Cum arată școala în Republica Moldova: clase cu 25 de elevi, mese gratuite, digitalizare masivă și examene ca-n afară. Profesorul Tudor Lapp: „Suntem o țară mică, iar lucrurile merg mai ușor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La testarea PISA 2025, elevii de 15 ani din Republica Moldova au înregistrat progrese notabile la Științe și Învățare în lumea digitală, o disciplină nou introdusă în evaluarea internațională OCDE. Spre deosebire, elevii români au regresat pe toate planurile. Care este motivul acestei discrepanțe între sistemul de educație românesc și cel de peste Prut? Profesorul de informatică Tudor Lapp a explicat pentru Libertatea că, în ultimii ani, Guvernul de la Chișinău a implementat o serie de reforme care au restartat învățământul, modelându-l după principiile și valorile școlilor europene.
Cuprins:
- Pandemia de COVID a accelerat digitalizarea școlilor din Republica Moldova
- Cataloage digitale și supraveghere audio-video în școli
- Cum dau elevii din Republica Moldova admiterea la liceu
- Tudor Lapp: „Cu mici excepții, într-o clasă avem între 20 și 25 de elevi”
- În Moldova nu se predă în regim de plată cu ora. Tudor Lapp: „La noi e cu contract”
- În Republica Moldova majoritatea elevilor învață într-un singur schimb
Pandemia de COVID a accelerat digitalizarea școlilor din Republica Moldova
În timp ce ministrul Educației, Mihai Dimian, a declarat că pandemia de COVID se face vinovată, în mare măsură, de rezultatele slabe înregistrate de elevii români la PISA 2025, în Republica Moldova perioada de lock-down a fost momentul în care educația a prins avânt.
„Sistemul de educație din Republica Moldova a trecut printr-un proces accelerat de digitalizare în perioada pandemiei. Putem spune că acela a fost momentul de cotitură pentru digitalizarea întregului sistem de învățământ de la noi. Practic, trecerea bruscă la școala online i-a obligat pe profesori și elevi să folosească instrumente digitale precum Google Drive, Google Meet și Google Classroom. Știu că acela a fost un avânt serios de tot”, a explicat profesorul de informatică Tudor Lapp.
Declarația vine în contextul în care ministrul român al Educației, Mihai Dimian, a invocat pandemia ca fiind unul dintre motivele eșecul elevilor noștri la PISA 2025. Iată însă că această scuză nu pare a sta deloc în picioare dacă privim la educația de peste Prut, dezvoltată digital tocmai în perioada COVID-ului. „Vorbim despre un proces care a dus, implicit, la dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor. Iar acestea se reflectă în rezultatele obținute la PISA anul trecut. În pandemie s-a produs acel boom digital în Republica Moldova, iar copiii au fost parte activă în acest proces”.
Cataloage digitale și supraveghere audio-video în școli
Însă digitalizarea sistemului de Educație din Republica Moldova nu s-a oprit doar la predarea online. „De mulți ani noi lucrăm cu cataloage digitale, iar acest sistem urmează să fie implementat la nivel național. A fost o perioadă de pilotare de un an sau doi în care școlile au putut opta pentru implementarea catalogului electronic în paralel cu cel de hârtie. Apoi, au trecut la cel electronic în totalitate”, a mai spus profesorul.
Sistemul este gestionat de Centrul de Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație, iar informațiile sunt centralizate în Sistemul Informațional de Management în Educație, cunoscut sub acronimul SIME. „Pe această platformă găsești toate informațiile de care ai nevoie ca părinte: note, absențe, mediile copiilor”, mai explică dascălul.
Însă digitalizarea sistemului a început cu mulți ani în urmă, odată cu introducerea, în 2013, a camerelor de supraveghere la examenul de Bacalaureat. Spre deosebire, România le-a introdus în 2011, la decizia ministrului din acea vreme, Daniel Funeriu. „A fost o problemă mare cu frauda la examenul de Bacalaureat, motiv pentru care în 2013 s-au introdus camerele de supraveghere audio-video”. Autoritățile au urmărit ulterior să extindă măsurile de supraveghere și la examenele de gimnaziu, de la finalul clasei a IX-a”.
Cum dau elevii din Republica Moldova admiterea la liceu
Într-adevăr, în Republica Moldova, la finalul gimnaziului, adică la sfârșitul clasei a IX-a, elevii dau și ei un examen, așa cum noi avem Evaluarea Națională. „Acest examen presupune testarea elevilor la trei discipline: Limba și literatura română, Istorie și Matematică. În plus, elevii care aparțin minorităților naționale dau examen și la Limba maternă. Media notelor obținute îi ajută pe copii să se înscrie la liceu, la colegiu sau la școala profesională”.
