Livetext Război în Iran, ziua 55. Explozii la Teheran pentru prima dată de la începutul armistițiului / Încă un portavion american se apropie de Iran

Portavionul USS George H.W. Bush navighează în apropierea Orientului Mijlociu, aflându-se în prezent în Oceanul Indian, a anunțat joi armata americană.

USS George H.W. Bush va fi al treilea portavion desfășurat în regiune, transmite AFP.

Israelul „aşteaptă undă verde” din partea SUA pentru a-şi relua atacurile asupra Iranului, a afirmat ministrul apărării Israel Katz, potrivit CNN.

În cadrul unei şedinţe de evaluare a situaţiei, care a avut loc joi, la Ministerul israelian al Apărării, Israel Katz a declarat că trupele sale sunt pregătite să „readucă Iranul în Evul Mediu”.

„Israelul este pregătit să reia războiul împotriva Iranului. Armata israeliană este pregătită atât pentru apărare, cât şi pentru atac, iar ţintele sunt deja stabilite”, a afirmat Katz.

Iranul traversează o perioadă de tranziție complexă, marcată de schimbări majore în structurile de putere și de conducere. După moartea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, pe 28 februarie 2026, Mojtaba Khamenei pare să aibă un rol diferit de cel al tatălui său.

„Mojtaba conduce țara ca un director de consiliu de administrație”, a declarat Abdolreza Davari, consilier al fostului președinte iranian Mahmoud Ahmadinejad. El a adăugat că: „Se bazează mult pe sfaturile membrilor consiliului, iar deciziile sunt luate colectiv. Generalii sunt acești membri”.

Armata israeliană nu este pe cale să atace Iranul, a declarat joi seara o sursă israeliană din domeniul securității, după ce presa iraniană a relatat despre explozii la Teheran, informează AFP.

„Israelul nu atacă în prezent Iranul”, a declarat această sursă, sub rezerva anonimatului, fără a oferi mai multe detalii.

„Nu există intransigenți sau moderați în Iran; suntem cu toții «iranieni» și «revoluționari»”, a declarat președintele iranian Masoud Pezeshkian într-o postare pe X, aparent ca răspuns la remarcile lui Donald Trump.

„Cu unitatea de fier a națiunii și a statului și cu ascultare deplină față de Liderul Suprem, îl vom face pe agresorul criminal să-și regrete acțiunile”, a adăugat Pezeshkian.

Postări aproape similare au fost rostogolite de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, șeful sistemului judiciar, Gholamhossein Mohseni Ejei, ministrul de externe Abbas Araghchi și alți câțiva oficiali.

„Eșecul crimelor teroriste ale Israelului se reflectă în modul în care instituțiile statului iranian continuă să acționeze cu unitate, scop și disciplină. Câmpul de luptă și diplomația sunt fronturi complet coordonate în același război. Iranienii sunt cu toții uniți, mai mult ca niciodată”, a susținut ministrul de externe Seyed Abbas Araghchi.

Explozii au răsunat joi seara la Teheran, capitala Iranului, unde sistemul de apărare antiaeriană a fost activat pentru prima oară după intrarea în vigoare a armistițiului cu SUA, pe 8 aprilie, relatează AFP.

Conform agenției de presă oficiale iraniene Irna, „tiruri de ale apărării antiaeriene au fost auzite” în vestul Teheranului. Agenția de presă Mehr transmite că sistemul de apărare antiaeriană a fost activat împotriva unor „ținte ostile”.

Noul ghid suprem al Republicii Islamice Iran, Mojtaba Khamenei (56 de ani), a fost „grav rănit” într-un bombardament efectuat de armata israeliană la începutul operațiunii „Epic Fury”, pe 28 februarie, în care a fost ucis și tatăl său, fostul ghid suprem Ali Khamenei, dar este „lucid și activ”, scrie publicația americană The New York Times (NYT), citată de AFP.

Conform NYT, care citează oficiali iranieni sub rezerva anonimatului, Mojtaba Khamenei a delegat puterea decizională, „cel puțin pentru moment”, unor generali din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare, armata ideologică a Republicii Islamice Iran.

