Urgențele economice nu așteaptă noul Guvern. Lista problemelor care s-au adunat și trebuie reparate rapid. „Suntem într-o stagnare ce poate dura decenii”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timp ce noul guvern se naște greu, iar în Parlament zburdă coaliția PSD-AUR, în economia reală se acumulează probleme care trebuie rezolvate rapid. Dacă pe vară guvernul demis, condus de Ilie Bolojan, a avut de gestionat PNRR, sosirea a două agenții de rating, criza energetică și criza petrolieră, sosirea toamnei a adus cu ea noi probleme.
Cuprins:
- Ratingul de țară și deficitul
- Rectificarea bugetară
- Bugetul pe anul viitor
- Haosul din industria auto
- Nu avem spațiu investițional, fiscal și nici monetar
- „România e fără soluții”
- Glăvan: Ne trebuie rapid reforme, dar Parlamentul e anti-reforme
- Lucrările rămân „în pom”
- Drumul spre faliment este scurt
- „Ne vom adânci în robie”
- „Misiune aproape imposibilă”
- Restartarea economiei
România are acum de evitat retrogradarea ratingului de către agenția Standard&Poor’s în luna octombrie, de făcut rectificarea bugetară, dar și găsit soluții pentru plățile care nu erau bugetate, precum sumele datorate magistraților și despăgubirile pentru procesul pierdut cu Pfizer.
În fine, în economia reală se cască un hău în privința consumului, în timp ce în industria auto Dacia a lansat un avertisment foarte dur autorităților din cauza prețului energiei.
Ratingul de țară și deficitul
România și-a păstrat ratingul de țară în această vară din partea agențiilor Fitch și Moody’s cu un singur argument: deficitul bugetar care se află cu 40% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
La începutul lunii octombrie vine și agenția Standard&Poor’s să facă propria evaluare. Problema este că stabilitatea bugetară nu mai este acum un argument, după ce PNRR nu a fost finalizat cu succes.
Legea salarizării nu a fost adoptată, iar legea ANI este acum analizată de Comisia Europeană după ce „amendamentul Fritz” duce la demiterea mai multor primari. În total, cele două înseamnă 1,5 miliarde de euro care n-ar mai veni în țară.
Rectificarea bugetară
Un guvern demis nu poate face rectificări bugetare deoarece nu poate adopta ordonanțe de urgență. De regulă, Guvernul făcea o rectificare în luna august, după execuția bugetară pe prima jumătate de an, și alta în noiembrie pentru a preîntâmpina ca anumite instituții să rămână fără bani.
Acum este cazul la serviciile județene de Ambulanță și Primiri Urgențe, conform ministrului sănătății Cseke Attila.
În acest an nu a existat rectificare bugetară în august. Astfel, crește presiunea asupra autorităților.
Mai mult, România are mii de șantiere deschise prin PNRR. Cum programul european s-a terminat, acum finanțarea lor trebuie să se facă prin fonduri naționale.
Astfel, primarii fac presiuni la partide deoarece trebuie să achite lucrările.
Bugetul pe anul viitor
România trebuie să termine anul cu un deficit de 6% din PIB, dar anul viitor trebuie să scădem la 5%. Numai că anul viitor România nu mai are la dispoziție fondurile din PNRR. Astfel, dispare o sursă masivă de bani, iar reducerea deficitului trebuie să continue.
Deja vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru de finanțe, a afirmat că România trebuie să ceară o derogare de la Comisia Europeană pentru a avea anul viitor un deficit tot de 6%.
Tot legată de finanțele României este și majorarea accelerată a datoriei publice, care duce automat la dobânzi mai mari pe care statul trebuie să le plătească. În acest an doar dobânzile plătite la împrumuturi sunt estimate la 12 miliarde de euro.
Deja datoria publică a depășit 60% din PIB, ceea ce ar însemna automat măsuri de stopare a oricăror noi cheltuieli și de înghețare a salariilor bugetarilor, conform legii responsabilității fiscale. În plus, trebuie un plan de reducere graduală.
