Stilul de viață sedentar, mesele pe fugă și alimentația procesată au transformat ficatul gras și bolile hepatice într-un pericol uriaș pentru tinerii sub 40 de ani. În timp ce Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) derulează un program masiv de screening gratuit în București și Ilfov, pacienții trag un semnal de alarmă: cele mai mari bariere rămân costurile uriașe ale investigațiilor periodice și frica de diagnostic. Președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-Ro), Marinela Debu, își povestește lupta cu virusul hepatitic B și transmite un mesaj de speranță tuturor celor care amână vizita la medic.
Cuprins:
Regimul alimentar modern, dominat de semipreparate, băuturi carbogazoase și zahăr ascuns, provoacă o adevărată epidemie invizibilă de boli hepatice cronice. Medicii și reprezentanții pacienților avertizează că bolile de ficat nu mai afectează doar vârstnicii, ci apar tot mai des la populația tânără.
Cea mai mare problemă este că ficatul suferă în tăcere. Boli precum steatoza hepatică (ficatul gras), hepatitele virale sau ciroza evoluează ani la rând fără simptome evidente, până în momentul în care leziunile devin severe.
„Ce punem azi în farfurie se vede peste zece ani în ficat. Vedem tot mai des pacienți tineri, chiar sub 40 de ani, cu ficat gras din cauza alimentației procesate, a zahărului și a meselor neregulate. Vestea bună este că ficatul are o capacitate remarcabilă de refacere, dacă problema e descoperită devreme și omul îşi schimbă obiceiurile.”, atrage atenția dr. Sorina Diaconu, manager de proiect în cadrul SUUB.
Ficatul gras așa cum este cunoscută steatoza hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD/MASH) de către publicul larg, nu este o afecțiune ce poate fi ignorată, ci un semnal de alarmă major pentru inimă. Cardiologii susțin că prezența grăsimii pe ficat (steatoza) a devenit un instrument esențial în evaluarea riscului de infarct sau accident vascular.
Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-Ro), a împărtășit pentru Libertatea, cu ocazia Zilei Mondiale a Ficatului, propria poveste de luptă cu virusul hepatitic B, un diagnostic primit în urmă cu două decenii.
„Am aflat oficial că am virusul Hepatitei B în august 2006. Ulterior, am făcut teste și copiilor care sunt sănătoși, de aceea le spun femeilor însărcinate care au virusul B să nu se teamă și să caute medicii potriviți! Astăzi am primit răspunsul oficial că virusul s-a negativat. Sunt o pacientă norocoasă, dar am grijă de mine în fiecare zi: cobor din autobuz cu 2-3 stații mai devreme ca să merg pe jos, am grijă la somn și încerc să pun echilibrul pe primul loc.”
Aceasta atrage însă atenția asupra stilului de viață agitat care ne epuizează organismul: „Sunt multe momente în care simt că clachez și simt efectiv greutatea pe ficat, simt că îmi spune stop, oprește-te, fă o pauză! Suntem tot timpul pe fugă, mai ales generația tânără. Dacă nu ne oprim noi, ne va opri sănătatea”, e de părere Marinela Debu.
Mesajuș președintei APAH-RO este: ,,Să nu vă fie teamă să apelați la un psiholog dacă povara bolii devine prea grea; relația de încredere cu medicul și sprijinul psihologic salvează vieți.”
Deși opțiunile terapeutice s-au îmbunătățit substanțial în România, pacienții se lovesc de mari inechități când vine vorba de analizele de monitorizare.
„Principala problemă a pacienților din România rămâne costul investigațiilor. Sunt zone în țară unde pacienții trebuie să plătească în fiecare an analizele, aproape 2.000 de lei. Oamenii caută cu disperare un loc unde să facă o viremie gratuită sau o evaluare a gradului de fibroză (FibroScan, FibroMax) fără bani”, a semnalat Marinela Debu.
Pentru a combate diagnosticul tardiv și inaccesibilitatea analizelor scumpe, Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), în parteneriat cu Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), derulează proiectul cofinanțat de Uniunea Europeană LIVE (RO) 4-B-IF.
În primele patru luni de screening în comunitate (mai – septembrie 2026), cifrele arată un interes crescut:
Echipele au străbătut toate cele 6 sectoare ale Capitalei și 39 de localități din Ilfov (Popești-Leordeni, Pantelimon, Vidra, Cernica etc.).
Proiectul LIVE (RO) 4-B-IF se va derula până în martie 2029 și își propune să testeze peste 15.000 de persoane din grupuri vulnerabile (persoane neasigurate, vârstnici, persoane cu dizabilități sau locuitori din comunități marginalizate).
Cum poți face testul:
La Institutul Fundeni care este implicat în LIVE (RO) 4 SM, din 10 pacienți care intră în cabinetul dr. Alexandra Moise, medic gastroenterolog, cel puțin 7-8 au steatoză hepatică asociată disfuncției metabolice.