Bruxellesul critică amendamentele la Legea decarbonizării și cere României să respecte calendarul închiderii centralelor pe cărbune: „Fondurile din PNRR sunt în pericol”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Libertatea că instituția europeană își exprimă îngrijorarea cu privire la amendamentele recente aduse Legii decarbonizării, adoptate de Parlamentul României pe 5 august 2026. Aceste modificări influențează condițiile de închidere a centralelor pe cărbune și lignit, legându-le de existența unor surse alternative de energie cu emisii scăzute de carbon.
Cuprins:
- Legea decarbonizării reprezintă un angajament-cheie al PNRR. Comia va verifica orice risc de reversibilitate
- Amendamentele asupra tranziției energetice vor impacta direct solicitarea de plată finală
- România are întârzieri semnificative în dezvoltarea alternativelor la sursele de energie poluante
- De ce sunt contestate modificările la Legea decarbonizării
- Închiderea centralelor Turceni și Rovinari, sub semnul întrebării
Legea decarbonizării reprezintă un angajament-cheie al PNRR. Comia va verifica orice risc de reversibilitate
Comisia Europeană subliniază că Legea decarbonizării reprezintă o reformă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Potrivit purtătorului de cuvânt, intrarea în vigoare a acestei legi a fost baza evaluării pozitive a etapei 114 din cadrul PNRR. „Vom analiza cu atenție aceste amendamente, care nu au fost încă promulgate de președintele României, și vom evalua orice risc de reversibilitate a etapei 114”, a declarat reprezentantul Comisiei pentru Libertatea.
Totodată, Comisia a reamintit că toate statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR, iar eventualele riscuri de nerespectare vor fi analizate atent, putând atrage consecințe financiare.
Amendamentele asupra tranziției energetice vor impacta direct solicitarea de plată finală
Amendamentele recente prevăd condiționarea închiderii centralelor pe cărbune și lignit de disponibilitatea unor surse alternative cu emisii reduse de carbon. Comisia avertizează că aceste modificări ar putea afecta ireversibilitatea închiderii acestor capacități, stabilită anterior prin etapa 114. În plus, obiectivul 119a din cadrul ultimei cereri de plată a României prevede dezafectarea unei capacități de 710 MW de centrale pe cărbune și lignit.
Decizia cu privire la unitățile specifice revine autorităților române, iar îndeplinirea acestui obiectiv va fi analizată de Comisie odată ce ținta va fi inclusă în solicitarea de plată finală.
România are întârzieri semnificative în dezvoltarea alternativelor la sursele de energie poluante
Deși Comisia Europeană a declarat că, în acest moment, nu există motive de îngrijorare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică în România, a atras atenția asupra întârzierilor semnificative în dezvoltarea alternativelor la sursele de energie poluante. „Nu există o soluție mai bună decât accelerarea dezvoltării surselor regenerabile de energie și îmbunătățirea eficienței energetice”, a subliniat purtătorul de cuvânt al CE.
Comisia este pregătită să ofere sprijin autorităților române pentru a aborda efectele secetei asupra producției de energie și a menținut un dialog constant cu autoritățile naționale și ENTSO-E pentru actualizări privind situația sistemului energetic. În ciuda condițiilor climatice dificile, alimentarea cu energie rămâne stabilă, iar piața funcționează în mod corespunzător.
Totodată, Comisia a reamintit că Legea decarbonizării, care prevede eliminarea completă a capacităților pe cărbune și lignit până în 2032, are ca scop accelerarea dezvoltării surselor regenerabile de energie și a instalațiilor de stocare de mare capacitate, contribuind astfel la reziliența sistemului energetic românesc și la reducerea prețurilor energiei electrice.
De ce sunt contestate modificările la Legea decarbonizării
Camera Deputaților a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege care modifică ordonanța privind decarbonizarea sectorului energetic. Proiectul, trecut cu 180 de voturi „pentru”, nouă „împotrivă” și 27 de abțineri, introduce o regulă strictă pentru sistemul național: nicio capacitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu va putea fi oprită definitiv înainte ca surse alternative de energie să fie puse în funcțiune.
Dragoș Pîslaru, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene din România, avertizează că aceste modificări pot duce la blocarea totală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la pierderea miliardelor de euro din fonduri europene.
