Ministrul Educației, Mihai Dimian, anunță schimbări majore după rezultatele slabe de la PISA 2025: probă la alegere la Evaluarea Națională, ore remediale și noi programe școlare la gimnaziu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În contextul rezultatelor slabe înregistrate de elevii români la testarea PISA 2025, ministrul Educației, Mihai Dimian, a declarat că ministerul pregătește mai multe măsuri de prevenire a analfabetismului funcțional. Oficialul a vorbit într-un interviu acordat la Radio Iași despre activitățile remediale și schimbarea modului de predare, despre revizuirea Evaluării Naționale și a programelor școlare.
Cuprins:
- Mihai Dimian: „Cea mai mare provocare pe care o avem este că elevii nu știu”
- Ministrul Educației propune mai multe activități practice în cadrul programelor„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”
- Avem 100.000 de profesori formați în pedagogia digitală. Dimian: „E momentul să aplice aceste competențe”
- România are 6.000 de ore obligatorii, față de 7.600, media țărilor OECD
- Evaluarea Națională: două probe obligatorii și una la alegere
- Anul 2028, momentul unor posibile schimbări de paradigmă în educație
- Standardele de evaluare, corelate treptat cu notarea. Dimian: „Mai întâi să ne obișnuim cu ele”
- Programele școlare din gimnaziu ar trebui reformate. Dimian: „Sunt vechi din 2017”
- Cum va rezolva Ministerul Educației deficitul de resursă umană din sistem
- Școlile au laboratoare noi, dar nu toate sunt și folosite
- Mihai Dimian, despre lupta împotriva abandonului școlar: „Trebuie începută din clasele primare”
- De ce nu pot avea directorii de școli o mai mare putere de decizie
Mihai Dimian: „Cea mai mare provocare pe care o avem este că elevii nu știu”
Rezultatele slabe ale elevilor români la testarea PISA 2025 nu reprezintă, în opinia ministrului Educației, o surpriză, căci aceleași probleme pot fi observate și în rezultatele Evaluării Naționale. „Cea mai mare provocare pe care o avem este că elevii nu știu”, afirmă ministrul care explică în detaliu cauzele situației disperate în care a ajuns școala: absenteismul, abandonul, lipsa motivației pentru învățare, problemele legate de acoperirea posturilor didactice, dar și modul în care sunt construite și aplicate programele școlare.
„Avem de intervenit asupra acestei cunoașteri generale și a competențelor pe care le dezvoltăm și avem de intervenit și asupra modului în care aceste competențe sunt aplicate în viața reală sau în zona profesiilor viitorului”, a declarat ministrul.
În opinia sa, școala trebuie să pregătească elevii pentru ceea ce vor face peste câțiva ani, nu doar pentru examenele pe care le susțin în prezent. „Nu pregătim elevii pentru astăzi, ci pentru 5-10 ani de acum înainte, când ei vor ajunge în câmpul muncii”, spune Mihai Dimian.
Ministrul Educației propune mai multe activități practice în cadrul programelor„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”
Una dintre măsurile avute în vedere este schimbarea modului în care sunt folosite orele din programele „Școala Altfel” și „Săptămâna verde”. Ministrul precizează că cele două programe nu vor fi eliminate. În schimb, orele ar urma să fie folosite mai mult pentru aplicații practice, experimente, activități legate de viața reală și orientarea către profesiile viitorului.
„Nu le scoatem. Fiecare oră să se desfășoare după programul normal, orarul rămâne același, dar în cadrul orelor respective faci aplicații în viața reală, lucrezi la elemente în care să te pregătești pentru profesiile viitorului sau motivezi elevii să învețe, dai teste în format digital”, a explicat Dimian.
„Avem 2.500 de laboratoare de știință care au fost dezvoltate în acest an, ele trebuie puse în practică. Avem 1.300 de laboratoare inteligente, cu realitate virtuală. Aceste infrastructuri trebuie utilizate”, continuă ministrul.
Avem 100.000 de profesori formați în pedagogia digitală. Dimian: „E momentul să aplice aceste competențe”
Potrivit lui Mihai Dimian, aproximativ 100.000 de cadre didactice au trecut în ultimul an școlar printr-un proces de formare în pedagogia digitală. „Acum este momentul, alocându-ne și timpul necesar, nu trebuie să se facă totul peste noapte, trebuie să aplice aceste competențe dezvoltate în pedagogia lor, în clasa lor”, a afirmat ministrul.