Însă, spre deosebire de sistemul românesc, în Moldova există o pondere care este luată în calcul în funcție de specialitatea sau profilul liceului respectiv. „Dacă elevul se duce profil uman, va conta mai mult nota obținută la Limba română, dacă se duce la Real va conta mai mult nota de la Matematică”, mai spune profesorul Lapp.
Ponderea diferitelor discipline la admiterea la liceu depinde însă foarte mult de instituția de învățământ la care aplică elevul. „Partea de pondere nu este neapărat o chestiune național implementată. Ține mai mult de instituția respectivă la care aplici”.
Tudor Lapp: „Cu mici excepții, într-o clasă avem între 20 și 25 de elevi”
În Republica Moldova, într-o clasă sunt între 20 și 25 de elevi. „Însă avem și școli unde acest număr este depășit. Mă refer la școlile din Chișinău sau din urbanul mare. Iar una dintre cauze o reprezintă migrația de la sat la oraș dar și dezvoltarea rapidă a orașelor. Prin urmare, școlile de aici se aglomerează. Însă vorbesc despre excepții, nu despre o regulă”. Însă în Republica Moldova aceste excepții nu sunt ignorate, ci combătute. „Avem programul Școlilor Model din zonele rurale, școli mari, dotate, moderne, care atrag elevii din zonele mai sărace și mai puțin populate prevenind astfel migrația copiilor la oraș, la zeci sau chiar sute de kilometri depărtare de casă”.
Profesorul Lapp atrage atenția că un număr mare de elevi ar face mai dificilă munca profesorului și nimeni nu-și dorește asta. Dimpotrivă. „Dacă ai 40-50 de minute de lecție și 30 de elevi, atunci ai câte un minut și jumătate pentru fiecare. Ceea ce este foarte puțin”.
În Moldova nu se predă în regim de plată cu ora. Tudor Lapp: „La noi e cu contract”
Problema deficitului de cadre didactice nu este specifică doar României. Tudor Lapp a precizat că și Republica Moldova are nevoie de o infuzie de profesori tineri, în condițiile în care o parte dintre cadrele didactice care activează în sistem se apropie de vârsta pensionării.
„Statul încearcă să contracareze această lipsă de personal prin politici de atragere a tinerilor în sistem. De exemplu, avem o campanie gândită de Ministerul Educației prin care se oferă 15.000 de euro primă de instalare profesorilor care vin să predea Limba română în Găgăuzia. Dar mai sunt și alte programe prin care se încearcă atragerea tinerilor la catedră. Pentru că oamenii îmbătrânesc, ies din sistem și avem nevoie de forță de muncă proaspătă. Ne trebuie tineri care să-i înlocuiască”.
În situațiile în care nu există un profesor care să preia orele vacante, cadrele didactice pensionate pot reveni în sistem pe baza unor contracte pe perioadă determinată. „La noi nu există plata cu ora. De obicei, profesorii care se reîntorc în școală după ce s-au pensionat se pot angaja cu contract pe perioadă determinată pentru încă un an școlar. Dacă nu avem un alt profesor, dacă nu există altcineva care să preia orele vacante, atunci profesorul care s-a pensionat este invitat să mai lucreze încă un an, până când avem un nou cadru didactic sau se găsește o altă formulă de lucru”. Cât despre contracte, acestea pot fi prelungite de la un an la altul, în funcție de necesitățile școlii și de disponibilitatea cadrului didactic.
În Republica Moldova majoritatea elevilor învață într-un singur schimb
Spre deosebire de situațiile întâlnite în multe școli din România, Tudor Lapp spune că majoritatea elevilor din Republica Moldova învață într-un singur schimb, de dimineață. „Avem și pauze mai lungi pentru ca elevii să poată să ia masa la cantina școlii”, a explicat acesta.
Într-adevăr, cantina școlară este o componentă obișnuită a sistemului de educație din Republica Moldova. „Este o chestie obișnuită, normală, ca școala să aibă cantină, iar elevii să primească micul dejun, o masă caldă. Inițial, programul gratuit s-a desfășurat la clasele primare însă acum s-a extins până în clasa a IX-a. La liceu, în schimb, elevii își cumpără mâncare printr-un abonament pe care trebuie să și-l achiziționeze singuri, însă vorbim despre prețuri modice. Ideea este că încercăm să nu avem abandon școlar. Și nici rata de repetenți nu este chiar așa de gravă”, ne-a mai spus profesorul.
Rezultatele PISA 2025 plasează Republica Moldova pe locul 59 în clasamentul mondial, din 91 de țări participante. Însă, chiar dacă poziția ocupată se află în partea inferioară a iararhiei, vorbim despre un progres notabil al elevilor de peste Prut. La Științe, mai exact, unde au bifat chiar un record, dar și la Competențe digitale. La această disciplină, de exemplu, Moldova a obținut 452 de puncte, un rezultat mai mare decât cel bifat de România, Georgia sau Bulgaria.