Unul dintre cele mai critice aspecte este legat de Jalonul 114, care se referă la legislația decarbonizării. „Modificarea retroactivă a regulilor încalcă principiul ireversibilității reformelor din Regulamentul (UE) 2021/241”, explică Dragoș Pîslaru. Acest jalon a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană, iar România a primit miliarde de euro pentru investiții ca urmare a acestuia.
Amendamentele adoptate generează riscul de blocare a cererilor de plată viitoare din PNRR. România nu va mai putea depune Cererea de Plată nr. 5, pentru care toate condițiile erau deja îndeplinite, și nici cererea finală nr. 6. „Blocarea fondurilor europene va afecta grav proiectele de infrastructură, spitale și școli”, subliniază Pîslariu.
PNL şi preşedintele formaţiunii, premierul interimar Ilie Bolojan au avertizat la rândul lor că amendamentul PSD la Legea privind decarbonizarea afectează un jalon PNRR deja îndeplinit, validat şi plătit de Comisia Europeană. Senatul a adoptat amendamentul social-democraţilor care prevede că închiderea capacităţilor de producţie de energie pe bază de cărbune se poate face doar după punerea în funcţiune de noi capacităţi.
Închiderea centralelor Turceni și Rovinari, sub semnul întrebării
România a primit deja fonduri europene pentru închiderea celor două grupuri de la Turceni și Rovinari, adică banii în avans, iar nerespectarea angajamentelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea atrage sancțiuni financiare severe.
Experții din domeniul energetic avertizează că energia produsă din cărbune este costisitoare și va duce la facturi mai mari pentru consumatori.
„Aceste unități, odată pornite, trebuie să funcționeze în bandă, adică tot timpul. Funcționarea lor în bandă înseamnă că, între orele 8 dimineața și orele 16-17, când noi avem export de energie și prețuri apropiate de zero, ar trebui să ținem în funcțiune aceste grupuri. Cine suportă costurile? Ele produc o energie foarte scumpă, de aproximativ 100 de euro/MWh”, a explicat Corneliu Bodea, expert în energie.
Decizia de a renunța la cărbune a fost luată în timpul mai multor guverne succesive. Procesul a început sub Guvernul Orban, a fost inclus în PNRR de Guvernul Cîțu, a devenit obligație legală sub Guvernul Ciucă și a continuat în mandatele lui Marcel Ciolacu.
teufelmann 06.08.2026, 20:59
Tov. Grindi le face cu ochiul neoceaușistilor: “Noi am vrut să apărăm interesul României suverane, dar nu ne lasă ăia răi de la Bruxelles“.
parpalache 07.08.2026, 06:00
Nu bah!Cozile de topor usr-iste acești Komintern-iști(in sensul de antiromâni și de obediența fața de un CENTRU din afara țarii)!
Daniel_13 07.08.2026, 06:53
Bruxelles inchide si termocentralele pe carbune din Germania?? Va spun eu ca NU! Pana in 2030 Germania are derogare! Si daca pierdem banii din PNRR? Mare paguba in conditiile in care avem numai de pierdut daca facem ce spune UE: 1.Scade energia electrica cu 3700 MW care vor trebui CUMPARATI pe bani grei. 2.Se pierd locuri de munca ale oamenilor cu cresterea somajului 3.Pe termen lung Romania devine importatoare de energie si NU producatoare 4.De ce Bolojan este sluga UE si nu se duce la Bruxelles sa negocieze.Comisia Europeana este dispusa la negocieri cum a facut si cu alte tari!
parpalache 07.08.2026, 08:08
Nu cumva usr-care iata ca ne pâraște iar la „Inalta Poarta”de la Bruxelles-trebuia sa dea dovada de responsabilitate(ca patriotismul e socotit„extremist”de d-alde ei),și dupa ce au semnat„ca primarul” inchiderea centralelor intr-un termen atât de scurt(din 2021 pâna in 2026),sa se fi ocupat- ca din banii primiți drept„compensație”-sa puna in funcțiune alte capacitați de producție de energie„regenerabila”?Sau daca au vazut ca e imposibil intr-un termen atât de scurt(dar oare macar au vrut sa vada(?)-sa fi renegociat termenul de inchidere- dupa exemplul Poloniei și Germaniei?