Deși ar fi „grav rănit”, el rămâne „lucid și activ”, susțin sursele citate de The New York Times. „El a suferit trei intervenții chirurgicale la un picior și urmează să i se pună o proteză. De asemenea, a fost operat la o mână și își recapătă treptat capacitatea de a o folosi. Fața și buzele sale au suferit arsuri grave, ceea ce îl face să vorbească cu dificultate”, scrie ziarul american, care afirmă că a obținut informațiile de la patru responsabili iranieni.

Emisarul special american Paolo Zampolli a pledat într-un interviu acordat pentru Financial Times pentru înlocuirea Iranului cu Italia la Campionatul Mondial de Fotbal, care va începe pe 11 iunie ți va fi găzduit de SUA, Mexic și Canada.

„Confirm că le-am sugerat lui Trump şi lui Infantino (președintele FIFA – n.r.) ca Italia să înlocuiască Iranul la Cupa Mondială. Sunt de origine italiană şi ar fi un vis să văd echipa italiană la un turneu găzduit de SUA. Cu patru titluri la activ, aceştia au palmaresul necesar pentru a justifica participarea”, a declarat Zampolli.

Ambasada Iranului în SUA a criticat sugestia lui Zampolli, apreciind că demonstrează „falimentul moral” al Statelor Unite. „Italia şi-a câştigat măreţia în fotbal pe teren, nu datorită privilegiilor politice. Încercarea de a exclude Iranul de la Cupa Mondială nu face decât să scoată la iveală «falimentul moral» al Statelor Unite, care se tem chiar şi de prezenţa a unsprezece tineri iranieni pe terenul de joc”, a reacționat misiunea diplomatică iraniană.

Iranul urmează să înfrunte Noua Zeelandă şi Belgia la Los Angeles, în 15 şi, respectiv, 21 iunie, şi Egiptul la Seattle, în 26 iunie, notează news.ro.

Italia este pregătită să desfășoare până la patru nave, inclusiv două dragoare, ca parte a unei misiuni internaționale de deminare a Strâmtorii Ormuz, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Navale, Giuseppe Berutti Bergotto, potrivit Reuters.

Liderii europeni s-au întâlnit la Paris săptămâna trecută pentru a discuta un efort multinațional de protejare a transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, care a fost în mare parte închisă în timpul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.

„Planul de contingență elaborat de Șeful Statului Major al Apărării prevede un grup format din două dragoare, o navă care le va escorta și o navă logistică”, a declarat miercuri seara Giuseppe Berutti Bergotto pentru postul de televiziune RAI.

„Evident, nu acționăm singuri. Facem parte dintr-o coaliție internațională, alte națiuni vor trimite și ele dragoare”, a mai spus el, adăugând că Marea Britanie, Franța, Belgia și Olanda au capacități de deminare.

Berutti Bergotto a declarat că navele italiene vor pleca din portul La Spezia, nord-vestul Italiei, și vor avea nevoie de circa patru săptămâni pentru a ajunge în zonă. Italia are în prezent opt dragoare în serviciu.

Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a declarat săptămâna trecută că guvernul va cere aprobarea parlamentului înainte de a autoriza participarea Italiei la misiunea din Strâmtoarea Ormuz.

Preşedintele american a apreciat joi că iranienilor le „este foarte greu să stabilească cine este liderul” lor. „Ei pur li simplu nu ştiu”, a scris liderul de la Casa Albă pe platforma sa Truth Social.

„Lupta se duce între «Intransigenţi», care au pierdut RĂU pe câmpul de luptă, şi «Moderaţi», care nu prea sunt deloc moderaţi (dar câştigă respect!), e o NEBUNIE!”, afirmă Trump.

Pentagonul a anunţat joi că forțele militare americane au urcat la bordul unei nave care transporta petrol iranian şi au confiscat-o, în Oceanul Indian. Este vorba de a doua operaţiune de acest fel în ultimele patru zile, relatează AFP.

