PSD preia „bolojenismul” în programul de guvernare al lui Luca Niculescu. Cristian Păun, profesor economie: „Sunt lucruri hilare, generatoare de zâmbete”
Urmărește Libertatea in Google Discover
Programul de guvernare al cabinetului propus de Luca Niculescu continuă în mare măsură programul guvernului Ilie Bolojan, în vreme ce alte măsuri par nerealiste, având în vedere că trebuie realizate cu aceeași garnitură care s-a opus măsurilor respective, arată economiștii consultați de Libertatea.
Cuprins:
Documentul prevede reducerea deficitului bugetar la 5,2% în 2027, legea salarizării unitare, listarea unor pachete minoritare ale companiilor de stat la bursă, comasări de societăți și instituții, dar și taxarea locuințelor la valoarea reală.
În același timp, guvernul are în plan indexarea „prudentă” a pensiilor în 2027, eliminarea contribuțiilor de sănătate pentru mame și creșterea salariului minim.
De asemenea, apar măsuri de sprijin pentru cei cu venituri sub 3.500 de lei de persoană.
Pomelnic de măsuri
Programul de guvernare al lui Luca Niculescu include o listă mare de măsuri concrete, însă lipsesc detaliile privind finanțarea acestora.
- Continuarea consolidării fiscale. „Statul reduce mai întâi propriile cheltuieli, risipa și privilegiile, lărgește baza de impozitare prin combaterea evaziunii și revizuirea facilităților și a regimurilor preferențiale și nu adaugă poveri contribuabililor corecți. În același timp, persoanele vulnerabile - pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse, gospodăriile afectate de costul energiei - sunt protejate prin măsuri de sprijin social țintit, pe bază de testare a veniturilor, cu obiectivul refacerii treptate a puterii lor de cumpărare, pe măsura spațiului fiscal”, se menționează în document.
- Impozitul pe cifra de afaceri dispare din 2027
- Creșterea salariului minim, fără a se spune până la ce sumă
- Scutirea de contribuții de sănătate pentru mamele cu copii sub 2 ani
- indexarea „prudentă” a pensiilor în 2027, fără a exista un procent clar
- sprijin direct în factură pentru cei cu venituri sub 3.500 lei pe lună, respectiv 3,7 milioane de persoane la electricitate și 1,7 milioane la gaze
- realizarea legii salarizării. Aceasta era jalon în PNRR, dar fostul și viitorul ministru Florin Manole nu a pus-o în dezbatere publică. În vară aceasta a fost dezbătută de guvernul demis cu sindicatele, dar partidele nu au ajuns la consens, iar fondurile de 770 milioane de euro au fost pierdute
- reforma proprietății prin trecerea graduală către valoarea de piață
- reducerea decalajului TVA, România pierde 30% din TVA
- combaterea scăderii bazei de impozitare prin tranzacții intra-grup
- apare Exit tax, o taxă pe câștigurile generate în România atunci când investitorii vor să plece din țară. O taxă similară se află în vigoare în Rusia, unde investitorii care vor să se retragă și își vând companiile sunt obligați să dea statului o parte din banii obținuți la vânzare
- 5.000 MW noi în energie și 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an din Marea Neagră. Apar finalizarea hidrocentralelor blocate de ONG-urile de mediu în instanțe, demararea stocării prin pompare (Tarnița-Lăpuștești, Frasin, Bicaz), obligații de stocare pentru Electrica și Hidroelectrica, retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă. Apare reforma redevențelor, dar și eoliene offshore cu concesionarea a trei perimetre de 3.100 MW în Marea Neagră. Grupurile pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia vor fi păstrate, iar în 2027 vor fi pornite parcurile fotovoltaice ale companiei, circa 735 MW. Au dispărut însă mini-reactoarele de la Doicești
- contractarea a 590 de milioane de euro din Fondul de Modernizare pentru rețele de termoficare, circa 450 milioane de euro pentru cogenerare de înaltă eficiență și 300 de milioane de la Banca Mondială, cu plata pe rezultate. Elcen va fi transferat la Primăria București
- alocarea a 5% din PIB către Apărare
- terminarea investițiilor începute
- achiziții centralizate prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate
- reorganizarea ANAF și reunificarea sa cu Autoritatea Vamală
- majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare cu un miliard de euro, măsură aprobată de CE în vara anului 2026, din care 250 de milioane din PNRR. Mandatul băncii include apărarea, tehnologii înalte și securitatea cibernetică.
