Zeci de persoane au protestat la Ambasada Finlandei faţă de cazul Camelia Smicală

O parte dintre protestatari au afişat steaguri ale României, port tradiţional românesc şi icoane. Dintr-o boxă amenajată în faţa misiunii diplomatice au răsunat imnul României, dar şi diverse cântece. La un moment dat, din sistemul de sonorizare s-au auzit ţipetele unor copii, notează Agerpres. Respectivul sunet a fost un mesaj către ambasadoarea Finlandei la Bucureşti, Paivi Pohjanheimo, a afirmat Victor Roncea, reprezentant al Asociaţiei Civic Media.

„Să audă şi modul cum au fost răpiţi doi copii minori de la mama lor. Era un strigăt de ajutor disperat”, a spus Roncea.

Roncea a afirmat că manifestări similare sunt organizate în Timişoara, Botoşani, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Constanţa.

Potrivit lui Roncea. protestul este programat să se încheie cu un document semnat şi înaintat Ministerului Afacerilor Externe (MAE) prin care se cere „eliberarea copiilor care sunt reţinuţi, încarceraţi practic în aceste lagăre de copii, fără a li se respecta drepturile de cetăţeni europeni”.

Ministerul Afacerilor Externe a publicat, sâmbătă, pe site-ul instituţiei, un rezumat al eforturilor făcute în cazul Smicală.

„Doresc să vă aduc la cunoştinţă faptul că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ambasada României la Helsinki s-au implicat în mod prioritar în sprijinul cetăţenei române Camelia (Smicală – n.r.) Jalaskoski, încă de la început, din anul 2015, la momentul sesizării cu privire la instituţionalizarea celor doi copii minori ai acesteia”, a postat ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, pe pagina sa oficială de Facebook.

Recomandări

Legenda Wall Street, după prăbușirea burselor: „Trump ne-a distrus ani de muncă în doar câteva ore. Trilioane de dolari șterse”

MAE şi misiunea diplomatică română din capitala Finlandei „a stabilit şi menţine o legătură permanentă cu cetăţeana română în cauză, în favoarea căreia a întreprins multiple demersuri de asistenţă consulară, intervenind în repetate rânduri pe lângă serviciile locale de asistenţă socială şi protecţie a copiilor, autorităţile judiciare competente şi Ministerul Afacerilor Externe finlandez”, arată Meleșcanu.

„Precizăm că atât doamna Camelia Jalaskoski, cât şi ambii minori rezultaţi din căsătoria încheiată în Finlanda deţin dublă cetăţenie, română şi finlandeză, şi au domiciliul pe teritoriul Finlandei. Din perspectiva autorităţilor finlandeze, cetăţenia efectivă atât a mamei, cât şi a minorilor, este cea finlandeză, care prevalează în raport cu cetăţenia română, aspect învederat constant de către partea finlandeză cu ocazia solicitărilor şi demersurilor diplomatice şi de asistenţă consulară ale Ambasadei României la Helsinki”, transmite MAE.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro