În cazul unui cutremur precum cel din 1977, peste 1.000 de clădiri s-ar putea prăbuți, iar alte 33.000 ar fi grav afectate. Centrul Istoric este identificat ca zonă cu risc seismic extrem de ridicat, după cum arată Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) al Municipiului București. Documentul, citat de Buletin de București, prezintă o analiză detaliată a riscurilor naturale care pot lovi Capitala.
Cuprins:
PAAR 2026 subliniază că Bucureștiul este cel mai vulnerabil oraș din România în cazul unui cutremur de mare magnitudine. „Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala țării. Luând drept bază de comparație cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane și cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga țară”, se arată în document.
Numărul exact al clădirilor cu risc seismic este necunoscut, dar datele disponibile sugerează că peste 1.000 de imobile sunt vulnerabile, iar alte zeci de mii ar putea fi grav afectate.
În București, la data de 17 aprilie 2026, situația clădirilor expertizate se prezenta astfel:
Magnitudinile de 7,4–8,1 Mw și adâncimile între 90 și 110 km pot afecta grav Bucureștiul, potrivit datelor oferite de Concepția Națională de Răspuns Post-Seism, citate de portalul de știri locale.
Totodată, conform PAAR 2026, în Capitală s-ar putea înregistra între 838 și 33.569 de clădiri grav avariate, în funcție de intensitatea seismului. Județul Ilfov ar fi și el afectat, cu până la 19.234 de clădiri în pericol.
Un alt scenariu, care presupune o magnitudine de 7,7 Mw la o adâncime de 130–150 km, prevede distrugeri mai reduse: între 430 și 2.608 clădiri grav afectate în București. Zonele cu risc ridicat includ Centrul Istoric, unde clădirile vechi și neconsolidate sunt extrem de vulnerabile.
Bucureștiul nu este un oraș expus frecvent inundațiilor, dar accidentele hidrotehnice sau ploile torențiale pot genera situații critice. PAAR 2026 avertizează asupra riscului rupturii barajelor de pe râul Colentina, Lacul Morii sau alte construcții hidrotehnice. Dacă barajul Lacul Morii cedează, impactul asupra orașului ar fi devastator.
Zonele cele mai expuse sunt:
Deși sistemul de canalizare al Bucureștiului este proiectat să preia atât apa uzată, cât și cea pluvială, furtunile severe pot provoca blocaje. Cel mai recent exemplu este furtuna din 30 iunie – 1 iulie, care a inundat străzi, parcuri și chiar stația de metrou Piața Victoriei 2, nefuncțională timp de 24 de ore.
PAAR 2026 propune acțiuni clare pentru gestionarea situațiilor de urgență. În cazul unui cutremur major, se recomandă:
Evaluarea tehnică a clădirilor din Capitală încadrează construcțiile în patru clase principale de risc seismic, în funcție de nivelul de degradare structurală și de vulnerabilitatea acestora la un potențial cutremur major. Clasificarea este stabilită în urma expertizelor realizate de ingineri atestați, conform normativelor tehnice în vigoare:
Clasa Rs I (Risc Seismic I): Cuprinde clădirile cu pericol major de prăbușire la seismul de proiectare. Acestea reprezintă principala urgență de consolidare.
Clasa Rs II (Risc Seismic II): Include construcțiile care pot suferi avarii structurale severe în caz de cutremur, însă la care probabilitatea de prăbușire totală sau parțială este redusă.
Clasa Rs III (Risc Seismic III): Desemnează clădirile care pot înregistra avarii structurale moderate sau degradări nestructurale (căderi de tencuială, avarierea pereților de compartimentare), fără a fi pusă în pericol structura de rezistență.
Clasa Rs IV (Risc Seismic IV): Încadrează clădirile ale căror performanțe seismice sunt similare cu cele proiectate conform normativelor actuale, avariile așteptate fiind minore.