Overnight, U.S. forces carried out a maritime interdiction and right-of-visit boarding of the sanctioned stateless vessel M/T Majestic X transporting oil from Iran, in the Indian Ocean within the INDOPACOM area of responsibility.

We will continue global maritime enforcement to… pic.twitter.com/SWF6Jt9Ci4

— Department of War 🇺🇸 (@DeptofWar) April 23, 2026

Prințul moștenitor iranian în exil, Reza Pahlavi, a fost vizat de un atac cu un lichid roșu, cel mai probabil suc de roșii, în timpul vizitei sale la Berlin, Germania, relatează Euronews.

Incidentul a avut loc în fața clădirii Conferinței de Presă Federale, la scurt timp după ce fiul ultimului șah al Iranului a criticat dur acordul de armistițiu dintre Statele Unite și Iran.

Iran’s exiled Prince Reza Pahlavi was sprayed with a red liquid — reported to be tomato paste or tomato juice — by a protester as he left a press conference in Berlin on Thursday. The suspect was immediately detained by police. pic.twitter.com/Rb6asfqYZ6

— Iran International English (@IranIntl_En) April 23, 2026

Donald Trump a intensificat tensiunile în Strâmtoarea Hormuz, ordonând Marinei SUA să „țintească și să distrugă” orice ambarcațiune implicată în plantarea minelor maritime, conform Euronews.

Această declarație vine pe fondul dificultăților Iranului de a localiza propriile mine navale, plantate în timpul conflictelor anterioare. Oficialii americani afirmă că Teheranul se confruntă cu provocări majore în redeschiderea strâmtorii, o arteră strategică pentru comerțul global cu petrol.

„Avem control total asupra Strâmtorii Ormuz. Nicio navă nu poate intra sau ieși fără aprobarea Marinei Statelor Unite. Este „sigilată ermetic”până când Iranul va putea face o ÎNȚELEGERE!!!”, a adăugat liderul american.

n total 13 militari americani au fost ucişi, iar alţi peste 400 de au fost răniţi în Operaţiunea Epic Fury, lansată de către preşedintele american Donald Trump în Iran la 28 februarie, potrivit Sistemului de Analiză a Pierderilor Apărării (Defense Casualty Analysis System, DCAS).

Potrivit DCAS, 271 dintre răniţi sunt militari din Forţele Terestre (US Army), 84 din Forţele navale (US Navy)  şi 46 din Forţele Aeroiene (US Air Force). De asemenea, 19 puşcaşi marini din cadrul US Marine Corps au fost răniţi, în total 420.

În total, 349 de bărbaţi şi 47 de femei au fost răniţi în Războiul din Orientul Mijlociu, iar majoritatea sunt subofiţeri.

DCAS înregistrează  13 morţi din cadrul din Forţelor Terestre şi Forţelor Aeriene, în primele zile ale războiului.

La 1 martie, un atac iranian cu dronă la baza Port Shuaiba, în Kuwait, s-a soldat cu şapte morţi, iar alţii au murit după aceea, din cauza rănilor.

La 12 martie, prăbuşirea unui avion de realimentare în zbor cu carburant, în Irak, s-a soldat cu şase morţi, membri ai echipajului.

Site-ul american de investigaţii The Intercept, de stânga, preluat de news.ro, scrie că pierderile americane ar putea să fie subestimate.

Un jurnalist relevă diferenţe umitoare în date difuzate de către Pentagon.

La 16 aprilie, la intrarea în vigoare a armistiţiului, bilanţul total al morţilor şi răniţilor era de 385.

Luni, el a crescut la 428, după care a scăzut marţi.

Unii experţi consideră aceste pierderi relativ mici având în vedere tipul operaţiunii.

Populaţia americană percepe negativ acest bilanţ, traumatizată în continuare de războaiele din irak şi Afganistan.

O operațiune completă de curățare a Strâmtorii Ormuz de minele amplasate de Iran ar putea dura până la șase luni și, cel mai probabil, nu va fi inițiată până la încheierea conflictului armat dintre SUA și Iran, a relatat The Washington Post. Pentagonul a respins categoric această informație, acuzând ziarul de „jurnalism necinstit”.

