Planul Național de Redresare și Reziliență, criticat atât la Bruxelles, cât și în țară. Care sunt problemele semnalate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este discutat vineri în ședința de Guvern. Acesta trebuie să fie gata până la final de aprilie, iar proiectele să fie terminate până în anul 2026.
Cuprins:
- România trebuie să spună exact ce proiecte vrea să finanțeze prin PNRR, a declarat Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, citată de Economedia.ro. Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene, a prezentat recent în Parlament structura PNRR, însă nu a precizat concret ce proiecte vor fi finanțate.
România are la dispoziție 30 de miliarde de euro prin acest mecanism, însă ministrul Ghinea a spus că România va propune o supraalocare de 140%.
Mai exact, România va propune proiecte care să totalizeze 140% din fondurile alocate țării noastre.
Fără proiecte concrete, nu știm costurile
Adina Vălean a criticat această idee.
„Nu știu dacă merge așa. Strategia Comisiei Europene a fost: veniți din timp cu proiectele, le discutăm, dacă un anume tip de reformă propusă nu e suficient de convingătoare sau un anumit proiect ni se pare că nu e suficient de bine documentat și există șanse să fie respins, atunci tocmai cu această prediscuție să se dea posibilitatea statelor să înlocuiască proiectele care sunt mai slabe. Dar în momentul în care el se va depune, România va trebui să spună clar care sunt proiectele”.Adina Vălean:
Aceasta a mai precizat că apoi urmează analizarea proiectelor și a costurilor.
Autostrăzile nu sunt cele mai „verzi”, dar pot fi aprobate
Potrivit planului prezentat anterior de Ghinea, Transporturile ar urma să primească 28% din fonduri, Educația va primi 11%, iar Sănătatea, 9%.
Cerințele europene privind PNRR spun că proiectele trebuie să aibă o componentă eco și una de digitalizare.
Vălean afirmă că autostrăzile nu sunt cele mai „verzi” proiecte, dar pot fi făcute astfel, dacă se construiesc stații de încărcare și de alți combustibili alternativi și dacă se realizează sisteme inteligente de management al traficului.
Digitalizarea, disponibilă doar la stat
Digitalizarea este o altă componentă criticată.
Toate sumele destinate digitalizării României din planul de redresare merg către instituțiile de stat, în timp ce IMM-urile, clusterele și Centrele de Inovare Digitală nu primesc nici un sprijin, acuză RODIH, asociația de profil a huburilor din România, conform G4Media.ro.
„Deși digitalizarea trebuie să fie o prioritate pentru România, pentru sectorul privat nu a fost propusă o reformă în acest sens prin PNRR”, arată asociația.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