Dimian susține însă că formarea profesorilor trebuie să fie urmărită și prin rezultatele obținute ulterior la clasă. „Trebuie să ne asigurăm că, într-adevăr, s-au dezvoltat competențele respective și nu doar s-a dat o diplomă”, a declarat acesta.
Ministrul spune că profesorii au nevoie și de timp pentru a aplica noile metode. „În momentul în care ai un program foarte încărcat, cum este acum, ai 20 de ore didactice, pregătirea lor obișnuită, nu vorbim de transformarea lor, de asemenea toate activitățile suplimentare pe care le face profesorul din România, s-ar putea ca tu, ca profesor, să-ți dorești să actualizezi lucrurile, dar să nu ai timpul necesar să o faci”, a explicat Dimian.
România are 6.000 de ore obligatorii, față de 7.600, media țărilor OECD
Unul dintre argumentele ministrului pentru introducerea unor activități remediale este diferența dintre timpul obligatoriu petrecut de elevi în activități didactice în România și media din țările OECD. Potrivit ministrului, în cei nouă ani de educație analizați, elevii români acumulează aproximativ 6.000 de ore de activități didactice obligatorii, în timp ce media OECD este de aproximativ 7.600 de ore. „Drept urmare 1.600 de ore, iată, sunt în altă pregătire în țările OECD, nu se află la noi”, a spus ministrul.
Dimian susține că soluția nu este neapărat extinderea programei școlare, ci folosirea mai eficientă a timpului disponibil și sprijinirea elevilor care au rămas în urmă. „Elevii care au nevoie de o anumită activitate remedială, trebuie să le ofer posibilitatea să o facă”, a declarat Dimian.
El atrage atenția că, în prezent, la unele dintre aceste activități ajung tocmai elevii care au rezultate bune. „Veți constata că tot elevii cu calificative bune participă la aceste activități remediale desfășurate de învățători, și nu cei care au cu adevărat nevoie”, spune ministrul.
Pentru gimnaziu, Ministerul Educației analizează trei variante: includerea orelor remediale în norma de bază a profesorilor, plata acestora ca ore suplimentare sau angajarea unui personal suplimentar care să desfășoare activitățile sub coordonarea profesorilor titulari.
Potrivit lui Dimian, rezultatele evaluărilor intermediare arată că situația este diferită la clasele primare față de gimnaziu. „La nivelul învățământului primar rezultatele sunt bune comparativ cu celelalte țări. Înseamnă că intervenția noastră, sau provocarea principală pe care o avem, este la învățământul gimnazial”, a afirmat ministrul.
El spune că ministerul pregătește în continuare măsuri pentru reducerea abandonului școlar și pentru sprijinirea elevilor încă din ciclul primar, însă intervențiile trebuie concentrate și asupra perioadei de gimnaziu. „Avem de făcut multe lucruri la învățământul gimnazial”, a declarat Dimian.
Evaluarea Națională: două probe obligatorii și una la alegere
Una dintre cele mai importante schimbări discutate de ministru vizează Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. Dimian consideră că există o diferență între ceea ce măsoară examenul și profilul de liceu pe care elevul dorește să îl urmeze. „Există o anumită discrepanță între ceea ce evaluăm la Evaluare Națională și profilul pe care un elev alege să-l urmeze în continuare”, a spus ministrul.
El oferă exemplul unui elev care dorește să urmeze Științele naturii și care are rezultate bune la chimie și biologie, dar este dezavantajat de o notă mai mică la limba română. „Dacă cineva dorește să urmeze un profil de Științe, de exemplu, și a demonstrat în școala generală competențe, cunoștințe și o pasiune pentru chimie, pentru biologie, atunci nu-i limitez această dorință a lui de a studia Științele naturii pentru că a luat o notă mai mică la limba și literatura română”, a explicat Dimian.
Situația este similară, spune ministrul, pentru elevii care vor să urmeze profiluri umaniste.„Sunt copii pasionați de istorie și geografie și nu pot ajunge în clasa dorită pentru că, la fel, au o notă mai mică la matematică”, a declarat acesta.
Una dintre variantele analizate este introducerea unei probe suplimentare la alegere și modificarea ponderilor în funcție de profilul ales de elev. „Adăugând poate o probă suplimentară la alegere și revăzând aceste ponderi în funcție de profilul pe care elevul dorește să-l urmeze la liceu, putem potrivi mai bine scorul, media cu care elevul intră în această competiție, cu pregătirea lui, profilul lui și cu profilul pe care dorește să-l urmeze”, a spus Dimian.