- Program Rabla doar pentru mașini produse în UE în perioada 2027-2030
- Operaționalizarea Oficiului pentru Licență Industrială
- apare Autoritatea Națională pentru Industria de Apărare (ANIA)
- subvenții condiționate de performanță pentru companiile de stat
- fuziunea prin absorbție a Romarm cu filialele sale și restructurarea celorlalte companii din apărare, respectiv IAR, IOR, Romaero, Avioane Craiova
- Analiza comasării APIA cu AFIR
- Despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă
- „Creditul fermierului” - schemă de minimis pentru capital de lucru pe 5 ani, fermierul plătește doar marja de 1,95%, iar Ministerul Agriculturii preia plata dobânzilor în limita a 50.000 de euro
- în cel mult 6 luni se asigură selecție competitivă de manageri conform OUG 109/2011 la companiile statului. Sunt menționate CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, Romatsa, TAROM, porturile. „În 12 luni, fiecare companie este încadrată într-un regim strategic asumat: dezvoltare, listare minoritară, atragere de investitori sau monopol natural”, se arată în program. În altă parte e trecută atragerea unui investitor strategic la TAROM, care să aibă un procent de 20-49% sau majoritar.
- Cele cinci administrații portuare vor fi comasate în două: Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării.
Dificultăți financiare
Cu toate acestea, chiar documentul menționează dificultăți financiare.
„Datoria crește mai repede decât scade deficitul. Datoria administrației publice a urcat de la circa 1.070 de miliarde de lei în iulie 2025 la 1.205 miliarde de lei în iulie 2026, cu aproape 135 de miliarde de lei într-un singur an, iar costurile cu dobânzile au continuat să crească”, potrivit acestuia.
Mai mult, doar dobânzile reprezintă 3% din PIB, în contextul în care România trebuie să reducă gradual deficitul bugetar la 3%, cât e limita maximă a tratatelor europene.
„Bolojenism”
Profesorul de economie Cristian Păun a remarcat că foarte multe dintre măsuri sunt exact cele pentru care Guvernul Ilie Bolojan a fost demis de PSD și care trebuie acum făcute de miniștrii PSD.
În același timp, acesta susține că în cazul altora nu este adaptat la conjunctura actuală, unde dobânzile mari fac ravagii la nivel mondial, iar în România industria și consumul suferă de câțiva ani.
„În primul rând, trebuie să observăm că acestea se regăseau și în programul guvernului Bolojan. Tot cam aceleași lucruri se întâmplă și aici”, a spus Păun.
Zamfir trebuie să facă listări
„Pe de altă parte, sunt lucruri hilare, generatoare de zâmbete, cum e cea cu listarea pachetelor minoritare, unde domnul Daniel Zamfir (propus ministru al economiei - n.r.) este inițiator al legii care blochează privatizările pe doi ani. Asta arată că programul de guvernare nu este adaptat la realitate”, susține profesorul de economie.
„Multe dintre măsuri sunt truisme, gen extragem gazele din Marea Neagră. Nici măcar nu le extrage statul (Petrom este operatorul zăcământului Neptun Deep - n.r.). Statul ar fi trebuit să facă o strategie de a le prelucra în țară, și nu mă refer la îngrășăminte, ci la produse de petrochimie sau farmaceutice de valoare înaltă”, mai afirmă acesta.
Manole face legea salarizării, Robogete - spitale
Apoi este problema de echipă. „Ce credibilitate poate să aibă domnul Florin Manole la Muncă, care s-a ascuns când a fost vorba de legea salarizării și a pierdut bani din PNRR, iar acum promite o nouă lege? Mie îmi vine să râd... Mă îndoiesc că lucrurile vor fi așa cum scrie Luca Niculescu acolo. Domnul Rogobete a ratat vreo 19 spitale din PNRR...”, punctează expertul.
„Nerealist”
Mai mult, Păun spune că programul „pare desprins de realitate”, în condițiile în care sunt promise multe măsuri, dar statul nu are bani.
„Toată economia privată scade. Nu vedem ca acesta să fie realist și conectat la conjunctură, la context. Nu poți să faci un plan neancorat în context, e dezancorat de la tot ce e intern și extern. Și asta îl face nerealist”, afirmă acesta.
Rectificare, salarii și Anghel Saligny pentru primari
Profesorul de economie spune că altele sunt de fapt prioritățile Cabinetului.
„Acum guvernul nu va fi despre reforme, ci despre făcut rectificare bugetară, cum să își ia oamenii salariile și de făcut rost de bani pentru Anghel Saligny pentru primari. O să avem de dat miliardul ăla de euro pentru magistrați și, dacă mai rămân bani, să dea și la pensii”, punctează el.
Mai mult, Păun ironizează planurile detaliate înscrise în document, în condițiile în care premierul desemnat Luca Niculescu a vorbit despre un termen de șase luni pentru Guvern.
„Dacă bolojenismul era problema, eu vreau să se dea TVA-ul înapoi de la 21% la 19% și să mi se dea înapoi sporul de doctorat. E evident că nu este realist, iar domnul Nazare va avea o misiune și mai grea la Finanțe, având în vedere toate fantasmagoriile cu care PSD va veni în ședințe”, a conchis acesta.
