Trei ani de restricții dure și un șir de tragedii. Cum a ajuns China să se confrunte cu cele mai ample proteste
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Frustrarea populației privind politica „zero-COVID” s-a tot acumulat, în special în ultimul an, când restul lumii a revenit la normalitate. Locuitorii Chinei încă sunt supuși unei carantine dure, care se poate impune la doar câteva ore de la confirmarea unor cazuri. Aceste reguli stricte au fost considerate de multe ori elemente amplificatoare pentru alte tragedii, care au accentuat sentimentul de nemulțumire, relatează The Guardian și BBC.
Incendiul mortal de joi din Urumqi, un oraș din vestul regiunii Xinjiang, aflat sub restricții dure COVID încă din august, a declanșat proteste în mai multe orașe din China. Zece oameni au murit, iar locuitorii orașului au afirmat că bilanțul ar fi putut să fie mai mic. Asta dacă oamenii erau lăsați să iasă din locuințe. Ei acuză că nu puteau să își părăseasc apartamentele decât pentru intervale scurte.
Presa de stat a relatat, cu insistență, că oamenii din blocul unde a izbucnit incendiul au putut să-și părăsească apartamentele, dar mulți oameni cred că măsurile anti-COVID ar fi putut contribui la decese.
Incendiul a dus la explozia de nemulțumire a cetățenilor care au cerut inclusiv demisia președintelui Xi Jinping, un act de disidență rar întâlnit în istoria Chinei. El a venit după o serie de alte tragedii care au pornit de la insistența autoritățile de a menține toate măsurile anti-COVID.
Lista de tragedii care a marcat China în pandemie
În septembrie, un autobuz care transporta oameni către un centru de carantină din Guizhou a fost implicat într-un accident, pe timpul nopții, soldat cu 27 de decese. Spre comparație, doar două persoane au decedat în regiune din cauza COVID.
Tot în septembrie, locuitorii din Chengdu nu au putut să-și părăsească locuințele în timpul unui cutremur cu magnitudinea de 6,6 grade pe scara Richter, care a dus la 65 de decese. Cei care au încercat să fugă s-au plâns că ușile blocurilor erau baricadate. Deși niciun deces nu a fost pus direct în seama măsurilor anti-COVID, pe platforma de socializare Weibo, numeroase persoane s-au plâns de rigiditatea autorităților care au insistat pe respectarea măsurilor.
Luna trecută, în Zhengzhou, mii de muncitori din cea mai mare fabrică Apple s-au ciocnit cu poliția și au dărâmat baricadele, ca urmare a nemulțumirii generate în cea mai mare parte de restricțiile COVID.
BREAKING: Foxconn confirms ‘violence’ at China iPhone factory https://t.co/oHdWro7L4S pic.twitter.com/nJHhI7OAWe— Insider Paper (@TheInsiderPaper) November 23, 2022
În octombrie, o fată de 14 ani din Henan, forțată să stea în carantină, a murit după ce a făcut febră și nu a putut primi tratament la centrul unde era carantinată, potrivit mărturiilor tatălui ei. Și, în aprilie, oamenii s-au plâns de lipsa de hrană și de condițiile dificile cu care se confruntă persoanele în vârstă care au fost duse cu forța în centrele de carantină.
De altfel, în orașele carantinate s-au răspândit zvonuri și informații despre sinucideri și persoane care au murit din cauza măsurilor dure „zero-COVID”, inclusiv despre decesul unui copil de trei ani, scrie The Guardian.
Pe măsură ce lista incidentelor a crescut, la fel a crescut și nerăbdarea și scepticismul oamenilor, în ciuda încercărilor autorităților de a cenzura informațiile și disidența.
Pe acest fond a avut loc incendiul din Urumqi. „Ridicați-vă dacă refuzați să fiți sclavi” au început să strige oamenii care au protestat în orașul cu 1,5 milioane de locuitori.
Proteste fără precedent
A început apoi să crească numărul protestatarilor, precum și numărul orașelor în care au loc manifestații.
Sâmbătă, mulțimile s-au adunat în Shanghai pe Middle Urumqi Road - numit după capitala din Xinjiang. Oamenii au scandat împotriva Partidului Comunist Chinez și au cerut demisia președintelui Xi Jinping.
Până duminică, un val de demonstrații care exprimă atât solidaritatea cu Urumqi, cât și frustrările locale s-a răspândit în marile orașe, inclusiv capitala Beijing, și în zeci de campusuri universitare.
Foile albe au devenit simbolul sfidării la adresa regimului de la Beijing, al unui protest tăcut și o tactică pentru a evita cenzura și arestările.
Până la aceste probleme, insistența Beijingului de a implementa politica „zero COVID” a provocat rare măsuri de disidență publică din partea cetățenilor. Unele au fost vizibile în Shanghai în timpul carantinei generale din primăvară, când muncitorii de la o uzină care produce pentru Apple și Tesla s-au împotrivit restricțiilor.
China este ultima economie majoră din lume care încearcă să elimine în totalitate focarele de COVID, susținând că acest lucru este necesar pentru a preveni creșterea mai mare a virusului, care ar putea copleși spitalele.
Liderul chinez Xi Jinping a insistat că politica „zero-COVID” este despre salvarea de vieți, iar datorită ei, China a înregistrat mult mai puține decese decât în alte țări. Mai puțin de 15.000 de decese au fost anunțate oficial de către China, potrivit datelor centralizate de Universitatea Johns Hopkins.
