Ultima dată când lumea s-a confruntat cu un șoc al creșterii prețurilor alimentelor precum cel de astăzi, situația a contribuit la declanșarea Primăverii Arabe, un val de revolte care a înlăturat patru președinți și a dus la războaie civile îngrozitoare în Siria și Libia.

Anul acesta, invazia Rusiei lui Vladimir Putin în Ucraina a bulversat din nou piețele de cereale și energie. Prin urmare, tulburările par inevitabile și de data aceasta.

Creșterea prețurilor la alimente și combustibil este cea mai neplăcută formă de inflație. Dacă prețurile la mobilă sau la smartphone-uri cresc, oamenii pot amâna o achiziție sau pot renunța la ea pur și simplu. Dar nimeni nu se poate opri din mâncat.

Costurile transportului sunt și ele vitale, pentru că sunt incluse în fiecare bun fizic cumpărat și pentru că majoritatea oamenilor nu pot merge cu ușurință pe jos la serviciu. Prin urmare, atunci când alimentele și carburanții se scumpesc, standardele de viață tind să scadă brusc.

Problema este mai acută pentru locuitorii orașelor din țările sărace, care cheltuiesc o mare parte din venitul lor pe mâncarea de bază și pe bilete de autobuz, spre exemplu. Spre deosebire de cei din mediul rural, aceștia nu își pot cultiva propriile recolte. Ce pot face însă este să se revolte.

ÎNREGISTRĂRI cu întoarcerea lui Secureanu. 2016: „Bă idioato, eu sunt managerul, f*****-n cap!”. 2022: „Scrie, bă, demisia!”
Recomandări
ÎNREGISTRĂRI cu întoarcerea lui Secureanu. 2016: „Bă idioato, eu sunt managerul, f*****-n cap!”. 2022: „Scrie, bă, demisia!”

Multe guverne doresc să atenueze criza, dar sunt deja îndatorate și nu mai au bani după ce au fost deja lovite de pandemia de COVID-19. În medie, raportul dintre datoria publică și PIB într-o țară săracă este de aproape 70% și este în creștere.

De asemenea, țările sărace plătesc rate ale dobânzii mai mari, care sunt și ele în creștere. Pentru unele dintre ele, situația este nesustenabilă. FMI spune că 41 de state se află într-o „criză a datoriei” sau au un risc ridicat pentru așa ceva.

Mai puțină mâncare, mai puțin ceai

Sri Lanka a intrat deja în incapacitate de plată. Se preconizează că următoarea recoltă va fi dezastruoasă. Țara are nevoie de alimente și de combustibil, dar nu-și poate permite să le importe.

Mulțimi furioase și înfometate au dat foc la vehicule, au invadat clădiri guvernamentale și l-au convins pe președinte să îl înlăture pe premier, care este chiar fratele său. Dar srilankezii sunt încă furioși. Rafturile magazinelor sunt goale, iar oamenii stau la coadă ore întregi pentru benzină. Școlile și birourile guvernamentale sunt temporar închise.

În India, oamenii s-au revoltat din cauza unui plan de reducere a unor locuri de muncă pe viață din armată, o măsură dureroasă, în condițiile în care atât de mulți oameni își doresc acum securitate financiară.

Cum strecoară rușii în țară haine Zara și mobile Iphone, după retragerea firmelor din Rusia. „Totul este perfect legal”
Recomandări
Cum strecoară rușii în țară haine Zara și mobile Iphone, după retragerea firmelor din Rusia. „Totul este perfect legal”

Laos se află în pragul intrării în incapacitate de plată.

Pakistanul își îndeamnă cetățenii să bea mai puțin ceai pentru a economisi valută forte. Nivelul de trai scăzut explică de ce, în aprilie, parlamentul l-a demis pe prim-ministrul Imran Khan, cu acordul armatei. De atunci, acesta a organizat demonstrații uriașe pentru a-și recupera postul.

Iar nemulțumirea față de costul ridicat de trai a contribuit, fără îndoială, la alegerea unui radical de stânga în funcția de președinte al Columbiei, pe 19 iunie.

The Economist a construit un model statistic pentru a examina relația dintre inflația prețurilor la alimente și carburanți și tulburările politice.

Acesta arată că ambele au fost, din punct de vedere istoric, buni predictori ai protestelor în masă, revoltelor și violenței politice. Dacă rezultatele modelului continuă să fie valabile, multe țări se pot aștepta să vadă o dublare a numărului tulburărilor în acest an.