Ministrul afirmă că procesul ar trebui realizat împreună cu specialiști în educație și menționează colaborarea cu experții OECD și posibilitatea unei finanțări europene.
Anul 2028, momentul unor posibile schimbări de paradigmă în educație
O primă schimbare a subiectelor Evaluării Naționale ar putea apărea într-un interval de unul până la doi ani. „Nu la Evaluarea următoare, elevii s-au pregătit într-un anumit mod, dar la Evaluarea din 2028, sigur că ele pot fi deja implementate”, a declarat ministrul.
Dimian spune că o eventuală modificare fundamentală a examenului trebuie anunțată cu suficient timp înainte. „Dacă ajung să-i spun elevului care a intrat în clasa a VIII-a că poate să dea acum și la istorie sau la chimie o probă, este un pic cam târziu”, a explicat acesta.
Ministrul consideră că elevii ar trebui să știe încă din clasa a VII-a cum va arăta examenul pe care îl vor susține la finalul gimnaziului. „Cei care intră în clasa a VII-a să știe ce îi așteaptă la finalul clasei a VIII-a”, a spus Dimian. El a dat ca exemplu pregătirea noului Bacalaureat, pentru care ministerul a stabilit din timp schimbările care urmează să se aplice.
Standardele de evaluare, corelate treptat cu notarea. Dimian: „Mai întâi să ne obișnuim cu ele”
Standardele de evaluare pentru gimnaziu au fost introduse, însă ele nu sunt încă legate direct de sistemul de notare, a mai spus ministrul. Acesta susține că legătura trebuie făcută gradual. „O reformă nu se face de sus în jos”, afirmă ministrul. Prin urmare, profesorii trebuie mai întâi să se familiarizeze cu standardele, să le aplice la clasă și să fie identificate eventualele probleme. Abia apoi putem vorbi și despre note. „Mai întâi ne obișnuim cu aceste standarde, le punem în practică, dacă sunt aspecte care trebuie revizuite, le revizuim și am finalizat cu partea de evaluare a competențelor. După care vorbim despre conectarea acestor competențe într-o notă finală pentru respectiva disciplină sau într-o notă intermediară pentru disciplină”, a explicat Dimian.
Programele școlare din gimnaziu ar trebui reformate. Dimian: „Sunt vechi din 2017”
După rezultatele PISA, Ministerul Educației va începe și o analiză a programelor școlare. Ministrul nu susține însă încărcarea acestora cu noi conținuturi. „Nu spun să extindem programa”, a afirmat Dimian, explicând că este nevoie ca materia existentă să fie predată într-un mod mai apropiat de realitate. „Trebuie să facem în cadrul programei actuale mai multe exerciții practice, aplicate în viața reală, orientate către viitor”, a spus ministrul.
Dimian susține că programa poate fi revizuită în limita de 15%. În același timp, ministrul atrage atenția asupra diferenței dintre ritmul schimbărilor curriculare de la liceu și cel de la gimnaziu. „La liceu toate programele școlare au fost modificate, revizuite, adaptate și în acest an s-au aprobat 700 de programe școlare pentru învățământul liceal. Anul trecut, s-au aprobat 80”, a spus Dimian care atrage atenția că pentru gimnaziu ultimele programe au fost aprobate în 2017.
Cum va rezolva Ministerul Educației deficitul de resursă umană din sistem
Ministerul Educației caută soluții și pentru deficitul de profesori la disciplinele STEM, iar una dintre variante este dezvoltarea programelor universitare cu dublă specializare, astfel încât un profesor să poată fi pregătit pentru două discipline. „Există o strategie legată de dezvoltarea programelor de licență în sistem de dublă diplomă, astfel încât ai fizică – chimie, ai matematică – informatică”, a explicat Dimian. Programele au fost inițiate în universități în baza cadrului legislativ adoptat în 2023, însă ministrul spune că este nevoie de timp până când vor apărea primele generații de absolvenți.
O altă soluție este atragerea specialiștilor din industrie în sistemul de educație. „Noi trebuie să fim mult mai deschiși în această colaborare cu persoane care au o calitate deosebită și să-i sprijinim în această integrare, nu să-i blocăm în această integrare”, a spus ministrul.
