România se află într-o criză politică profundă, declanșată în primăvara anului 2026. După ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan pe 20 aprilie, iar miniștrii social-democrați au demisionat, guvernul a căzut oficial pe 5 mai prin moțiune de cenzură. În urma consultărilor de la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 4 iunie pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Acesta are la dispoziție un termen de 10 zile pentru a forma cabinetul și a obține votul de încredere al Parlamentului. Luni, 8 iunie, premierul desemnat a demarat negocierile oficiale, însă s-a izbit de un zid de scepticism din partea marilor formațiuni politice.
Cuprins:
Eugen Tomac (45 de ani) este în prezent europarlamentar și ocupă din octombrie 2025 funcția de consilier onorific al președintelui Nicușor Dan. Născut în Basarabia istorică (teritoriu aflat azi în Ucraina), el a renunțat la cetățenia ucraineană din motive legale și deține cetățenia română și pe cea a Republicii Moldova. Într-un interviu emoționant acordat recent la Antena 3, Tomac a izbucnit în lacrimi când a rememorat trauma copilăriei petrecute pe frontiera trasată de Stalin.
Pentru cabinetul său tehnic, Tomac propune o echipă formată din profesioniști și diplomați. Printre numele confirmate de premierul desemnat se numără:
Cabinetul va include trei funcții de vicepremier, dintre care una va fi dedicată exclusiv Digitalizării și debirocratizării.
Tomac susține că un guvern tehnocrat este o urgență absolută în contextul geopolitic instabil și al riscurilor financiare. Prioritatea sa zero este deblocarea PNRR și atragerea celor 20 de miliarde de euro blocate, în condițiile în care termenul-limită pentru semnarea contractelor este 31 august 2026. Premierul desemnat garantează prudență fiscală: promite zero taxe și impozite noi în anul 2026 pentru a proteja mediul de afaceri și a menține ținta de deficit.
Fără o susținere politică din start, Tomac speră să obțină un compromis, eliminând din calcule orice negociere cu AUR sau SOS. Totuși, partidele parlamentare rămân reticente:
Având în vedere miniștrii propuși, promisiunea de a nu crește taxele, dar și pretențiile stricte venite din partea PSD și reținerile exprimate de PNL și USR, configurația unei majorități rămâne extrem de incertă.