Un val de proteste și furie urmează în lume, acolo unde inflația a sporit nemulțumirea deja existentă a oamenilor. Unde anume?
Numărul prognozat de proteste serioase în următoarele 12 luni (creștere procentuală raportată la precedentele 12 luni) SURSA: The Economist
Jurnalist din Kiev, despre lupta de pe frontul presei din Ucraina: „Am lucrat non-stop, fără libere, fără salarii. Viața oamenilor depinde de o informare corectă”
Recomandări
Jurnalist din Kiev, despre lupta de pe frontul presei din Ucraina: „Am lucrat non-stop, fără libere, fără salarii. Viața oamenilor depinde de o informare corectă”

Cel mai mare risc este prezent în locuri care se confruntau deja cu sărăcia: țări precum Iordania și Egipt, spre exemplu, care depind de importurile de alimente și combustibil și au finanțe publice șubrede.

Multe dintre aceste locuri sunt guvernate prost sau opresiv.

Liniștea pare a fi scenariul cel mai puțin probabil

În Turcia, șocul aprovizionării a accelerat inflația deja uriașă cauzată de politica monetară nechibzuită. Oficial, inflația a crescut cu 73%, dar toată lumea bănuiește că cifra este mai mare.

O vizită într-o piață din țară ilustrează situația.

Un producător care vinde frunze de viță-de-vie se plânge că a trebuit să își tripleze prețurile de anul trecut. „Oamenii obișnuiau să cumpere câte 5 kg și să le pună deoparte pentru iarnă. Acum nu-și mai permit decât 300 g”, spune el. Un bunic spune că pensia sa a scăzut așa de mult în raport cu prețurile, încât nu a mai mâncat carne anul acesta.

„Guvernul este responsabil, cine altcineva?”, spune el pentru The Economist.

Un val de proteste și furie urmează în lume, acolo unde inflația a sporit nemulțumirea deja existentă a oamenilor. Unde anume?
Prețurile alimentelor au crescut dramatic în Turcia. FOTO: EPA

Este foarte posibil ca Recep Tayyip Erdogan să piardă alegerile de anul viitor, dacă nu ia măsuri, așa că s-ar putea să facă ceva drastic.

Ar putea începe un nou război în Siria împotriva PKK sau ar putea să le interzică celor mai puternici oponenți ai săi să candideze, speculează Behlul Ozkan de la Universitatea Marmara.

Pe scurt, criza economică ar putea determina Turcia să înlăture un lider autoritarist și haotic, care conduce țara de aproape două decenii – sau acesta ar putea sufoca ceea ce a mai rămas din democrație.

Liniștea pare a fi scenariul cel mai puțin probabil.

Toate semnele care prevestesc o furtună

Nimeni nu poate fi sigur ce țară sau regiune va exploda în continuare. Steve Killelea de la Institute for Economics and Peace (IEP), un think-tank australian, este îngrijorat de Sahel, care a avut cinci lovituri de stat în ultimii doi ani.

Alții indică Kazahstanul, unde guvernul a chemat trupele rusești pentru a ajuta la reprimarea revoltelor civile în ianuarie, sau Kârgâzstanul, care se bazează pe grâu și pe transferuri financiare din Rusia și care a înlăturat trei președinți din 2005 încoace.

O țară care prezintă aproape toate semnele prevestitoare este Tunisia.

Aceasta are un istoric de tulburări. În urmă cu aproape 12 ani, un vânzător de fructe tunisian, Muhammad Bouazizi, și-a dat foc pentru a protesta față de cererile constante de mită din partea polițiștilor corupți. Moartea sa a declanșat Primăvara Arabă.

Revoluția democratică din Tunisia a decurs inițial bine. Dar anul trecut, pe fondul protestelor și al crizei COVID, președintele Kais Saied și-a asumat puteri autocratice. Scăderea nivelului de trai a transformat din nou țara într-un butoi cu pulbere.

Jumătate din populație are sub 30 de ani, iar o treime dintre tineri sunt șomeri. „Tinerii de aici nu au nimic de pierdut. Se vor alătura unei revolte doar pentru o șansă de a fura telefoane și de a jefui magazine”, spune pentru The Economist Muhammad, un tânăr de 23 de ani care vinde canabis pe stradă, în mahalalele Tunisului.

„Sunt mereu supărat, de la începutul zilei până la sfârșitul ei”, spune și Meher el Horchem, care lucrează într-o cafenea din Goubellat, un mic oraș.

Afacerile au scăzut cu 70-80% în ultimele luni, estimează el. „Nimeni nu își permite să iasă în oraș”. El flutură în aer o bancnotă de 20 de dinari (6,4 dolari). Este salariul său pe o zi. „Intri într-un magazin cu asta și ieși cu nimic”, se plânge el. „Toți tinerii sunt supărați pe sistem. Sper din tot sufletul că nu se va ajunge la un război civil”, adaugă el.

Până acum, nu a fost așa. Dar o grevă generală din 16 iunie a oprit autobuzele și trenurile.

