Lukoil, cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, riscă să ajungă din nou în mâinile statului. O singură decizie a SUA i-a spulberat perspectivele
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, Lukoil, trece prin cea mai gravă criză din istoria sa post-sovietică, fiind adusă în pragul falimentului și al pierderii definitive a independenței financiare. Lovită de sancțiunile drastice ale Statelor Unite, de o decapitare la nivel de conducere și de distrugerea infrastructurii de rafinare de către dronele ucrainene, compania își vede modelul de afaceri prăbușindu-se, în timp ce perspectiva preluării de către stat devine o realitate iminentă.
Cuprins:
- Pierderi financiare uriașe și prăbușirea producției împing gigantul privat spre pragul falimentului
- Criza de la vârful conducerii și decesele suspecte ale directorilor
- Banii din vânzarea activelor externe rămân blocați în conturi americane sub controlul OFAC
- Insolvența rafinăriei Petrotel din Ploiești adâncește criza activelor românești ale grupului rusesc
- Atacurile ucrainene cu drone au oprit rafinăriile rusești și au lăsat benzinăriile fără carburanți
- Miza ascunsă a Kremlinului și motivul real pentru care gigantul petrolier Lukoil ar putea fi naționalizat peste noapte
Pierderi financiare uriașe și prăbușirea producției împing gigantul privat spre pragul falimentului
Fondată în 1991 și reprezentând aproximativ 15% din producția de petrol a Rusiei, Lukoil a fost de la privatizarea sa o excepție rară în peisajul economic moscovit: singurul gigant energetic major necontrolat direct de Kremlin, având 55% din acțiuni tranzacționate public. Totuși, sancțiunile severe impuse în octombrie 2025 de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA au pulverizat această independență, potrivit Holod.
Rezultatele financiare pentru anul 2025 indică o pierdere netă uriașă, de 1,06 trilioane de ruble, provocată în principal de deprecierea și pierderea activelor sale internaționale, evaluate anterior la 1,7 trilioane de ruble.
În paralel, indicatorii operaționali arată un declin accelerat: rezervele dovedite de hidrocarburi au scăzut cu 14%, producția anuală s-a prăbușit cu 18% (ajungând la 1,82 milioane de barili echivalent petrol pe zi), iar volumul de țiței procesat în rafinării s-a redus cu 23%. Chiar și pe piața internă, unde compania a încercat să compenseze extinzându-și rețeaua la 2.922 de benzinării, vânzările totale de carburanți au scăzut cu 3%.
Criza de la vârful conducerii și decesele suspecte ale directorilor
Peste acest colaps financiar s-a suprapus o criză profundă la vârful conducerii. Fondatorul Vagit Alekperov a fost forțat să demisioneze în 2022 după ce a fost sancționat, iar succesorii săi, Vadim Vorobyov și Leonid Fedun, s-au retras sub presiuni politice.
Tensiunile au atins un punct dramatic odată cu moartea în circumstanțe suspecte a președintelui consiliului de administrație, Ravil Maganov. Fără o conducere stabilă și rămasă fără resurse externe, compania riscă să devină un simbol al declinului economic al Rusiei și să fie absorbită de stat.
Banii din vânzarea activelor externe rămân blocați în conturi americane sub controlul OFAC
Încercând să salveze ce se mai poate, Lukoil a semnat un acord preliminar pentru vânzarea diviziei sale internaționale – evaluată la circa 22 de miliarde de dolari – către fondul american de investiții Carlyle Group, tranzacție ce exclude doar activele din Kazahstan. Portofoliul scos la vânzare include rafinării, câmpuri petroliere și rețele de benzinării din întreaga lume, inclusiv rafinăria Petrotel și cele peste 300 de benzinării din România.
Totuși, această vânzare nu va aduce un colac de salvare financiar pentru Lukoil. Conform condițiilor impuse de Washington, toate veniturile obținute din tranzacție vor fi virate direct într-un cont blocat sub jurisdicția strictă a SUA. Compania nu va putea accesa acești bani până la ridicarea sancțiunilor, ceea ce înseamnă că veniturile rămân indisponibile chiar dacă războiul din Ucraina s-ar încheia.
Mai mult, SUA au prelungit termenul-limită pentru aprobarea tranzacției până la 1 aprilie, folosind procesul de vânzare ca pârghie de presiune geopolitică asupra Kremlinului în cadrul negocierilor de pace.
Insolvența rafinăriei Petrotel din Ploiești adâncește criza activelor românești ale grupului rusesc
Căderea gigantului rusesc are repercusiuni directe și în România, unde Petrotel Lukoil Ploiești a cerut intrarea în insolvență, invocând această măsură drept singura soluție pentru salvarea rafinăriei. Afectată de blocajul financiar internațional și de întârzierile majore în aprobarea vânzării diviziei externe către grupul american Carlyle, unitatea din Prahova nu mai poate acoperi pierderile acumulate.
În paralel, rețeaua națională de aproximativ 300 de benzinării Lukoil funcționează cu sabia deasupra capului, în timp ce autoritățile americane amână decizia finală privind tranzacția globală. Trecerea rafinăriei în insolvență marchează începutul sfârșitului pentru prezența industrială a companiei rusești pe piața românească.
Atacurile ucrainene cu drone au oprit rafinăriile rusești și au lăsat benzinăriile fără carburanți
Scurtcircuitarea financiară externă este dublată de o lovitură paralizantă primită chiar pe teritoriul rusesc. În ultimele luni, o serie de atacuri succesive cu drone ucrainene a forțat Lukoil să își oprească toate marile rafinării din Rusia.
După închiderea rafinăriilor de la Volgograd și Permnefteorgsintez, compania a fost nevoită să sisteze activitatea și la complexul NORSI din Kstovo, a patra cea mai mare rafinărie din Rusia, capabilă să proceseze peste 15 milioane de tone de țiței anual. Avariile grave cauzate de drone au scos NORSI de pe piață, iar Lukoil a fost în imposibilitate de a mai oferi carburanți angro la Bursa din Sankt Petersburg.
Oprirea producției Lukoil a adâncit criza energetică internă din Rusia, unde benzina AI-95 a lipsit din aproximativ 80% dintre benzinării, determinând cozi imense la pompă și forțând Kremlinul să apeleze la importuri de urgență.
Miza ascunsă a Kremlinului și motivul real pentru care gigantul petrolier Lukoil ar putea fi naționalizat peste noapte
Pe lângă atacurile ucrainene și pierderea activelor străine, principala amenințare la adresa independenței Lukoil o reprezintă deficitele bugetare tot mai strânse și faptul că uriașele dividende ale companiei merg către acționari în loc să ajungă la trezoreria statului.
Dacă în trecut autonomia companiei era tolerată și justificată de Kremlin datorită influenței geopolitice majore pe care o exercita prin rafinăriile din România și Bulgaria sau prin controlul zăcămintelor deținute în Irak și Kazahstan, pierderea treptată a acestor contracte externe lasă compania vulnerabilă, potrivit Holod Media.
În lipsa acestor pârghii globale, preluarea controlului direct de către stat sau o fuziune cu Rosneft ar deveni o soluție extrem de facilă și lipsită de riscuri geopolitice pentru alimentarea bugetului național, mai ales în contextul în care miliarde de dolari sunt transferate în continuare în străinătate, cum ar fi plata a aproximativ șapte miliarde de dolari doar către acționarul Leonid Fedun, care locuiește în Monaco.
