Resursele de energie primară ale României au scăzut cu 6,3% în primele opt luni din 2026, în timp ce cele de energie electrică au înregistrat o creștere modestă de 0,5%, conform datelor provizorii publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit INS, între 1 ianuarie și 31 august 2026, resursele de energie primară au totalizat 20.938,4 mii tone echivalent petrol (tep), marcând o scădere de 1.412,8 mii tep față de aceeași perioadă din 2025. Producția internă a fost de 10.498,9 mii tep, în scădere cu 4,2%, iar importurile au coborât cu 954,5 mii tep (8,4%).
În ceea ce privește energia electrică, producția totală din perioada analizată a fost de 46.164,2 milioane kWh, o creștere de 221,2 milioane kWh față de anul anterior.
Datele INS detaliază variațiile semnificative în sursele de producție: termocentralele au generat 10.338,2 milioane kWh, în scădere cu 5,1%, iar centralele nuclearo-electrice au produs 5.558,0 milioane kWh, o diminuare considerabilă de 21,5%.
În contrast, hidrocentralele au sporit producția cu 13,5%, ajungând la 9.174,4 milioane kWh, iar energia solară și eoliană au înregistrat creșteri de 47,9% și 9% respectiv.
Pe partea de consum, populația a utilizat cu 11,3% mai puțină energie electrică, iar iluminatul public a scăzut cu 14,2%.
Consumul final de energie electrică în economie a fost de asemenea redus cu 1,6%, însumând 32.023,3 milioane kWh, în timp ce exporturile de energie au crescut semnificativ, ajungând la 10.514,0 milioane kWh, o majorare de 1160,8 milioane kWh față de aceeași perioadă din 2025.
„În perioada 1.I-31.VIII.2026, resursele de energie primară au scăzut cu 6,3%, iar cele de energie electrică au crescut cu 0,5%, față de perioada 1.I-31.VIII.2025. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.VIII.2026, au totalizat 20.938,4 mii tone echivalent petrol1 (tep), în scădere cu 1.412,8 mii tep față de perioada 1.I-31.VIII.2025”, a precizat INS într-un comunicat.
În schimb, consumul propriu tehnologic în rețele și stații s-a majorat cu 388,4 milioane kWh, ajungând la 3.626,9 milioane kWh. Tendințele în sectorul energetic reflectă, pe de-o parte, o ajustare a consumului final, iar pe de altă parte, o creștere a ponderii energiei regenerabile în mixul de producție național.
Ziarul Libertatea a demarat vineri, 25 septembrie 2026, campania „Cum citești corect factura la curent?”, un demers jurnalistic ce are ca scop informarea românilor despre tot ceea ce achită, lunar, în nota de plată de la energia electrică.
În fiecare zi de marți și vineri din fiecare săptămână, Libertatea va explica simplu și pe înțelesul oricui ce costuri sunt în factura la curent, pentru fiecare distribuitor.
Cum „citim” factura Hidroelectrica la energie: cât plătim, de fapt, pentru lumină și câți bani ajung la stat prin taxe și contribuții
FUI, POD, CfD. Cum „descifrăm” cele 39 de linii din factura PPC la energie și cât costă, de fapt, un kilowatt. Sunt multe taxe incluse în nota de plată
Pe ce dăm 60 de lei dintr-o factură de 100 de lei, la lumină. Curentul costă doar 40 de lei. Factura Electrica Furnizare, descifrată pe înțelesul tuturor.
Factura Engie, explicată pagină cu pagină. Cât costă taxele, cât plătești pentru energia consumată și unde găsești codul POD