Guvernul încearcă să ajungă la un acord cu FMI, dar un sindicat important se opune condițiilor sale, care includ reducerea masei salariale din sectorul public. Președintele Saied încearcă să își consolideze propria putere: pe 25 iulie, tunisienii vor vota o nouă constituție, al cărei text nu le-a fost încă prezentat.

Tunisienii obișnuiți vor mâncare, nu o reformă constituțională. Dar politicile menite să le satisfacă foamea au consecințe perverse.

Asemenea multor țări, Tunisia stabilește prețul unui aliment de bază (în acest caz, pâinea). Subvențiile pentru pâine costă mai mult pe măsură ce prețul grâului crește. Acesta este unul dintre motivele pentru care guvernul are nevoie de un plan de salvare din partea FMI.

Între timp, fermierii trebuie să își vândă grâul statului la un preț scăzut și fix. Acest lucru descurajează producția. Fermierii au ajuns să lase terenurile fertile necultivate pentru că trebuie să vândă recolta pentru o sumă prea mică.

„Credeam că este ca noi”

Deși Putin este responsabil pentru o mare parte din inflația globală, oamenii au tendința de a da vina pe propriile guverne.

În Peru, Pedro Castillo a ajuns la putere anul trecut cu sloganul „Fără oameni săraci într-o țară bogată”. Epidemia de COVID i-a îngreunat misiunea – de fapt, criza sanitară a fost mai mortală în Peru decât în aproape orice altă țară.

Și chiar când economia își revenea, războiul lui Putin a blocat aprovizionarea cu îngrășăminte. Peru se baza pe Rusia pentru 70% din importurile sale de uree, cel mai frecvent utilizat tip de îngrășământ. Acum, fermierii se chinuie să facă rost de această substanță și sunt furioși.

În aprilie au blocat drumurile pentru a-și arăta nemulțumirea față de inflație. Castillo a intrat în panică și a încercat să impună măsuri restrictive în Lima, dar a cedat când a fost acuzat că este „autocrat”. Rata de aprobare a președintelui este acum de aproximativ 20%.

Un val de proteste și furie urmează în lume, acolo unde inflația a sporit nemulțumirea deja existentă a oamenilor. Unde anume?
Demonstrații antiguvernamentale în Peru. FOTO: EPA

„Credeam că este ca noi”, spune Gricelda Huaman, mamă a trei copii dintr-o mahala din afara orașului Lima, dar „ne-a uitat”. Deseori, ea sare peste mese pentru a lăsa mâncarea copiilor. Uneori nu-și poate permite pastile pentru lupus, o boală autoimună. Fără ele, nu poate merge.

Dacă Peru nu își asigură mai multe îngrășăminte, următoarea recoltă ar putea fi redusă drastic, spune Eduardo Zegarra de la Grade, un think-tank local.

Castillo a distribuit guano, un îngrășământ tradițional pe care Peru îl producea cândva în cantități mari. El le-a spus recent fermierilor că „doar cei leneși” vor rămâne flămânzi.

Aceștia nu sunt impresionați. „Dacă nu vom vedea în curând acțiuni concrete în favoarea agricultorilor, vom ieși în stradă”, spune Arnulfo Adrianzén, un producător de orez. Peru a avut cinci președinți în ultimii cinci ani. S-ar putea să nu mai dureze mult până când un altul va veni în funcție.

Proteste și represiune

Unele regimuri vor ține sub control tulburările. Nimeni nu se așteaptă ca protestele să scape de sub control în China, de exemplu.

În Turkmenistan, unde penuria de alimente este de mult timp răspândită din cauza politicilor economice proaste, oricine cumpără peste rația sa de pâine riscă 15 zile de închisoare.

Egiptenii se feresc să vorbească. Ultimele proteste în masă, din 2013, s-au încheiat când regimul a masacrat probabil 1.000 de persoane.

În Uganda, președintele Yoweri Museveni le-a spus oamenilor săi să mănânce manioc dacă nu există pâine. Un lider al opoziției i-a îndemnat să iasă în stradă. Kizza Besigye, fost candidat la președinție, a condus protestele în timpul precedentei crize inflaționiste din 2011.

De data aceasta, statul nu și-a asumat însă niciun risc. Besigye a fost închis.

Este puțin probabil ca protestele din Uganda să aibă succes. Statul, asemenea celui egiptean, nu are nicio remușcare în a împușca demonstranții.

Cum pot fi evitate unele proteste?

În întreaga lume, reducerea costului vieții sporește nemulțumirile oamenilor și crește șansele ca aceștia să iasă în stradă.

Este mai probabil ca acest lucru să se transforme în violență în locurile în care trăiesc mulți tineri singuri și de obicei fără locuri de muncă, scrie The Economist.