Haosul din industria auto
La toate acestea se adaugă avertismentul dur lansat recent de Dacia. Mihai Bordeanu, directorul Dacia România, a avertizat că viitorul Duster s-ar putea să nu se mai facă în România, din cauza prețului mare al energiei.
„În momentul de faţă nu avem un al treilea model şi, repet, nu avem nici confirmarea faptului că noua generaţie de Duster sau de Bigster se va produce la Mioveni”, a subliniat directorul general.
Reamintim, modelele Logan, Sandero și Jogger se fac în Maroc, noul Striker se produce în Turcia, noul Spring - în Slovenia, iar vechiul Spring - în China.
Dacia s-a plâns de mai multe ori în ultimii ani atât de prețul energiei, cât și de taxele introduse de stat în ultimii ani, precum cea pe cifra de afaceri și pe stâlp.
Acestea ar trebui eliminate anul viitor, dar și acest lucru este în dubiu, având în vedere problemele bugetare ale României.
De asemenea, programul Rabla a demarat cu întârziere în fiecare din ultimii doi ani. În plus, sumele au fost reduse din cauza constrângerilor financiare ale statului.
„Motivul invocat de Dacia este cel din 2022, adică scumpirea energiei. România are una dintre cele mai scumpe energii din Europa. În plus, în ultimii cinci ani a fost o hăituire a mediului de afaceri”, a declarat pentru Libertatea profesorul de economie Bogdan Glăvan.
Nu avem spațiu investițional, fiscal și nici monetar
Profesorul de economie Adrian Mitroi spune că trebuie alese niște soluții fezabile, atât economice, cât și politic. Acesta susține că România nu mai are nici spațiu investițional, nici fiscal, nici monetar.
„Trebuie să înțelegi că ai foarte puțin spațiu investițional. Nu mai avem tracțiunea banilor din PNRR. Apoi avem lucrurile care nu le știm: pensiile magistraților de un miliard de euro (decizii definitive în justiție - n.r.), avem conflictul cu Pfizer de 700 de milioane de euro. Apoi avem lovitura dată de Consiliul Concurenței băncilor cu amenzile pentru ROBOR. Băncile vor fi foarte reticente. Nu se vor înghesui la finanțarea economiei reale, ci la finanțarea deficitului. Dar vor fi intransigente. Ele sunt cu ochii pe data de 2 octombrie, când vine agenția de rating Standard & Poor’s. Dobânzile vor crește cu 1,5% dacă ni se scade ratingul. Banca centrală este și ea conservatoare, nu va pune mai mulți bani în piață pentru a nu scădea leul”, a afirmat acesta.
„România e fără soluții”
„Din nefericire, noi nu mai avem nicio soluție. Suntem la primire. Investițiile străine au scăzut foarte mult. Avem deficitul de finanțat, avem un plus de 0,3% ce se va adăuga din cheltuielile militare, plus sumele ce nu vor mai veni din PNRR pe legea salarizării”, susține acesta.
Potrivit profesorului, singura soluție de ieșire este prin inflație. „Chiar dacă va scădea la 6%, ea va rămâne pe termen lung. În ultimii doi ani, prin cumularea inflației, ai decapat 25% din puterea de cumpărare. Consumul scade și va scădea în continuare. Vă dați seama ce discuții sunt acum în consiliile băncilor sau ale multinaționalelor din România...”, arată el.
România nu este în criză. Ar fi fost grozav să fie în criză, pentru că aveam soluții. Ca să scădem deficitul de la 6% la 3% noi vom urca datoria publică de la 60% la 80% din PIB. Pentru două treimi din populație va fi o perioadă lungă de extragere de prosperitate. România e fără soluții!
Adrian Mitroi, profesor de economie
Glăvan: Ne trebuie rapid reforme, dar Parlamentul e anti-reforme
Profesorul Bogdan Glăvan spune trebuie luate măsuri de restructurare a statului, altfel „economia va bălti” și „condițiile se vor înrăutăți”.
„Viitorul Guvern, dacă nu are o majoritate care să facă reforma administrativă și să privatizeze ori să restructureze companiile de stat, e degeaba. Noi, ca țară, avem nevoie de reformă, dar în Parlament nu avem politicieni care să vrea reforme. Ba chiar invers, 70% sunt împotrivă”, a spus el.
