Marile companii străine, enervate de taxele inventate de Guvern: patru grupuri stau să plece din România

Rompetrol, Dacia și Carrefour sunt cele mai noi exemple, la care se adaugă grupul rus Lukoil, obligat să plece de sancțiunile americane.

Cazul Rompetrol

Rompetrol este ultimul caz, după ce grupul kazah de stat KazMunaiGaz a anunțat că vrea ca în perioada 2026-2027 să vândă 50% din acțiunile grupului KMG International.

Cu sediul în Olanda, acesta deține practic tot ce este Rompetrol, respectiv rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești și o rețea de 1.400 de benzinării și operațiuni în România, Elveția, Bulgaria, Georgia, Moldova, Turcia și Kazahstan.

Taxe peste taxe

Kazahii au acuzat direct regimul de taxare.

„Pentru Rompetrol Rafinare, consecințele regimului fiscal introdus în decembrie 2022, prin măsuri de suprataxare (de solidaritate) și continuat cu noi taxe pe cifra de afaceri (ICAS – impozitul suplimentar din activitatea de petrol și gaze și IMCA – impozitul minim pe cifra de afaceri), începând cu anul 2024, sunt existențiale”, conform Rompetrol, citat de Profit.ro.

Rompetrol a atacat la Curtea Constituțională (CCR) atât impozitul specific de 0,5% din cifra de afaceri impus companiilor din sectoarele de petrol și gaze, cât și contribuția de solidaritate de 60% pe „profiturile excesive” ale companiilor din sectoarele de țiței, gaze naturale, cărbune și rafinare.

CCR nu s-a pronunțat încă, potrivit sursei citate.

Dacia bate pasul pe loc

O altă mare companie care amenință subtil este Dacia, cel mai mare exportator din România.

Mihai Bordeanu, șeful Dacia România, a avertizat recent că taxele și prețul energiei împing producția Dacia către Maroc, stat unde se fac acum modelele Sandero, Logan și Jogger.

Bordeanu a spus că încă nu a fost luată o decizie privind creșterea capacității de producție în România.

„Nu s-a luat o decizie. Ați văzut că s-a schimbat și conducerea companiei. E posibil ca proiectul să fie amânat, pentru că în astfel de chestiuni se discută totul, inclusiv fiscalitatea, costurile energiei”, a spus acesta.

România a introdus în ultimii ani mai multe taxe controversate, respectiv taxa pe stâlp și taxa pe cifra de afaceri. De asemenea, în acest an a majorat TVA și accizele, iar recent a apărut și taxa pe afiliați.

Concomitent, liberalizarea prețului la energie a făcut ca aceasta să fie cu 72% mai scumpă față de anul trecut.

Marocul a luat fața României

Mai mult, Marocul a depășit deja România la producție: grupul francez a produs în 2024 un număr de 413.616 mașini în fabricile din Tanger și Casablanca, dintre care 363.066 purtând marca Dacia. Spre comparație, la Mioveni au fost produse anul trecut doar 309.200 de mașini.

„Am văzut pe parcursul unei săptămâni eliminarea și mai apoi reintroducerea IMCA (impozitul pe cifra de afaceri – n.r.) și în plus a fost adăugată o noua măsură fiscală – taxa pe afiliați. Acest lucru dovedește indecizia și mai ales impredictibilitatea mediului politico/economico/fiscal din România și va avea un impact extrem de negativ în procesul de business/investițional”, acuza șeful Dacia România în septembrie.

Criza a sosit deja în industria auto

Mai mult, industria auto globală are deja mari probleme, din cauza invaziei de mașini chineze ieftine și a tarifelor vamale americane.

Libertatea a scris recent că în România a sosit deja criza în sectorul auto, după ce mai multe companii producătoare de componente au anunțat concedieri în țara noastră.

Între acestea se află mari companii precum Bosch și Aptiv, aceasta din urmă anunțând închiderea fabricii din Ineu.

Carrefour vrea să plece

Un alt mare grup care amenință cu plecarea este retailerul Carrefour. Acesta a cumpărat în ultimii ani și fostele rețele Billa, Cora și Artima și deține și magazinele Supeco.

Cu toate acestea, grupul a anunțat pe bursă că vrea să își vândă operațiunile din țara noastră și din Polonia, după ce anterior a ieșit și de pe piața din Italia.

Ulterior, conducerea locală a Carrefour a transmis că nu s-a luat încă o decizie.

„Grupul continuă implementarea planului strategic în România, care vizează deschiderea a peste 30 de magazine noi în 2025, dezvoltarea segmentului de comerț online și consolidarea parteneriatelor locale cu producătorii români, având deja o rețea puternică de 1.500 de parteneri locali”, a anunțat compania, fără să nege demersurile privind vânzarea afacerii din țara noastră.

„Măcelăria este goală”

La acel moment, profesorul de economie Cristian Păun a scris că „măcelăria este goală”.

Potrivit informațiilor Libertatea, frații Adrian și Dragoș Pavăl – proprietarii Dedeman – sunt interesați de preluarea activelor Carrefour din România.

Alături de aceștia se mai află retailerul francez Auchan și grupul polonez Zabka, proprietarul magazinelor Froo din România.

Lukoil și impotența statului

În fine, ultimul pe listă este grupul rus Lukoil. Deși războiul din Ucraina se apropie de 4 ani, statul român nu a luat până acum nicio măsură pentru a reduce influența rusă în domeniul petrolier din România.

Lukoil este afectat de sancțiunile SUA, iar acum trebuie să își vândă toate operațiunile din străinătate.

În România, Lukoil are rafinăria Petrotel și o rețea de 320 de benzinării.

Grecii de la Hellenic Petroleum și ungurii de la MOL vor să cumpere benzinăriile, situație care ar duce la închiderea Petrotel, deoarece rafinăria rămâne fără piață de desfacere.

Singurul posibil cumpărător care dorește și Petrotel este fondul american Carlyle, care vrea toate activele din străinătate ale Lukoil.

Petrotel, în pericol de închidere

O vânzare doar a benzinăriilor ar putea face ca rafinăria să se închidă, deoarece și-ar pierde piața de desfacere.

Inițial, Bogdan Ivan – ministrul energiei – afirma că România va naționaliza activele Lukoil din România, însă autoritățile și-au dat între timp seama că nu dispun de sumele necesare.

Ulterior, acesta a spus că România va crea cadrul legal care să oblige Lukoil să vândă rapid rafinăria și benzinăriile, dar nici acesta nu a apărut.

Termenul maxim este de 13 decembrie, dată după care nimeni nu mai poate face afaceri cu entitățile Lukoil din întreaga lume.

Autoritățile, conștiente de problemă

Autoritățile sunt conștiente de problemele generate de sistemul fiscal, iar vicepremierul Tanczos Barna a afirmat că impozitul pe cifra de afaceri trebuie anulat, afirmând că măsura este nocivă în mai multe sectoare.

Barna a participat recent la o conferință a industriei auto, unde a observat impactul negativ al acestei taxe. El a subliniat necesitatea găsirii unei soluții.

Principalele sectoare afectate de taxa pe cifra de afaceri sunt cele unde marjele de profit sunt foarte mici. Între acestea se află în principal retailul și industria auto, dar și sectorul de rafinare, toate acestea lucrând cu marje mici.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.