Situaţie fără precedent în România. Traian Băsescu, suspectat că a colaborat cu fosta Securitate, ajunge în Parlamentul European. Legea nu îl împiedică
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timpul campaniei electorale a ieşit la lumină faptul că unul dintre candidaţii la alegerile europarlamentare este suspectat că a colaborat cu fosta Securitate. S-a dovedit a fi vorba despre Traian Băsescu, lider în PMP și primul pe lista partidului pentru Parlamentul European, care la alegerile din 26 mai a și obținut un mandat.
Traian Băsescu a mai fost verificat de CNSAS, însă nu au fost găsite dovezi. Acum, au fost descoperite noi informaţii, iar dosarul ajunge în instanţă, care va decide dacă a avut sau nu o colaborare cu Securitatea comunistă.
Potrivit datelor cercetate de Libertatea, o asemenea situaţie nu a mai fost întâlnită în cadrul Parlamentului European.
Pe 9 mai, cu mai bine de două săptămâni înaintea alegerilor europarlamentare, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității anunţa că a aprobat o notă de constatare care ar demonstra că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a mai fost verificat, de cinci ori - în 2002, 2004, 2006, 2009 şi 2014 -, pentru că, potrivit legii, verificările se fac odată cu depunerea candidaturilor pentru funcţii publice. Niciodată nu au fost descoperite dovezi privind colaborarea lui Traian Băsescu, deşi acest subiect a fost speculat public în repetate rânduri. Acum, însă, ar fi vorba despre noi informaţii despre o posibilă colaborare cu fosta Securitate a lui Traian Băsescu.
CNSAS a aprobat miercuri ca nota să fie trimisă la Curtea de Apel București, pentru a se judeca şi decide dacă Traian Băsescu, deja ales europarlamentar, a lucrat cu fosta Securitate.
Surse din cadrul CNSAS au declarat, pentru Libertatea, că nota a fost deja înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti și va primi un termen de judecată.
Traian Băsescu vrea ca dosarul său să se judece rapid și a anunțat că nu vrea să facă „circ mediatic” în acest caz.
Despre documentele de la fosta Securitate care au dus la reverificarea sa de către CNSAS, Băsescu spune că nu poate detalia ce conțin, pentru că nu a văzut dosarul.
Indiferent care va fi decizia instanței, rămâne europarlamentar
Candidaţii la funcţii publice trebuie să depună o declaraţie pe proprie răspundere că nu au colaborat cu Securitatea. Declaraţia este verificată de CNSAS. Dacă cineva este descoperit că a minţit în această declaraţie, singura măsură legală care poate fi luată împotriva lui este judecarea pentru fals în declaraţii.
România nu a avut niciodată o lege a lustraţiei, ceea ce înseamnă că foştii colaboratori ai Securităţii nu au vreo interdicţie privind accesul în funcţii publice. O astfel de interdicţie nu există nici la nivel european.
Asta înseamnă că Traian Băsescu va ajunge, indiferent de hotărârea Curții de Apel, în Parlamentul European.
Odată ce mandatul său începe oficial, pe 1 iulie 2019, el va beneficia de o protecţie sporită, sub forma imunităţii.
Imunitatea ca membru al Parlamentului European este reglementată foarte bine. Pe lângă o protecţie totală pentru voturi şi opinii, membrii forului sunt protejaţi parţial şi contra măsurilor legale. Indiferent dacă ei sunt vizaţi de o anchetă care se referă la fapte săvârşite în timpul sau înainte de obţinerea mandatului, europarlamentarii pot fi traşi la răspundere doar în anumite condiţii.
Dacă Traian Băsescu îşi începe mandatul, el ar putea fi apărat de un eventual proces privind falsul în declaraţii prin imunitatea sa - în cazul în care Curtea de Apel constată că fostul preşedinte a colaborat cu Securitatea. Ea poate fi ridicată, la cererea autorităţilor române, doar printr-un vot în Parlamentul European.
Chiar şi aşa, Traian Băsescu nu şi-ar pierde automat mandatul. Se vor aplica prevederile din legislaţia naţională şi eventuala decizie a instanţei. Respectiv, doar o hotărâre de suspendare a drepturilor electorale ar putea duce la pierderea mandatului.
Precedentul Adrian Severin
Un singur europarlamentar român a trecut printr-un astfel de proces. Este vorba despre Adrian Severin, filmat în 2011 de jurnaliştii The Sunday Times cum se angaja să ofere sprijin legislativ contra sumei de 100.000 de euro.
DNA s-a autosesizat în urma investigaţiei, însă a trebuit să treacă prin filtrul Parlamentului European. Adrian Severin a refuzat atunci să demisioneze. Parlamentul European i-a ridicat însă imunitatea, iar el a putut fi anchetat şi, ulterior, a fost condamnat la patru ani de închisoare, pentru corupţie, în prezent fiind în libertate.
Imunitatea parlamentară europeană nu este însă o garanţie contra măsurilor legale, ci doar un filtru suplimentar.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
