Situația la zi a fugarilor de justiție. În ce stadiu se află dosarele referitoare la Cristian Rizea, Alina Bica sau Dragoş Săvulescu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Justiţiei a transmis, vineri, situația la zi a marilor fugari de justiție, instituția precizând soluționarea cererilor de extrădare are loc, potrivit legii statului solicitant, în condițiile şi termenele stabilite de acest stat.
Instituția a arătat azi, 7 ianuarie, într-un comunicat de presă în ce stadiu se află dosarele referitoare la Cristian Rizea, Alina Bica, Dragoş Săvulescu, Gino Iorgulescu şi alţii care se sustrag executării pedepselor.
Care este situația dosarelor în prezent:
1. Rizea Cristian: Cererea de extrădare a fost formulată şi comunicată autorităţilor din Republica Moldova ulterior decretului preşedintelui de retragere a cetăţeniei moldave acordate. Persoana a formulat acţiune în justiţie prin care a solicitat anularea acestui decret şi, la data de 29.12.2021, s-a respins cererea lui Rizea. Hotărârea nu este definitivă.
Totodată, dosarul constituit cu privire la cererea de azil formulată de Rizea a avut termen pe 29.12.2021. Soluţie: apel respins. La 4 ianuarie 2022, autoritatea moldavă a comunicat că următorul termen fixat pentru soluţionarea cererii de extrădare este 28.01.2022.
Cristian Rizea a fost condamnat definitiv pe 18 martie 2019, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor.
Pe numele lui Rizea a fost emis pe 19 martie 2019 mandat european de arestare, fiind dat în urmărire internaţională, iar în aprilie 2019, fotografia sa a fost postată pe site-ul Poliției Române.
2. Tudor Florian: a fost arestat provizoriu, în vederea extrădării către România la data de 27 mai 2021 şi este încarcerat într-un penitenciar de maximă siguranţă din Mexic. Procedură în curs, de durată, din cauza legislaţiei străine care prevede termene mai lungi.
Florian Tudor, „Rechinul", este acuzat că e capul unei rețele de clonare de carduri, cu vaste ramificații la nivel planetar și cu cartierul general pe riviera aztecă.
În România, Tribunalul București a emis pe 23 martie un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui, pentru șantaj. Iar DIICOT, într-un referat întins pe 66 de pagini, îl mai acuză de constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la șantaj și instigare la tentativă de omor calificat. Ultima se leagă de tentativa de omor asupra lui Constantin Marcu în aprilie 2018, la Cancun, cu circa o lună înainte ca olteanul dintr-o bandă rivală să fie ucis în același oraș.
3. Morgenstern Avraham: Republica Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curţii Supreme de Justiţie a Naţiunii.
Avraham Morgenstern, administrator al firmei Shapir Structures SRL şi partener de afaceri a lui Radu Mazăre, este acuzat de evaziune fiscală. Omul de afaceri a fugit pe 8 mai 2017 de sub control judiciar. În acelaşi an el a fost localizat și reținut în Argentina.
4. Beraru (Baror) Smuel Sorin: a fost condamnat pentru infracţiunea de spălare de bani, comisă în anii 1998-1999. Legea israeliană pentru combaterea spălării banilor a fost adoptată şi a intrat în vigoare la data de 17 august 2000, după comiterea faptelor, fiind aplicabil principiul de drept penal (universal) al aplicării legii penale mai favorabile.
Acest principiu a determinat lipsa condiţiei dublei incriminări, în sensul că, în Israel, la data comiterii faptei de către această persoană, fapta respectivă nu era incriminată (notă: se are în vedere legea existentă la data comiterii faptei şi nu cea de la data transmiterii cererii de extrădare sau orice alt moment ulterior). În consecinţă, autorităţile din Israel au precizat că nu pot da curs cererii de extrădare în acest caz, îndeplinirea condiţiei dublei incriminării fiind absolut necesară.
5. Mazăre Radu: a fost extrădat de către autorităţile malgaşe în mai 2019, aflându-se în executarea pedepsei aplicate. Ulterior, la solicitarea autorităţilor judiciare române, au fost formulate mai multe cereri de extindere a consimţământului, pentru fapte anterioare extrădării.
Fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a fost trimis în judecată, alături de alți 31 de inculpați, pentru retrocedarea frauduloasă a terenurilor din centrul municipiului Constanța, respectiv stațiunea Mamaia în perioada 2002-2004 .
