La patru ani de la declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă, guvernul Statelor Unite a emis un avertisment oficial prin care îndeamnă companiile americane să părăsească piața rusă.
Cuprins:
Conform unei analize publicate de Fortune, peste 300 de corporații din SUA continuă să opereze în Rusia, expunându-se unor riscuri majore privind complicitatea la încălcarea dreptului internațional și la abuzurile legate de drepturile omului.
Departamentul de Stat și Departamentul Comerțului din SUA avertizează că firmele străine pot fi obligate să sprijine mobilizarea militară a angajaților și să ofere asistență materială efortului de război al Moscovei. Prezența lor comercială contrazice sprijinul de peste 73 de miliarde de dolari oferit Ucrainei de către Washington, conform datelor Institutului Kiel.
O listă realizată de profesorul Jeffrey Sonnenfeld de la Universitatea Yale, citată de CBS News, arată că numeroase firme americane au refuzat sau au amânat retragerea din Rusia.
În timp ce giganți precum McDonald's și Starbucks au retras rețelele din țară, alte lanțuri precum Hard Rock Cafe continuă să opereze în Moscova și Sankt Petersburg, direcționând profiturile către cauze umanitare din Ucraina. De asemenea, lanțul Sbarro, prezent din 1997, plănuiește extinderea prin parteneriatul cu Horeca Band Group, vizând deschiderea a peste 300 de restaurante până în 2027.
În sectorul tehnologic, Cloudflare își menține serviciile argumentând că accesul populației la internet este esențial. De cealaltă parte, aplicația Bumble și-a sistat activitatea, în timp ce grupul Match, proprietarul Tinder, a continuat operațiunile estimând pierderi de venituri din cauza conflictului. Printre alte companii care rămân active sau livrează produse se numără Tenneco, Koch Industries, Medtronic, Tom Ford, Valve Corp și Riot Games.
Sectorul bunurilor de larg consum (FMCG) aduce venituri semnificative în Rusia. Publicația Fortune notează că firmele americane au plătit în 2022 suma de 751 de milioane de dolari ca impozit pe profit către bugetul rusesc. Multe corporații își justifică prezența susținând că furnizează produse de primă necesitate. Organizația B4Ukraine critică extinderea acestei noțiuni la dulciuri sau șampoane, acuzând firmele de ignorarea riscurilor etice și juridice.
O apărare similară vine de la furnizorul de aditivi alimentari Kemin Industries, care a declarat pentru CBS News că încearcă să prevină criza alimentară. Totuși, corporații precum PepsiCo au achitat taxe mari pe venit către statul rus - 237 de milioane de dolari anul trecut -, piața rusă fiind a treia ca mărime pentru companie.
Rămânerea pe piață expune corporațiile la riscul confiscării activelor. O analiză realizată de Bloomberg arată că peste 2.300 de companii internaționale continuau să opereze în Rusia în luna iulie, potrivit Școlii de Economie din Kiev (KSE). Printre ele se află Procter & Gamble, Mondelez International, dar și bănci europene precum Raiffeisen Bank International și UniCredit.
Un decret prezidențial din 2023 permite Moscovei să preia sub administrație temporară afacerile din țări neamicale. Confiscarea fabricilor producătorului danez Rockwool și a sumei de 243 de milioane de euro în numerar arată riscurile existente. Directorul executiv Jes Munk Hansen a numit măsura o acțiune ilegală ce încalcă dreptul de proprietate. Kremlinul a preluat de asemenea controlul asupra activelor Nestle, Auchan, Metro și Akzo Nobel.
În plus, conform datelor oferite de Andy Hunder, președintele Camerei de Comerț Americane din Ucraina, rachetele și dronele rusești au avariat grav spații și facilități care aparțin unora dintre cele mai cunoscute branduri din SUA, printre care se numără Coca-Cola, PepsiCo, McDonald's și brandul de biscuiți Oreo.
Procesul de ieșire din Rusia s-a transformat într-o capcană financiară. Conform datelor Bloomberg, legislația rusă impune o reducere obligatorie de cel puțin 60% din valoarea activelor vândute de entități din țări neamicale, plus o taxă de ieșire de 35% către bugetul rusesc. În multe cazuri, reducerea ajunge la 80%, iar cumpărătorii locali aprobați sunt puțini.
În plus, banii din vânzări ajung frecvent în conturi blocate de tip C, imposibil de retras. Din aceste motive, ieșirile voluntare au scăzut dramatic: de la 190 în 2023 la doar opt vânzări voluntare în prima jumătate a anului 2026. Astfel, corporațiile rămân prinse între riscul naționalizării și pierderi financiare uriașe.