Statele lumii ratează obiectivul de a reduce încălzirea globală, avertizează ONU. „Doar o schimbare radicală ne poate salva de la dezastru”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ritmul actual, prea lent, de reducere a emisiilor de carbon, criza climatică nu mai poate fi evitată decât prin „transformarea rapidă a societăților”, transmite agenția pentru mediu a Națiunilor Unite. Cel mai nou raport ONU arată că limitarea creșterii temperaturii medii la 1,5 grade Celsius e o țintă imposibil de atins, scrie The Guardian.
Raportul a analizat decalajul dintre reducerile de dioxid de carbon promise de țări și reducerile necesare pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade - ținta convenită la nivel internațional. Progresul este „îngrozitor de inadecvat”, a concluzionat agenția ONU.
Dacă statele vor aplica până în 2030 măsurile pentru care s-au angajat, creșterea încălzirii globale va fi de aproximativ 2,5 grade Celsius, ceea ce va aduce fenomene meteo catastrofale în întreaga lume. O creștere cu un grad, înregistrată până în prezent, a provocat dezastre climatice în țări precum Pakistan sau Puerto Rico.
Dacă ar fi îndeplinite angajamentele pe termen lung ale țărilor de a atinge obiectivul de zero net emisii până în 2050, temperatura globală ar crește oricum cu 1,8 grade. Însă ritmul actual al evoluțiilor transmite că atingerea acestei limite de temperatură nu este credibilă, arată raportul ONU.
Statele au convenit la reuniunea Cop26, summit dedicat schimbărilor climatice desfășurat în urmă cu un an, să-și sporească angajamentele. Însă se apropie Cop27 (6-18 noiembrie) și doar o parte și-au îndeplinit obiectivele. Și mai e o problemă: noile angajamente ar reduce cu doar 1% din emisii până în 2030, în vreme ce emisiile globale trebuie să scadă cu aproape 50% până atunci pentru a menține obiectivul de 1,5 grade.
„Acest raport ne spune în termeni științifici, seci, ceea ce natura ne-a spus tot anul prin inundații mortale, furtuni și incendii puternice: trebuie să încetăm să ne umplem atmosfera cu gaze cu efect de seră. Și să ne oprim rapid din poluare”, a declarat Inger Andersen, directorul executiv al Programului ONU pentru Mediu (UNEP).
„Am avut șansa de a face schimbări progresive, dar acel timp a trecut. Doar o transformare radicală a economiilor și societăților noastre ne mai poate salva acum de la accelerarea dezastrului climatic”, a continuat el.
„Fiecare fracțiune de grad contează”
Andersen subliniază că, dacă vor fi luate măsurile necesare, ele vor aduce, de asemenea, aer mai curat, locuri de muncă verzi și acces la energie electrică pentru milioane de oameni.
„Este un obiectiv dificil, iar unii ar spune chiar imposibil de a reforma economia globală și de a reduce aproape la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, dar trebuie să încercăm”, a spus ea. „Fiecare fracțiune de grad contează: pentru comunitățile vulnerabile, pentru ecosisteme și pentru fiecare dintre noi”.
Punctul ei de vedere este întărit și de secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Emisiile rămân la un nivel periculos și continuă să crească. Trebuie să le reducem înainte ca o catastrofă climatică să ne lovească pe noi toți”, a spus el.
Raportul nu învinovățește direct vreun stat, ci subliniază că niciunul nu face suficient pentru a gestiona urgența climatică.
Ce schimbări sunt necesare
Rapoarte similare publicate de Agenția Internațională pentru Energie și organismul ONU pentru schimbările climatice au ajuns la concluzii la fel de dure, arătând că prin angajamentele naționale abia dacă se reduc emisiile proiectate pentru 2030 la un nivel comparabil cu 2019.
Conform raportului UNEP, tranziția la electricitate ecologică, transport și clădiri este în curs, dar trebuie să se realizeze mai repede. Toate sectoarele ar trebui să evite apariția unei noi infrastructuri pe combustibili fosili, contrar planurilor din multe țări de a dezvolta noi zăcăminte de petrol și gaze. Un studiu publicat în această săptămână a constatat un „consens larg” în toate cercetările publicate că noile zăcăminte de petrol și gaze sunt „incompatibile” cu ținta de 1,5C.
Același raport mai arată că aproximativ o treime din emisiile care duc la încălzirea climei provin de la sistemul alimentar global și acestea ar putea să se dubleze până în 2050. Sectorul ar putea fi transformat dacă guvernele ar schimba subvențiile agricole - care sunt covârșitor dăunătoare mediului - și taxele alimentare, dacă ar reduce risipa alimentară și ar contribui la dezvoltarea de noi alimente, obținute cu emisii scăzute de carbon.
Cetăţenii ar putea adopta, de asemenea, diete mai ecologice, mai sănătoase, se arată în raport.
Redirecționarea fluxurilor financiare globale către investiții verzi este vitală, arată în final raportul. Însă majoritatea grupurilor financiare au manifestat o acțiune limitată până în prezent, în ciuda intențiilor lor declarate, din cauza intereselor pe termen scurt. O virare spre o economie cu emisii scăzute este de așteptat să necesite investiții de cel puțin 4-6 miliarde de dolari pe an - aproximativ 2% din activele financiare globale.