Dimian susține că actuala categorie a personalului considerat „necalificat” poate include specialiști cu experiență profesională relevantă, care ar putea aduce în școală competențe dobândite în industrie.
Atragerea profesorilor către școlile unde există deficit este legată, potrivit ministrului, și de plata cu ora. Dimian spune că actualul tarif nu este suficient de atractiv, mai ales pentru profesorii care trebuie să se deplaseze la distanță.
Într-o variantă de proiect al legii salarizării, formula de calcul urma să fie schimbată. „O formulă de calcul care împarte salariul de bază nu la 168 de ore, cum se face acum, ci la 122 de ore. Având în vedere și creșterea salariului de bază, însemna o creștere a tarifului la plata cu ora cu aproximativ 70% din ceea ce era acum”, a explicat Dimian.
Proiectul nu a fost însă aprobat. „Legea nu s-a aprobat, dar, iată, ele au fost acceptate ca principii în această propunere și când se discută noul buget, trebuie avut în vedere și acest aspect”, a spus ministrul.
Dimian propune și măsuri pentru profesorii aflați la început de carieră, inclusiv posibilitatea unei reduceri a normei în primii ani.
Școlile au laboratoare noi, dar nu toate sunt și folosite
Ministerul a investit în infrastructură, însă Dimian spune că simpla dotare a școlilor nu garantează schimbarea procesului educațional.
Ministrul a relatat experiența unui proiect anterior în care au fost dezvoltate zece laboratoare. După un an, în jumătate dintre acestea nu se mai desfășurau ore de laborator. „Primul lucru pe care ar trebui să-l urmărim acum este să ne asigurăm că această infrastructură care a fost acum pusă la dispoziție elevilor și profesorilor, într-o investiție masivă la nivelul țării, este folosită”, a declarat Dimian.
O altă măsură aflată în implementare este un sistem integrat de management al informațiilor din învățământul preuniversitar. Scopul este ca ministerul și autoritățile să poată vedea mai clar situația fiecărei școli și intervențiile realizate pentru elevi, indiferent dacă acestea provin de la stat, autorități locale sau organizații neguvernamentale. „Este nevoie de această oglindă pentru a vedea intervențiile și rezultatele lor. A lipsit până acum și este una dintre măsurile pe care le-am avut în vedere în aceste luni și le implementăm în continuare”, a spus Dimian.
Mihai Dimian, despre lupta împotriva abandonului școlar: „Trebuie începută din clasele primare”
Ministrul susține că reducerea abandonului școlar trebuie începută inclusiv din învățământul primar și că rezultatele unor astfel de programe nu pot fi evaluate imediat. „Rezultatele acestea se văd în timp. Aici ai nevoie de o acumulare. Noi nu avem răbdare în România pentru a vedea rezultatele implementărilor pe care le facem”, a declarat Mihai Dimian.
În viziunea ministrului, ministerul poate stabili cadrul general, însă intervențiile trebuie adaptate fiecărei școli și fiecărui elev. „Nu există o soluție care să se potrivească fiecărui elev din România sau fiecărei școli în parte, ci oferi cadrul general, dar autoritatea locală, împreună cu directorul școlii, trebuie să aplice aceste măsuri fine, care intervin asupra fiecărui elev în parte”, a afirmat Dimian.
De ce nu pot avea directorii de școli o mai mare putere de decizie
Mihai Dimian leagă autonomia reală a școlilor de autonomia financiară de care, deocamdată, unitățile de învățământ nu beneficiază. În prezent, spune ministrul, investițiile sunt în mare parte decise prin autoritățile locale, iar directorul nu dispune de un fond propriu pe care să îl poată utiliza în funcție de nevoile școlii. „Din start autonomia lui de intervenție este limitată”, a spus Dimian.
În plus, finanțarea calculată pe baza costului standard per elev este, potrivit ministrului, în unele situații suficientă în principal pentru plata salariilor. „În momentul în care Ministerul oferă un buget, bazându-se pe costul standard unitar cu anumiți coeficienți per elev, iar acel buget este, să zic, la limită pentru a plăti salariile, care ar fi autonomia directorului în a utiliza sume suplimentare pentru a susține anumite cadre, pentru a implementa anumite proiecte pe care el le consideră utile pentru elevii din unitatea respectivă?”, se întreabă, retoric, ministrul Dimian.
Soluția pe termen mediu, în viziunea sa, ar fi o finanțare mai mare și o distribuire mai flexibilă a resurselor la nivelul școlii.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
