Elevi din toată țara s-au îmbrăcat în negru și au protestat împotriva uniformelor școlare obligatorii: „Nu vrem să ne întoarcem în comunism!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Protest inedit al elevilor din București și țară. Luni, 28 septembrie, copiii au ales să vină la școală îmbrăcați în haine negre, în total dezacord cu legea care impune uniforma obligatorie. „Școala românească are probleme care nu se rezolvă cu acul și ața”, au transmis reprezentanții Consiliului Național al Elevilor. Aceștia au lansat campania „Vino îmbrăcat în negru la școală”, avertizând că „inechitatea nu dispare sub o vestă, bullying-ul nu se oprește dacă purtăm aceeași cămașă, iar apartenența nu se coase pe rever”.
Cuprins:
- Elevă: „Uniforma nu va elimina inechitatea. Copii săraci și copii bogați vor fi mereu în școli”
- Bogdan-Lucian Gogan, Consiliul Național al Elevilor: „Le oferim politicieenilor șansa de a lua decizii cu responsabilitate și maturitate”
- „Ni se pregătesc haine pe măsură, fără să fim întrebați!”
- „Ne-am gândit să mergem în fața Palatului Parlamentului, dar nu s-ar fi uitat nimeni la noi. Nici măcar pe geam”
- Elevă: „Uniforma ne limitează libertatea de exprimare”
- „Eu am părul albastru. Va fi doar o chestiune de timp până când se vor impune și alte restricții”
- Daniel Șuștac, reprezentantul părinților din România: „Senatorul Zamfir a ideologizat uniforma și a târât copiii în războaiele lui politice”
- „Oare de ce au dispărut uniformele după Revoluție? Pentru că au fost asociate cu cenzura, dictatura, opresiunea”
- „Nike-urile cu talpă roșie și telefoanele de 2.000 de euro vor fi, în continuare, acolo”
- Daniel Sustac: „Este o piață de vreo jumătate de miliard de euro care trebuie deschisă”
- „Povara financiară pe umerii părinților va sări de 1.000 de lei. Gratuitățile sunt doar praf în ochi”
- Cine sunt părinții pro uniforme. Șuștac: „Mulți sunt nostalgicii comunismului, persoane foarte în vârstă și agramate”
- Daniel Șuștac; „Părinților le este teamă de sancțiunile care vor fi aplicate. Nu ai uniformă? Ți se scade nota la purtare”
Elevă: „Uniforma nu va elimina inechitatea. Copii săraci și copii bogați vor fi mereu în școli”
Luni, 28 septembrie, ora 8.00. Îmbrăcați în negru din cap până-n picioare, elevii Colegiului Național „Gheorghe Șincai” din București au intrat pe poarta școlii grupuri, grupulețe îndreptându-se către clase. „Ne-am îmbrăcat în negru în semn de protest împotriva uniformelor școlare pe care decidenții vor să le impună obligatoriu în școli”, a ne-a spus o elevă. Aceasta consideră că fiecare ar trebui să poarte ce-i place, să aibă libertatea de a se exprima liber și nu să-i fie îngrădite drepturile.
O altă elevă ne-a mărturisit că uniforma școlară nu va preveni bullying-ul. Acest fenomen poate fi prevenit, spune ea, prin alte mijloace. Cât despre inechitatea din școli, copii săraci și copii bogați vor fi mereu. Iar dacă nu se vor mai diferenția prin haine, o vor face prin alte accesorii.
În fața Colegiului „Gheorghe Șincai” a ajuns azi dimineață și Ștefan Ioniță, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor. „Ne-am îmbrăcat cu toții în negru în semn de protest. Noi, Consiliul Național al Elevilor, nu am fost consultați cu privire la deciziile care au fost luate”, a declarat el, insistând asupra faptului că impunerea obligatorie a uniformei nu are o justificare clară.
Bogdan-Lucian Gogan, Consiliul Național al Elevilor: „Le oferim politicieenilor șansa de a lua decizii cu responsabilitate și maturitate”
Bogdan-Lucian Gogan, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor, a declarat pentru Libertatea că decizia impunerii uniformelor obligatorii ar trebui luată după consultări cu elevii, părinții și, de ce nu, chiar profesorii. Ceea ce nu s-a întâmplat nici în vară, când proiectul a fost vehiculat pentru prima oară, nici acum, înainte de votul final.