Președintele și prim-ministrul Libanului au acuzat joi Israelul de crimă de război, după ce un jurnalist libanez a fost ucis într-un atac aerian în sudul țării, unde forțele israeliene ocupă mai multe zone.

Salvatorii și angajatorul reporterului au confirmat miercuri moartea jurnalistului Amal Khalil, în vârstă de 42 de ani, care lucra pentru cotidianul libanez Al-Akbar.

Agenția de apărare civilă a declarat că aceasta a fost ucisă într-un atac asupra unei case din satul al-Tiril.

„Israelul vizează în mod deliberat jurnaliștii pentru a ascunde adevărul despre crimele sale împotriva Libanului”, a declarat președintele Joseph Aoun, într-un comunicat în care denunță „crimele de război”.

Prim-ministrul Nawaf Salam a scris pe X că „vizarea jurnaliștilor și obstrucționarea accesului echipelor de salvare constituie o crimă de război”, adăugând că guvernul său va sesiza organismele internaționale cu privire la acest atac.

Pentagonul a criticat joi o știre despre alegerea unor informații nejustificate și falsă, conform căreia departamentul a evaluat că ar putea dura șase luni pentru a curăța complet Strâmtoarea Hormuz de minele amplasate de Iran.

Washington Post a relatat miercuri că Pentagonul a împărtășit estimarea pe șase luni în timpul unei briefing-uri clasificate pentru membrii Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților, citând trei oficiali neidentificați familiarizați cu discuția.

Iranul a promis că nu va redeschide Strâmtoarea Hormuz atâta timp cât Statele Unite îi blochează porturile, căile navigabile blocate ducând la creșterea bruscă a prețurilor petrolului și gazelor și perturbând economia globală.

Întrebat despre raport, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că „presa selectează informațiile scurse, multe dintre ele false, dintr-o conferință clasificată și cu ușile închise este jurnalism necinstit”.

„O singură evaluare nu înseamnă că evaluarea este plauzibilă, iar o închidere a Strâmtorii Hormuz timp de șase luni este imposibilă și complet inacceptabilă pentru secretar”, a declarat Parnell pentru AFP joi.

Legislatorilor li s-a spus că Iranul ar fi putut plasa 20 sau mai multe mine în și în jurul strâmtorii, unele plutind de la distanță folosind tehnologia GPS, care le face mai greu de detectat, potrivit Washington Post.

Garda Revoluționară din Iran a avertizat asupra unei „zone periculoase” care se întinde pe 1.400 de kilometri pătrați – de 14 ori mai mare decât Parisul – unde ar putea fi prezente mine.

Un purtător de cuvânt al gigantului german de transport Hapag-Lloyd a avertizat săptămâna trecută că transportatorii au nevoie de detalii despre rutele viabile, deoarece se tem în continuare de mine.

Doar câteva nave au trecut prin strâmtoarea Hormuz când aceasta s-a redeschis pentru scurt timp la începutul armistițiului din această lună, din cauza îngrijorărilor legate de atacuri sau mine.

Marina SUA a declarat luna aceasta că navele sale au tranzitat canalul pentru a începe îndepărtarea minelor, dar această afirmație a fost respinsă de Gărzile Revoluționare iraniene, care au amenințat orice navă militară care încerca să traverseze canalul.

Londra a găzduit discuții cu planificatori militari din peste 30 de țări, începând de miercuri, despre o misiune multinațională condusă de Marea Britanie și Franța pentru a proteja navigația în Strâmtoarea Hormuz odată ce ostilitățile se vor încheia.

Coaliția „defensivă” urmează să discute planurile de redeschidere a strâmtorii și de desfășurare a operațiunilor de deminare.

Forțelor coaliției multinaționale le-a luat mai mult de doi ani să îndepărteze sute de mine și să declare zona din nordul Golfului fără mine după Războiul din Golf din 1990-91, potrivit cercetătorului american Scott Truver.

Un cetățean turc s-a numărat printre cele 10 persoane ucise în timpul unui atac asupra unui proiect minier de cupru și aur în provincia Balochistan din sud-vestul Pakistanului, au declarat oficialii joi, un alt turc fiind luat ostatic.

