Suedia a înregistrat miercuri 118 cazuri noi, o scădere importantă față de acum o lună, când avea aproape 3.000 de cazuri noi pe zi. Oficialii din sănătate susțin că acesta este semnul că strategia țării funcționează. Cu toate acestea, prețul plătit pe drum este uriaș: aproape 80.000 de infectați și peste 5.600 de morți de la apariția bolii.
Cuprins:
Controversatul ”model suedez”, care s-a bazat pe recomandări pentru populație, nu pe închiderea economiei, a generat mari dezbateri în urmă cu câteva luni. De atunci, Suedia a ajuns la un total de peste 78.000 de cazuri de infectare cu COVID-19 și 5.646 de decese.
În comparație cu restul țărilor nordice, numărul infectaților și al morților Suediei a fost însă uriaș. Spre comparație, Danemarca, care are jumătate din populația Suediei, a avut 13.000 de cazuri și 611 morți, în timp ce Norvegia, tot cu populația la jumătate, a raportat 9.000 de cazuri și 255 de decese.
Acesta a fost și motivul pentru care în luna mai, ministrul sănătății și afacerilor sociale, Lena Hallengren, admitea la televiziunea suedeză că țara a eșuat în a-și proteja bătrânii.
Între timp, situația s-a schimbat mult. În ultima lună, infectările noi zilnice au scăzut puternic, iar acum țara raportează mai puține cazuri decât România.
Astfel, conform datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății, Suedia raporta 2.889 de cazuri noi în data de 23 iunie, pentru ca infecțiile noi să scadă la 767 de cazuri noi în data de 21 iulie și să se reducă la 118 în 22 iulie.
Scăderea este de trei ori dacă ne raportăm la ziua de 21 iulie sau de peste 24 de ori dacă luăm de referință datele de miercuri.
În schimb, România a consemnat în același interval o crește de la 214 cazuri (anunțate în 23 iunie) la 1.030 de cazuri noi (22 iulie), creșterea fiind de aproape cinci ori. Joi, 23 iulie, raportarea oficială arăta un nou record în România, de 1.112 cazuri noi.
Rata de infectare cu Covid-19 scade, iar autoritățile de la Stockholm pun acest lucru pe seama cetățenilor care se conformează voluntar la recomandările de distanțare socială, conform Bloomberg.
Johan Carlson, directorul agenției de sănătate a Suediei, afirma în urmă cu două săptămâni că ultimele date oficiale arată că rata de contagiune are un ”trend descrescător”, iar ”numărul pacienților de la terapie intensivă scade și el”.
Carlson a spus că scăderea este ”un efect al faptului că păstrăm distanța socială”.
Același aer de speranță l-a transmis și epidemiologul-șef al Agenției de Sănătate, Anders Tegnell, care a afirmat că rapida încetinire a răspândirii virusului indică puternic că Suedia a atins o imunitate relativ răspândită.
“Epidemia e acum încetinită, într-o manieră în care puțini dintre noi ar fi crezut în urmă cu o săptămână”, a declarat acesta marți, într-o conferință de presă, citat de Reuters.
“E un alt semn că strategia Suediei funcționează. E posibil să încetinim rapid ritmul contagierii cu măsurile pe care le luăm în Suedia”, a spus acesta.
Pe de altă parte, există o serie de preconcepții legate de măsurile luate de oficialii de la Stockholm, susțin personalități din mediul academic.
”Abordarea Suediei a fost reprezentată greșit ca nefăcând nimic. Nu este așa”, spune William Hanage, profesor asociat de epidemiologie la Școala de Sănătate Publică din cadrul Harvard.
Deși rata deceselor, în special în cazul azilelor de bătrâni, este foarte mare, în final ”abordarea Suediei ar putea fi sustenabilă în alte moduri față de alte țări”, a spus el.
”Parte a motivului pentru care Suedia are o abordare mai puțin stringentă este că restricțiile ar fi trebuit să fie puse în practică pentru o anumită perioadă de timp și au fost dubii că societatea ar fi respectat măsuri mai stricte pe termen lung”, spune Johanna Jeansson de la Bloomberg Economics.
În mod ironic, cerințele privind distanțarea socială sunt acum mai stringente decât cele din Norvegia, țară care a avut o perioadă de izolare, dar care apoi a relaxat măsurile, potrivit unui indice calculat de către Universitatea Oxford.
În continuare, cetățenii din Suedia trebuie să respecte o serie de reguli și recomandări, potrivit publicației TheLocal.se:
Motivul pentru care Suedia a ales această strategie este dobândirea unei ”imunități de turmă” împotriva virusului.
Totuși, rezultatele au fost mixte pe acest front. Un studiu publicat în iunie de autorități arăta că până în 24 mai au fost găsiți anticorpi la doar 6,1% din populație.
O altă analiză, realizată de compania privată Werlabs AB doar în Capitală, arăta că 14% dintre locuitorii din Stockholm au dezvoltat anticorpi.
Pentru a exista imunitate de turmă este necesar ca minimum 60% din populație să dezvolte anticorpi, potrivit New York Times.
Suedia are o populație de 10 milioane de oameni.
Restricțiile din statul nordic nu vor dispărea însă prea curând, ci vor rămâne probabil până la descoperirea unui vaccin, conchide Bloomberg.