Prejudiciul a fost estimat la 114 milioane de euro, peste 77 milioane de euro în dauna statului român, restul de peste 36 de milioane de euro în dauna municipiului Constanța. Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani de închisoare.
6. Schwartzenberg Emilian: persoana nu este căutată, nu face obiectul vreunui mandat de arestare sau de executare a vreunei pedepse, deoarece, prin sentinţa penală nr. 403 din 21.05.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, s-a dispus faţă de acesta încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Elan Schwartzenberg a fost trimis în judecată în decembrie 2017 de procurorii DNA, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, într-un dosar disjuns din dosarul privind construirea de locuinţe în campusul social “Henri Coandă” din Constanţa, în care fostul primar Radu Mazăre, fratele acestuia, Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost recent achitaţi de Instanţa supremă.
Mandatele europene de arestare:
Ministerul Justiției precizează date și despre mandatele europene de arestare: „În calitate de autoritate centrală, potrivit art. 86 alin. 4 din Legea nr. 302/2004, Ministerul Justiției are atribuții strict administrative (decurgând din principiul separației puterilor în stat), adică de primire, respectiv transmitere a mandatelor europene de arestare emise de către autoritățile judiciare române și străine, de a acorda sprijin autorităților implicate în această procedură, în special în vederea facilitării comunicării, respectiv de a ține evidențe statistice. În acest sens, autorităţile emitente sunt instanţele, iar cele de executare sunt curţile de apel”, se arată în comunicat.
1. Bica Alina: Persoana solicitată se afla în Republica Italiană, procedura s-a desfăşurat pe cale directă, între instanţa română şi instanţa italiană. Instanţa italiană a recunoscut sentinţa pronunţată în România şi a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislaţiei italiene. Hotărârea instanţei italiene este definitivă. Executarea pedepsei recunoscute în Italia este suspendată până la soluţionarea cererii introduse în instanţă, la data de 01.06.2021, pentru o mai bună calificare juridică a infracţiunii conform dreptului italian.
Alina Bica, dată în urmărire de Poliția Română în noiembrie 2019, a fost reținută în Italia pe 10 iulie 2020. Ea a fost condamnată în România la 4 ani de detenţie cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, inculpat chiar de ea pe când era procuror de caz DIICOT.
2. Dragomir Daniel: Persoana solicitată a fost arestată la data de 3 februarie 2021, în Italia (informare din surse deschise - s-a predat poliţiei italiene însoţit de avocat). Soluţionarea mandatului european de arestare este pe rolul Curţii de Apel Bari. Procedura se desfăşoară pe cale directă, între instanţa emitentă şi instanţa de executare. Procedură în curs. Termen: 09.04.2022.
Fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, condamnat pentru corupţie în România la 3 ani şi 10 luni de detenţie efectivă. La mijlocul lunii iunie 2020, a fost dat în urmărire internaţională, după ce a reuşit să plece din ţară cu o zi înainte de condamnare. Dragomir s-a predat la Bari, pe 4 februarie 2021.
3. Ignatenko Nela: persoana căutată se află în Belgia. La data de 31.03.2021, autorităţile judiciare belgiene au solicitat direct instanţei informaţii privind condiţiile de detenţie, iar ANP a răspuns acestei solicitări instanţei, informând în copie şi MJ. Din informaţiile primite, rezultă că predarea a fost refuzată. S-a declarat apel, care este pe rol.
Nela Ignatenko, fost consilier guvernamental pe vremea premierului Călin Popescu Tăriceanu, a fost prinsă în luna martie în Belgia, unde se sustrăgrea de la executarea unei pedepse definitive de 5 ani de închisoare.
Procurorii DNA au arătat că Nela Ignatenko „i-a promis (n.r. – prințului Paul) că, prin influența avută la nivelul funcționarilor publici cu atribuții în retrocedarea pădurii Snagov, îi poate determina să acționeze conform intereselor acestuia”. În schimbul intervențiilor făcute pe lângă funcționari, ea avea să primească 30% din contravaloarea bunurilor retrocedate.
Prejudiciul din acest dosar este de peste 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei Ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov.
4. Săvulescu Dragoş Emil: Autorităţile italiene (Curtea de Apel Napoli) au respins executarea mandatului european de arestare, au recunoscut sentinţa emisă de instanţa română şi au dispus executarea pedepsei în Italia. Totodată, instanţa italiană a dispus suspendarea parţială a executării pedepsei.