„Cel puțin 10 persoane au fost ucise în incident, inclusiv un cetățean turc, șase muncitori și trei gardieni”, a declarat un oficial al administrației locale, vorbind sub condiția anonimatului. Un oficial al poliției a confirmat bilanțul și faptul că un cetățean turc a fost ucis în atacul care a avut loc miercuri.

„Militanții au răpit și un cetățean turc în timpul atacului”, a declarat un oficial al administrației locale.

Un înalt oficial al parlamentului iranian a declarat joi că Teheranul a primit primele venituri din taxele impuse asupra strâmtorii strategice Hormuz în războiul său cu Statele Unite și Israel.

„Primele venituri obținute din taxele de trecere a Strâmtorii Hormuz au fost depuse în contul Băncii Centrale”, a declarat vicepreședintele parlamentului, Hamidreza Hajibabaei, potrivit agenției de știri Tasnim.

Alte publicații iraniene au publicat aceeași declarație, fără a oferi detalii.

Strâmtoarea Hormuz, un punct cheie de blocaj energetic, a devenit un punct de conflict major de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie.

Iranul a permis trecerea doar a unui număr mic de nave prin această cale navigabilă, o rută care în timp de pace reprezintă o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze, împreună cu alte mărfuri vitale.

Înainte de anunțarea veniturilor din taxe, parlamentul iranian decidea dacă să le impună transportului maritim prin strâmtoare, oficialii iranieni avertizând că traficul maritim prin strâmtoare „nu va reveni la statutul său de dinainte de război”.

Iranul a executat prin spânzurare un bărbat joi, după ce acesta a fost condamnat pentru apartenența la un grup de opoziție interzis și pentru presupusa colaborare cu Israelul, a anunțat sistemul judiciar.

„Sultan-Ali Shirzadi-Fakhr a fost spânzurat în această dimineață pentru apartenența la grupul terorist” al Organizației Mujahedinilor Populari (MEK) și „colaborarea cu serviciile de spionaj ale regimului israelian”, a relatat site-ul Mizan Online al sistemului judiciar.

El a fost condamnat și pentru o infracțiune capitală care, în persană, înseamnă „a purta război împotriva lui Dumnezeu”, fiind acuzat că a participat la operațiuni ostile Republicii Islamice, a precizat Mizan.

Nu este clar când a fost arestat.

Mizan a precizat că acesta a locuit o perioadă în Spania, dar nu este clar dacă deținea un alt pașaport.

Execuția este cea mai recentă din ultimele săptămâni, pe fondul conflictului cu Israelul și Statele Unite, în care autoritățile au efectuat multiple execuții ale unor persoane legate de protestele dinaintea războiului sau afiliate la MEK.

Miercuri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul a suspendat presupusele planuri de a executa opt femei arestate în urma protestelor antiguvernamentale dinainte de război, după ce a îndemnat Teheranul să le elibereze.

Justiția iraniană a respins afirmația ca fiind „știri false” și a declarat că femeile nu au fost niciodată expuse riscului de execuție.

Angajamentul Iranului de a nu redeschide Strâmtoarea Ormuz – atâta timp cât blocada navală americană rămâne în vigoare – a fost menținut și joi, în ciuda prelungirii armistițiului, în contextul în care această țară din Golf a anunțat capturarea a două nave care încercau să traverseze această cale navigabilă strategică.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat miercuri seara că a „ordonat 31 de nave să se întoarcă sau să se întoarcă în port” ca parte a propriului „blocaj împotriva Iranului”.

Pe măsură ce timpul se scurgea pentru o revenire la războiul care a cuprins regiunea, președintele SUA, Donald Trump, a declarat marți că va menține armistițiul pentru a acorda mai mult timp negocierilor de pace mediate de Pakistan.

Iranul a declarat că salută eforturile Pakistanului, dar nu a făcut niciun alt comentariu cu privire la anunțul lui Trump.

„Un armistițiu complet are sens doar dacă nu este încălcat printr-o blocadă navală”, a declarat președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a condus delegația de la Teheran în prima rundă de negocieri de la Islamabad.