„Noi nu am fost de acord cu această propunere încă din luna iunie, când această inițiativă a apărut pentru prima oară în spațiul public. Însă părerea noastră nu a contat, nici atunci și nici acum. Poziția noastră cu privire la obligativitatea uniformei școlare a fost complet ignorată. Argumentele noastre nu au fost luate în considerare și, în continuare, noi nu suntem băgați în seamă”.
Este motivul pentru care copiii au trecut la fapte: astăzi, 28 septembrie, elevii din București și țară au fost îndemnați să vină la ore îmbrăcați în negru. „Este reacția noastră la ceea ce se întâmplă. Acest „protest” prin care ne îmbrăcăm cu toții în negru este răspunsul nostru prin care acordăm parlamentarilor șansa de a ne asculta, șansa de a ne lua în considerare vocea, șansa de a lua decizii cu responsabilitate și cu maturitate”.
„Ni se pregătesc haine pe măsură, fără să fim întrebați!”
Dacă acest proiect de lege va fi votat în Camera Deputaților, vom fi martorii unui proces grăbit, o inițiativă luată pe repede-nainte, consideră elevii care resping vehement propunerea. Motivul? „Inechitatea nu dispare sub o vestă, bullying-ul nu se oprește dacă purtăm toți aceeași cămașă, iar apartenența nu se coase pe rever. Nu am fost invitați la dezbateri, nu am fost consultați, dar se așteaptă să ne conformăm. Ni se pregătesc haine pe măsură, fără să fim întrebați. Se pare că pentru decidenți vocea elevilor contează mai puțin decât felul în care arată”, au mai transmis reprezentanții elevilor.
Bogdan-Lucian Gogan a precizat că inechitățile sociale nu vor dispărea odată cu introducerea unei uniforme școlare. „Bullying-ul va exista în continuare cu sau fără uniformă, fenomenul inechității este mult mai profund și prevenirea lui nu stă în adoptarea unei ținute unitare. „Pentru că unii elevi vor continua să se afișeze cu un anumit model de telefon scump, cu încălțăminte de brand, cu ghiozdanul pe care îl au. În schimb, vestimentația este o formă de exprimare și nu ar trebui îngrădită. Evident, trebuie păstrată decența, potrivit regulamentului școlar”.
„Ne-am gândit să mergem în fața Palatului Parlamentului, dar nu s-ar fi uitat nimeni la noi. Nici măcar pe geam”
Pe principiul „Țara arde și baba se piaptănă”, elevii consideră că sistemul de învățământ românesc se confruntă cu probleme mult mai grave și mai serioase pe care decidenții ar trebui să le rezolve înainte de a hotărî cum să-i îmbrace pe copii. „În timp ce vestimentația este o problemă suportabilă, altele, care chiar nu suferă amânare, sunt trecute cu vederea”.
Protestul de azi este un îndemn al Consiliului Elevilor, o reacție la decizia care urmează să fie dezbătută și votată în Camera Deputaților, for decizional. „Pur și simplu, este un îndemn din partea noastră pentru colegii noștri. Dacă vor să-și arate solidaritatea și să ne susțină poziția, să vină îmbrăcați în negru. Nu le cerem să nu meargă la ore sau alte lucruri de tipul acesta”, a mai precizat Bogdan-Lucian Gogan.
Acesta a spus că, la un moment dat, în cadrul Consiliului Național al Elevilor s-a luat în calcul inclusiv ideea unui protest în adevăratul sens al cuvântului, în stradă, însă ideea a fost abandonată. „Ne-am gândit că, dacă mergem fața Palatului Parlamentului, nu ne va vedea nimeni. Pentru că e greu de crezut că am putea strânge un număr atât de mare de elevi încât să-i facem pe acei oameni măcar să se uite pe geam”.
Elevă: „Uniforma ne limitează libertatea de exprimare”
Velea Elena Daphne, elevă în clasa a IX-a la Liceul Energetic din Constanța, a declarat pentru Libertatea că impunerea unei uniforme școlare este o constrângere și o anihilare a libertății de exprimare și a personalității. „Consider că uniforma nu face decât să limiteze exprimarea personală și nu are nicio legătură cu prevenirea inechității între elevi sau a bullying-ului. Vor exista în continuare discuții de genul «Eu am de firmă, tu ești un sărăntoc». Uniforma nu ar schimva cu absolut nimic problema”.
