
Demonstrațiile antiguvernamentale s-au transformat însă în violențe fără precedent. Aproximativ 500 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce Jandarmeria a folosit gaze lacrimogene contra protestatarilor, iar aproape 70 de oameni au ajuns la spital.
Au fost şi jandarmi care au necesitat îngrijiri medicale. Cel mai cunoscut caz a fost cel al Ştefaniei Nistor, care a fost lovită cu pumnii şi picioarele într-o busculadă, apoi i s-a furat pistolul din dotare.
Peste 700 de persoane au depus plângeri penale după ce au fost agresate sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.
Dosarul a fost plimbat 5 ani între instanțe
Dosarul deschis imediat după violențe a fost inițial închis în 2020 de DIICOT. În dosar erau puși sub urmărire penală foștii şefi din Jandarmerie: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, la momentul protestului secretar de stat în Ministerul de Interne.
În iulie 2021, dosarul „10 august 2018” a fost redeschis, iar în motivarea deciziei, judecătorul Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a argumentat că DIICOT a clasat dosarul fără să audieze victime sau suspecți și nu a solicitat probe pe care le avea la îndemână.
În aprilie 2022, ancheta în dosarul „10 august” a fost reluată de Secția Militară a Parchetului General, după ce unul dintre protestatari, Ioan Crăciuneanu, a obținut în instanță redeschiderea dosarului închis inițial de DIICOT.
florintz65 08.08.2023, 13:16
Mai trec 5 ani si sunt achitați toți
Nexus 08.08.2023, 13:25
In sfarsit se intampla ceva.....daca nu se face ceva urgent iarasi se prescriu faptele...............Mizerabili de conducerea acelei interventii............
Ion3laClaudia 08.08.2023, 13:37
O țin numainin anchete
valihaita 08.08.2023, 13:44
O facatura politica acest dosar...Interventii cu adevarat in forta vedem in asa zisele tari denocratice din UE .(Franta, Germania etc)
N3gry90 08.08.2023, 13:52
Trebuie să-și justifice salariile cei din Justiție. Concluzia - nimeni nu o să pățească nimic, ca în dosarul Revoluția din 1989, dosarul Mineriadele din anii 90. Nu cred în Justiția din România! Totul e o mascaradă, că vin alegerile.