Finlanda a devenit oficial membră a NATO, după decenii de neutralitate militară, un răspuns la amenințarea Rusiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Decizia formalizată marți reprezintă o schimbare majoră în peisajul de securitate din nord-estul Europei și reprezintă o lovitură pentru Rusia, care va împărți cu Alianța Nord-Atlantică o graniță cu 1.300 de kilometri mai lungă, scriu CNN și Deutsche Welle.
Cuprins:
UPDATE 15.50: Finlanda a devenit marți, în mod oficial, al 31-lea stat membru al NATO. Ultimul pas al procesului de aderare a avut loc într-o ceremonie oficială la sediul Alianței de la Bruxelles.
Steagul Finlandei va fi arborat pentru prima dată la sediul NATO marţi după-amiază, între cele ale Estoniei şi Franţei, urmând ordinea alfabetică.
Aderarea marchează sfârșitul unei epoci de nealiniere militară pentru Finlanda, care a început după ce țara a respins o tentativă de invazie din partea Uniunii Sovietice, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și a optat ulterior pentru o relație de prietenie cu Rusia vecină.
Aderarea Finlandei reprezintă o lovitură pentru președintele rus Vladimir Putin, care a făcut eforturi pentru a submina Alianța Nord-Atlantică și a cerut blocului militar să se abțină de la o nouă extindere, scrie CNN.
Procesul de aderare a fost ușor întârziat de deciziile Turciei și Ungariei. Chiar și așa, el a durat mai puțin de un an și a fost cel mai rapid proces de aderare din istoria recentă a Alianței.
Moscova a reacționat. „Extinderea NATO reprezintă o atingere la securitatea noastră şi la interesele naţionale” ruse, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
„Aceasta ne constrânge să adoptăm contramăsuri” pentru a ne asigura securitatea, a continuat el, adăugând că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO va „exploata teritoriul finlandez” şi dacă îşi va desfăşura infrastructura în apropierea frontierei ruse, a mai spus Peskov.
În schimb, șeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a salutat o „zi istorică” pentru NATO și a observat că aderarea Finlandei a fost „grăbită” de invazia rusă din Ucraina, notează Agerpres.
„Sunt tentat să spun că este poate singurul lucru pentru care îi putem mulţumi preşedintelui rus (Vladimir) Putin, pentru că, încă o dată, a grăbit ceva ce dorea să evite agresând Ucraina”, a declarat secretarul de stat american înainte de ceremonie.
Guvernul ucrainean a salutat, la rândul lui, pasul Finlandei. „Finlanda a făcut alegerea corectă. NATO este, de asemenea, un obiectiv-cheie pentru Ucraina”, a scris șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak, pe Telegram.
Aderarea Suediei este încă întârziată și depinde de decizia Turciei, dar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că „Suedia va fi, de asemenea, mai sigură ca urmare” a aderării Finlandei. El a adăugat că se așteaptă ca Suedia să poată adera în curând.
UPDATE ora 12.30: Aderarea Finlandei la NATO va fi un eveniment istoric și rezultatul direct al invadării Ucrainei de către Rusia, a declarat șeful NATO, Jens Stoltenberg, cu câteva ore înainte de evenimentul oficial.
„Președintele Putin a avut ca scop declarat al invaziei Ucrainei să obțină mai puțin NATO”, a spus Stoltenberg, înaintea unei întâlniri a miniștrilor de externe ai alianței. „El obține exact opusul… Finlanda astăzi, și în curând și Suedia va deveni un membru cu drepturi depline al alianței”, a spus el.
În schimb, tot marți, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a avertizat că aderarea Finlandei la NATO creează riscuri de extindere semnificativă a conflictului, într-un discur public în fața unei reuniuni de vârf aa forțelor armate ruse. Reuters relatează că Șoigu a spus că NATO își întărește drumul anti-Rusia și că intrarea Finlandei în alianță riscă să extindă conflictul.
***
Steagul Finlandei va fi arborat la sediul NATO din Bruxelles, astăzi, 4 aprilie, în cadrul unei ceremonii care va avea loc la ora 15.00.
„Vom ridica steagul Finlandei pentru prima dată aici, la sediul NATO”, a declarat Stoltenberg în cadrul conferinţei de presă premergătoare reuniunii miniştrilor de externe ai organizaţiei de marţi şi miercuri, potrivit Agerpres.
Finlanda și Suedia au depus împreună, în mai 2022, solicitarea de aderare la spațiul Schengen, renunțând la decenii de neutralitate ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Aderarea lor a fost însă întârziată de Turcia și Ungaria, care au aprobat în cele din urmă doar candidatura Finlandei.
Parlamentul turc a aprobat joi, 30 martie, în unanimitate un proiect de lege care permite Finlandei să adere la NATO, la câteva zile după un vot similar al Ungariei.
Ankara continuă să blocheze candidatura Suediei, depusă împreună cu Finlanda în mai 2022, ca reacţie la invazia rusă în Ucraina. Erdogan acuză în special Suedia de pasivitate faţă de „teroriştii” kurzi refugiaţi în această ţară și că guvernul refuză să-i extrădeze.
De asemenea, nemulțumirile legate de criticile lansate de Stockholm la adresa politicilor premierului ungar Viktor Orban sunt motivul pentru care Budapesta nu a ratificat încă aderarea Suediei la NATO, a afirmat, pe 29 martie, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs.
Reacția Rusiei
Rusia își va consolida capacitatea militară în regiunile sale de vest și nord-vest ca răspuns la aderarea Finlandei la NATO, a anunțat ministrul adjunct rus de externe, Alexander Grușko, după anunțul de luni al șefului NATO, potrivit agenției de presă RIA Novosti, preluată de Reuters.
„Ne vom consolida potențialul militar în direcția vestică și nord-vestică. În cazul în care forțele și resursele altor țări membre NATO vor fi desfășurate în Finlanda, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil securitatea militară a Rusiei”, a transmis Grușko, luni, 3 aprilie, pentru RIA.
Încă de anul trecut, după ce autoritățile de la Helsinki își depuneau candidatura, Kremlinul a reacționat, transmițând că aderarea Finlandei la NATO este „o amenințare pentru Rusia” și că „o altă extindere a NATO nu face continentul nostru mai stabil și mai sigur”.
Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a subliniat atunci că Rusia va elabora măsuri pentru a-și asigura securitatea și că va lua măsurile necesare „pentru a echilibra situația”.
Jumbo 04.04.2023, 12:06
Inca o tinta pt nuclearele hipersonice rusesti, hahahahahahaha. Cersenski e fericit, a cucerit Crimeea si functioneaza planul cu 12 puncte. Hahaha, sau a facut doar planul????
User Șters 04.04.2023, 19:37
Asa de rau te doare ma? Vai, vai, vai.... :D
User Șters 05.04.2023, 01:56
Odata cu desertificarea USA, NATO va ramane fara obiectiv...
parpalache 05.04.2023, 12:11
Nu știu cât de„neutra”era Finlanda,dar despre Suedia-acum dupa câștigarea razboiului rece-in „documentarele”BBC se recunoștea ca-incepând de prin anii 75- CIA „s-a implicat” impotriva curentelor„procomuniste”din țari ca Italia,Spania,Suedia și a reușit sa„puna”numai guverne prietene-iar Suedia era neutra doar cu numele,având instalate multe sisteme americane de supraveghere a flotei URSS!