Ruperea vortexului polar ar putea pune o presiune uriașă asupra sistemelor energetice din Europa. Un nou studiu arată că riscul unui consum extrem de electricitate poate crește de până la trei ori după acest fenomen, mai ales dacă temperaturile scad puternic. Cercetătorii au analizat inclusiv iarna din 2018, când Europa a fost lovită de un val de frig cunoscut drept „Bestia din Est”, scrie Earth.com.
Cuprins:
Studiul, publicat în revista științifică Meteorological Applications, arată că perturbările vortexului polar pot fi urmate de perioade de frig sever, în care oamenii folosesc mai multă energie pentru încălzirea locuințelor. Cercetătorii au analizat 30 de episoade de încălzire bruscă a stratosferei, înregistrate începând din 1979, și au descoperit că probabilitatea unui consum extrem de electricitate crește de 1,5 până la 3 ori în săptămânile care urmează unei asemenea perturbări.
Prin consum extrem, specialiștii înțeleg o cerere de electricitate cu cel puțin 20% peste media obișnuită a sezonului, iar efectele sunt mai puternice, de regulă, la două-trei săptămâni după perturbarea vortexului polar.
În februarie 2018, vortexul polar s-a rupt în două. La scurt timp, temperaturile au scăzut puternic în Marea Britanie și în nordul Europei, iar numeroase regiuni au fost afectate de ninsori abundente. Valul de frig a primit numele de „Bestia din Est”, iar cererea de energie pentru încălzire a crescut considerabil.
„Aceste fenomene nu influențează întotdeauna temperaturile de la sol”, a explicat Regan Mudhar, coordonatoarea studiului, de la Universitatea din Lausanne.
Cercetătorii au folosit modele climatice pentru a reconstitui iarna din 2018 și au comparat mai multe scenarii, cu și fără perturbarea stratosferică. Rezultatele au arătat că ruperea vortexului polar a contribuit semnificativ la creșterea riscului de consum extrem de electricitate.
Studiul arată că efectele frigului asupra consumului de electricitate diferă mult de la o țară la alta. În statele scandinave, creșterile au fost relativ moderate. Locuințele sunt, în general, bine izolate, iar sistemele energetice sunt pregătite pentru ierni geroase.
În Franța, situația este diferită. Numeroase gospodării folosesc încălzirea electrică, astfel că temperaturile foarte scăzute pot duce la creșteri rapide ale consumului. Cercetătorii avertizează că această problemă ar putea deveni tot mai importantă pe măsură ce țările europene înlocuiesc centralele pe gaz cu pompe de căldură și alte sisteme electrice. Situația se poate complica atunci când frigul vine la pachet cu perioade de vânt slab, care reduc producția de energie eoliană.
Există însă și o veste bună. Perturbările vortexului polar pot fi detectate înainte ca efectele lor să ajungă la nivelul solului. De regulă, între încălzirea bruscă a stratosferei și apariția eventualului val de frig trec două până la patru săptămâni, interval care le-ar putea permite operatorilor energetici să pregătească rezervele și să anticipeze o creștere puternică a cererii.
Specialiștii subliniază că încălzirea globală nu înseamnă dispariția episoadelor de frig extrem. Chiar dacă temperaturile medii cresc, perturbările vortexului polar vor continua să apară, iar Europa trebuie să își pregătească sistemele energetice pentru asemenea situații. O analiză a ultimelor 47 de ierni arată că zăpada din Siberia a anticipat corect evoluția oscilației arctice în doar 25 de cazuri, astfel că vortexul polar și fenomenul El Niño ar putea oferi indicii mult mai importante despre cum va arăta iarna 2026-2027.