Pe măsură ce puterea lor de cumpărare scade, mulți dintre ei vor ajunge la concluzia că nu-și vor putea permite niciodată să se căsătorească și să aibă o familie. Frustrați și umiliți, unii vor simți că nu au nimic de pierdut dacă se alătură unei revolte.

Inflația destabilizează societățile și pentru că favorizează corupția. În țările sărace, fiecare funcționar public întreține, de obicei, o familie numeroasă și extinsă. Atunci când salariile nu țin pasul cu prețurile, funcționarii sunt și mai tentați să ia bani de la cei care nu au putere. Acest lucru îi înfurie, evident, pe cei care sunt furați, așa cum s-a întâmplat în Tunisia, acum 12 ani.

Dacă tulburările se extind în acest an, ele ar putea complica și mai mult probleme economice. Investitorilor nu le plac revoltele și revoluțiile. Un studiu a constatat că un episod major de violență politică șterge de obicei un punct procentual din PIB, 18 luni mai târziu. Pagubele sunt mai mari atunci când protestatarii sunt supărați atât din cauza politicii, cât și a economiei.

Viitoarele tulburări sunt greu de evitat. Un bun început însă, scrie The Economist, ar fi eliminarea politicilor care descurajează producția de alimente, cum ar fi controlul prețurilor și limitarea exporturilor.

Exemplul din Tunisia a demonstrat că soluția nu funcționează neapărat. Guvernele ar trebui să-i lase pe fermieri să culeagă ceea ce au semănat. De asemenea, mult mai puține cereale ar trebui folosite în mod inutil pentru producția de biocombustibil.

În acest moment, mai multe țări cer ajutor financiar. Dar instituțiile financiare internaționale trebuie să găsească un echilibru. Un refuz ar putea duce la haos și ar putea provoca daune de durată. Dar același efect l-ar putea avea salvarea unor guverne nepotrivite, prin înrădăcinarea unor politici proaste și nesustenabile.

Organisme precum FMI, ai cărui negociatori au sosit săptămâna aceasta în Sri Lanka și Tunisia, ar trebui să fie generoase, dar să insiste asupra reformelor.

Acestea ar trebui să continue să monitorizeze cu atenție modul în care sunt cheltuiți banii lor. Și ar trebui să acționeze rapid. Cu cât mai mult se va agrava această furie, cu atât este mai probabil ca ea să explodeze, scrie The Economist.

Urmărește-ne pe Google News
Moment năucitor pentru Simona Halep. A fost întrebată dacă va sărbători alături de fanii unguri. Cum a reacționat sportiva
GSP.RO
Moment năucitor pentru Simona Halep. A fost întrebată dacă va sărbători alături de fanii unguri. Cum a reacționat sportiva
Gestul făcut de Iulia Vântur la un concert din America! Românii s-au simţit JIGNIŢI: 'Mascaradă grotească'
Playtech.ro
Gestul făcut de Iulia Vântur la un concert din America! Românii s-au simţit JIGNIŢI: 'Mascaradă grotească'
Alessia Raiciu, o tânără baschetbalistă din București, a murit în somn în ziua în care împlinea 18 ani
Observatornews.ro
Alessia Raiciu, o tânără baschetbalistă din București, a murit în somn în ziua în care împlinea 18 ani
Horoscop 15 august 2022. Gemenii pot găsi destule motive ca să fie prost dispuși, dar nu vor să caute motivele ca să fie bine dispuși
HOROSCOP
Horoscop 15 august 2022. Gemenii pot găsi destule motive ca să fie prost dispuși, dar nu vor să caute motivele ca să fie bine dispuși
Și-a demascat mireasa infidelă chiar în ziua nunții. Metoda inedită prin care un mire s-a răzbunat de față cu toți invitații
Știrileprotv.ro
Și-a demascat mireasa infidelă chiar în ziua nunții. Metoda inedită prin care un mire s-a răzbunat de față cu toți invitații
"Soldaţii ruşi se comportă ciudat". Un ucrainean a făcut descoprirea stranie în locuinţa proprie imediat cum a intrat pe uşă
Orangesport.ro
"Soldaţii ruşi se comportă ciudat". Un ucrainean a făcut descoprirea stranie în locuinţa proprie imediat cum a intrat pe uşă
Gina Pistol a dezvăluit câte kg are. Ar vrea să mai dea jos 4, deși e deja ușurică ușurică
PUBLICITATE
Gina Pistol a dezvăluit câte kg are. Ar vrea să mai dea jos 4, deși e deja ușurică ușurică
Pssst!!! Ai auzit de Remixshop? Au zilnic reduceri de până la 90%
PUBLICITATE
Pssst!!! Ai auzit de Remixshop? Au zilnic reduceri de până la 90%
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.