„Redeschiderea Strâmtorii Ormuz nu este posibilă în contextul unei încălcări flagrante a armistițiului.”

Prețurile petrolului au crescut cu patru procente înainte de a scădea joi, după ce Iranul a promis că nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz atâta timp cât blocada americană rămâne în vigoare.

Strâmtoarea Ormuz, un punct crucial pentru transportul global de hidrocarburi, rămâne în centrul conflictului declanșat pe 28 februarie, când forțele israeliene și americane au efectuat lovituri aeriene asupra Iranului. Conform Gardienilor Revoluției, navele capturate încercau să traverseze strâmtoarea fără autorizație și au fost redirecționate către coasta iraniană. Teheranul a reiterat că toate navele trebuie să obțină permisiunea pentru a intra sau ieși din Golf prin acest pasaj strategic.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat pe platforma X: „Un armistițiu complet are sens doar dacă nu este încălcat printr-o blocadă navală (…), redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă atât timp cât armistițiul este încălcat pe față”.

De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a declarat că o reluare a negocierilor dintre părțile implicate este posibilă în următoarele zile. „Este posibil!”, a scris liderul american ca răspuns la o întrebare a unei jurnaliste de la New York Post privind probabilitatea unor discuții în următoarele 36 până la 72 de ore.

Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat pentru Fox News că mișcarea iranienilor de a confisca navele nu constituie o încălcare a armistițiului. „Nu, pentru că nu era vorba de nave americane sau israeliene. Erau două nave internaționale”, a explicat aceasta. Totodată, Leavitt a subliniat că „iranienii nu controlează Strâmtoarea Ormuz. Ceea ce vedem este piraterie”.

Un al treilea vas a fost atacat la aproximativ 8 mile marine vest de Iran, conform agenției britanice de securitate maritimă UKTMO, dar a reușit să părăsească zona în siguranță, îndreptându-se spre portul saudit Jeddah, conform platformei Marine Traffic.

Deși o nouă rundă de negocieri între Washington și Teheran era planificată pentru începutul săptămânii, încă nu a avut loc.

Donald Trump a anunțat marți seară prelungirea pe termen nelimitat a armistițiului cu Iranul, cu doar câteva ore înainte de expirarea sa. Decizia, a explicat președintele american, are scopul de a oferi mai mult timp Teheranului să participe la negocierile de pace mediate de Pakistan. „Președintele nu a stabilit un termen limită pentru a primi o propunere din partea Iranului“, a clarificat Leavitt, adăugând că „în cele din urmă, calendarul va fi decis” de liderul american.

Între timp, nicio delegație nu a plecat încă spre Islamabad, unde este programată următoarea rundă de negocieri. Premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, și-a exprimat speranța că părțile vor ajunge la un „acord de pace” în cadrul acestei întâlniri.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a transmis că apreciază eforturile Pakistanului de a pune capăt războiului, dar nu a oferit detalii cu privire la extinderea armistițiului.

Pe frontul libanez, patru persoane au fost ucise miercuri în urma unor atacuri aeriene israeliene. Guvernul libanez intenționează să solicite prelungirea armistițiului cu încă o lună în cadrul discuțiilor programate joi la Washington, informează AFP.

„Libanul va solicita extinderea cu o lună a armistițiului, respectarea strictă a încetării focului și încetarea operațiunilor de distrugere și detonare efectuate de Israel în zonele în care acesta este prezent”, a declarat o sursă oficială libaneză pentru AFP.

Înaintea acestor negocieri, Israelul a transmis că nu are dezacorduri serioase cu Libanul și a îndemnat părțile să colaboreze împotriva Hezbollah-ului pro-iranian.

Conform cifrelor oficiale, cel puțin 2.454 de persoane au murit în Liban în cele șase săptămâni de război. Într-un alt atac aerian israelian, o jurnalistă libaneză a fost ucisă, iar o altă colegă a sa a fost rănită miercuri, în apropiere de granița dintre Liban și Israel, a relatat publicația Al-Akhbar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE