Guvernul României a anunțat joi oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, o măsură care accentuează presiunea asupra unui sistem energetic național deja afectat de secetă și de oprirea anterioară a Unității 1. În ciuda acestui deficit, autoritățile transmit un mesaj de calm, dând asigurări că rețeaua rămâne stabilă și că alimentarea consumatorilor nu este în pericol.
Cuprins:
Conform Ministerului Energiei, oprirea controlată a Unității 2 a avut loc astăzi la ora 10:53. „Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar activitatea se desfășoară normal”, precizează instituția, subliniind că necesarul este acoperit printr-un mix de resurse: producție hidro, eoliană, importuri și capacități de rezervă pe cărbune.
România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de circa 4.000 MW. Pentru vârful de consum din această seară, estimat la 6.900 MW, se preconizează un necesar de import de până la 2.300 MW.
Așa cum a anunțat Libertatea azi, deficitul provocat de oprirea temporară a ambelor unități de la Cernavodă este gestionat prin resurse de rezervă, inclusiv Grupul Rovinari 4 (330 MW) și minimum 300 MW din producția Hidroelectrica.
Concomitent, la nivelul Comisiei Europene, țara noastră a precizat că nu va închide la 31 august un grup de 330 MW la Turceni și două la Craiova, care au împreună 300 MW.
„În cadrul aceleiași reuniuni, România a semnalat că, în actualele condiții, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național. Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene și discutat cu structurile europene competente”, se arată în comunicatul Ministerului Energiei.
Închiderea unităților în cauză era programată la 31 august prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar țara noastră trece printr-o criză energetică acută, din cauza deficitului de producție și a secetei care a scăzut producția hidro și a forțat închiderea celor două reactoare de la Cernavodă.
Cele două unități fac împreună 20% din producția națională, iar închiderea lor trebuie compensată din alte surse.
De asemenea, producția eoliană din România și-a aluat avânt miercuri seară, pe 12 august, când șase județe s-au aflat sub cod galben de vânt, astfel că în plină criză energetică acest fenomen meteo ne-a ajutat să trecem peste vârful de consum, alături de panourile fotovoltaice.
Concret, parcurile eoliene au generat aproape 1.600 MW miercuri la prânz, comparativ cu doar 55 MW în seara precedentă. Înseamnă o creștere de aproape 27 de ori.
În ciuda optimismului oficial, realitatea indică o criză energetică acută, exacerbată de o secetă severă care a redus debitele apelor și a forțat oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, care livrează în mod normal 20% din energia țării. Unitatea 1 fusese deja închisă de două săptămâni din cauza secetei, iar Unitatea 2 a fost oprită astăzi.
Pentru a evita blocajele, România repornește termocentrale pe cărbune și mărește debitele de apă din baraje. Guvernul a făcut apel la populație să reducă consumul în intervalul critic de seară (18:00 - 23:00), când panourile solare nu mai produc, iar eolienele nu pot compensa deficitul. Până acum, importurile de la vecini (în special Bulgaria) au acoperit 25-30% din necesar.
Această revenire la cărbune pune România în conflict direct cu angajamentele din PNRR, prin care țara noastră s-a obligat să elimine cărbunele extrem de rapid, până în 2026, spre deosebire de Germania (2038) sau Polonia (2040).
La 31 august, România trebuia să închidă unități pe cărbune de 630 MW la Turceni și Craiova, jalon legat de o tranșă de 771 de milioane de euro. Guvernul a notificat însă Comisia Europeană că amână închiderile, iar Parlamentul a votat un amendament PSD-AUR care interzice închiderea termocentralelor pe cărbune fără punerea în funcțiune a unor capacități echivalente. România riscă astfel o penalizare de circa 124 de milioane de euro (17% din valoarea jalonului).
Principala problemă este că noile centrale pe gaze care trebuiau să înlocuiască cărbunele nu sunt gata. Centrala Romgaz de la Iernut, programată inițial pentru 2019, este încă nefuncțională, iar marile proiecte de la Turceni și Ișalnița sunt blocate în faza de licitație, având ca termen optimist anul 2030. Singura capacitate nouă relevantă este cea privată de la Mintia, care ar putea livra 1.000 MW în această toamnă.
Un studiul de adecvanță al Transelectrica confirmă avertismentul specialiștilor: sistemul energetic nu poate funcționa în siguranță fără cărbune. Presiunea va crește din 2027, când Unitatea 1 de la Cernavodă va fi oprită până în 2030 pentru lucrări de retubare.