„Nu știu cum vom putea scăpa de aici. Sectorul public s-ar restrânge în mod natural dacă sectorul privat va crește. Dar trebuie să-l lași să crească. Îmi este teamă că suntem deja în situația Greciei. Nu suntem gemeni, dar suntem într-o stagnare ce poate dura decenii”.
Bogdan Glăvan, profesor de economie
Lucrările rămân „în pom”
Acesta spune că România are lucrări supracontractate, angajate prin PNRR, care sunt nefinalizate.
„Care acum rămân în pom. Riscăm un șomaj mai mare și revolte sociale. Plus o nomenclatură angajată pe fonduri europene ce rămâne acum fără bani”, avertizează el.
Drumul spre faliment este scurt
În același timp, datoria publică continuă să crească, ceea ce înseamnă că suntem pe drumul spre faliment, afirmă el.
„Iar pentru România este un drum scurt, pentru că noi nu putem avea ca alții datorii de peste 100% din PIB. Am făcut școli noi, în sate fără canalizare. S-au pus indicatoare, s-au făcut împăduriri, dar e un clivaj între cei care vorbesc la pereți că au făcut toate astea și restul lumii care a sărăcit în ultimii doi ani prin inflație. E un contrast între cei care s-au îmbogățit din lucrări și ceilalți”, susține acesta.
„Intervenția statului în alocarea resurselor este din start asimetrică. Oamenii trebuie să învețe că singurul lucru care produce dezvoltare pe termen lung și în mod echilibrat este libertatea”, punctează Glăvan.
„Ne vom adânci în robie”
„Dacă nu facem reforma statului, dacă nu reducem ponderea statului în economie, doar ne vom adânci în robie. Vă dau scris că în 5-6 ani vom avea repusă pe tapet problema creșterii vârstei de pensionare. Ieșirea din acest marasm nu se poate face decât fie prin creșteri de taxe, fie prin creșterea vârstei de pensionare, fie să nu beneficiezi de servicii sociale sau de sănătate”.
Bogdan Glăvan, profesor de economie
„Misiune aproape imposibilă”
Analistul Adrian Negrescu spune că noul Guvern are o misiune „aproape imposibilă”.
„Noul guvern va trebui, în primul rând, să facă rost de bani cu orice preț. Asta pentru că va avea de plătit, anul viitor, 21 de miliarde de euro în contul datoriei publice, o sumă fără precedent în istoria României. Altfel spus, va trebui să crească încasările din economie, din taxe și impozite și să scoată la vânzare active ale statului”, afirmă Negrescu.
„Pe de altă parte, o misiune urgență va fi să atragă cele 20 de miliarde de euro rămase în fondurile de coeziune pentru 2021-2027, programele europene care ne-au pus la dispoziție 31 de miliarde din care noi n-am atras până acum decât 10 miliarde pentru infrastructură, energie, agricultură și alte proiecte de investiții care nu vor mai putea fi finanțate, în contextul austerității bugetare, decât din acești bani”, conform analistului.
Restartarea economiei
O altă prioritate va fi să rezolve problemele din sectorul energetic și să găsească o soluție pentru restartarea economiei.
„De la creșterea valorii tichetelor de masă la reducerea impozitului pe dividende și anularea taxelor pe stâlp și cifra de afaceri, toate acestea trebuie făcute dacă vrem ca economia să repornească. Dacă e să crească pensiile și alocațiile, guvernul va trebui să găsească în jur de 4 miliarde de euro, bani care în momentul de față nu există. În plus, va trebui să gestioneze problema creșterii taxelor pe proprietate în funcție de valoarea de piață și să găsească soluții pentru a reduce evaziunea fiscală”, arată acesta.
„Pe ansamblu, noul guvern va avea cea mai dificilă misiune din istoria guvernelor din ultimii 15 ani, pentru că va trebui să facă toate aceste lucruri ținând cont de necesara reducere a deficitului bugetar la 5,2%. O misiune aproape imposibilă”, avertizează expertul.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