Autorităţile elene au respins cererea de predare a lui Săvulescu, arestat provizoriu la data de 9 august 2021, în vederea executării Mandatului European de Arestare emis de Curtea de Apel Bucureşti, care a apreciat şi dispus potrivit competenţelor legale, având în vedere că este vorba de o procedură directă între instanţe. Contestaţia la executare, introdusă de Biroul executări penale al Curţii de Apel Bucureşti, are termen 11.01.2022.
Afaceristul a fost condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare într-un dosar de retrocedare a plajelor din Mamaia, unde a fost condamnat și Radu Mazăre. El a fugit în Italia înainte de sentința finală, iar autoritățile din peninsulă au respins extrădarea și i-au transformat pedeapsa în închisoare cu suspendare.
5. Zlotea Marian: Persoana solicitată a fost arestată la data de 23 februarie 2021, în Italia. Procedura se desfăşoară pe cale directă, între instanţa emitentă şi instanţa de executare. Ministerul Justiţiei din Italia a informat că instanţa italiană din Bologna, la data de 02.03.2021, a dispus predarea către România a persoanei solicitate. Persoana solicitată a promovat apel la Înalta Curte de Casaţie din Italia. Înalta Curte de Casaţie a Italiei a casat cu trimitere spre rejudecare cauza. Procedură în curs. Termen: 11.02.2022
Curtea de Apel București l-a declarat vinovat pe Marian Zlotea pentru mai multe fapte de corupție realizate în perioada octombrie 2009 - mai 2010, când a condus Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). El a fost condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare.
6. Iorgulescu Gino Mario: După condamnarea definitivă, instanţa de executare a emis un nou MEA în baza mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea, conform hotărârii pronunţate împotriva sus-numitului. Ministerul Justiţiei asistă autorităţile implicate în procedură. Judecătoria Sect. 3 a emis un alt mandat european de arestare cu privire la aceeaşi persoană şi care se află pe rolul instanţei din Milano, în Italia. Se aşteaptă rezultatul expertizei, care să stabilească dacă Iorgulescu, în prezent internat, după o primă suspendare a judecăţii pentru 6 luni, are capacitatea de a înţelege, de a voi şi de a sta în judecată. Termenul pentru ambele proceduri este 31.05.2022. Procedură în curs.
Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, este acuzat că a produs un grav accident auto în 2019, soldat cu moartea unui tânăr. În august 2020, fiul preşedintelui LPF, Gino Iorgulescu, a fost trimis în judecată în lipsă pentru săvârșirea infracțiunilor de omor și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și a altor substanțe.
7. Popoviciu Aurel Gabriel: Instanţa britanică a dispus predarea la data de 12 iulie 2019. Persoana solicitată a formulat apel. Apelul a fost declarat admisibil. La data de 11 iunie 2021, judecătorii britanici au admis apelul pentru un motiv din cele 6 înaintate în cadrul cererii de admisibilitate. La data de 15 iunie, CPS Crown Prosecution Service (colegii care reprezintă partea română în cauză – Curtea de apel Bucureşti) a depus solicitarea de admitere în principiu a apelului împotriva hotărârii de mai sus. Procedură în curs.
Puiu Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de detenţie efectivă, în august 2017, în dosarul Băneasa, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.
8. Adamescu Alexander Bogdan, localizat în Marea Britanie. Căile de atac formulate de Adamescu au fost epuizate şi respinse, există hotărâre definitivă de predare a acestuia către RO. Predarea va putea avea loc în momentul în care autorităţile britanice vor comunica această informaţie.
Omul de afaceri Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu, a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită, el fiind acuzat că în anul 2013 ar fi remis sume de bani unor judecători de la Tribunalul Bucureşti pentru a obţine soluţii favorabile în dosare de insolvenţă în care erau implicate firme ale tatălui său.
Bogdan Alexander Adamescu a fugit din România şi s-a stabilit în Marea Britanie, de unde autorităţile române au încercat să îl extrădeze. Conform unui comunicat al DNA, Alexander Adamescu se află în procedură de extrădare, în baza unui mandat european de arestare. El a fost arestat de autorităţile britanice, însă nu a fost încă predat către România.
Potrivit datelor transmise de Ministerul Justiției în anul 2021, au fost aduse în România 872 de persoane private de libertate. În anul 2022, până la data de 04.01.2022, au fost transferate în România 5 persoane private de libertate