Daphne mai punctează un aspect: uniformele nu sunt oferite gratuit tuturor elevilor. Prin urmare, cei care nu se încadrează la gratuitate sau subvenții vor fi obligați să-și cumpere singuri ținuta. Iar costurile nu vor fi deloc mici. „Fiecare școală va impune propriile reguli. De exemplu, la o școală din Pitești, unde învață o cunoștință de-a mea, elevilor li s-a impus o ținută foarte scumpă. Copiii trebuie să aibă pantaloni cu marca școlii, tricou cu marca școlii, cămașă, hanorac, vestă. Cu un cost peste 500 de lei. Într-o școală de stat mi se pare incredibil, inadmisibil!”, a mai spus eleva.
„Eu am părul albastru. Va fi doar o chestiune de timp până când se vor impune și alte restricții”
„Ideea în sine este foarte deranjantă, este extrem de frustrant ca cineva să-ți impună cum să te îmbraci”, continuă Daphne. „Hainele sunt un mod de exprimare a personalității prin care te diferențiezi de alți oameni. Uniforma ne fură, practic, această libertatea de exprimare și nu mai este decât un pas până la a impune și alte forme de constrângere. Eu, de exemplu, am părul albastru. Probabil că, odată cu uniforma, voi fi obligată să renunț și la culoarea aceasta a părului. Unde mai este aici libertatea de exprimare?”
Dahne mai atinge o problemă: sunt elevi care nu se simt confortabil să poarte o cămașă cu cravată, cum alții nu se simt confortabil în pantaloni sau în fuste. „Însă nu vor avea încotro dacă ținuta va impune astfel de obiecte vestimentare. În plus, sunt unii care nu suportă anumite materiale, însă iar nu vor avea încotro, vor trebui să poarte ceea li se oferă. Poate unora nu le va plăcea cum le stă în acele haine, poate că modelul adoptat de școală nu-i va avantaja. O culoare nepotrivită, un model anume îți poate dezvolta complexe”.
La Liceul Energetic din Constanța elevii vin îmbrăcați cum doresc. Spre deosebire de alte școli care cer tricou polo, aici nu este impusă o anumită ținută. „Să știți însă că, în general, elevii păstrează decența. Culmea, am văzut eleve de la alte licee, unde este impusă uniforma, cum își mai descheie un nasture la bluză sau își mai ridică puțin sarafanul. Se găsesc metode și cu uniformă impusă dacă, într-adevăr, vrei să fii o apariție”.
Daphne ne-a mărturisit că uniforma „de tristă amintire” au purtat-o părinții ei în perioada comunismului. „Amintește de tot ce au trăit părinții noștri în comunism. Și eu nu vreau să mă întorc în comunism. În curând, nu vom mai avea voie să purtăm păr colorat, unghii colorate, hainele preferate, vom fi îngrădiți, toți vom arăta la fel, nu ne vom mai distinge unii de alții, vom avea o personalitate anihilată”.
Odată cu introducerea uniformelor obligatorii în școli elevii se tem că li se vor lua. rând pe rând, și alte libertăți. „Și pare că ne întoarcem în trecut, iar eu nu vreau să trăiesc așa!”
Daniel Șuștac, reprezentantul părinților din România: „Senatorul Zamfir a ideologizat uniforma și a târât copiii în războaiele lui politice”
Introducerea uniformelor obligatorii a creat zânzanie și între părinți, împărțindu-i în două tabere - pro și contra - susține Daniel Șuștac, președintele Asociației pentru Depolitizarea Educației și reprezentantul comunității „Părinții elevilor din România”.
„Abordarea aceasta populistă de introducere a uniformelor în școli a creat o falie incredibilă în societate între părinți - susținători și opozanți. Adică „Divide et Impera”, dezbină și cucerește, a funcționat absolut fabulos”, a declarat părintele. Acesta critică vehement modul în care s-a desfășurat procesul legislativ susținând că părinții și elevii nu au fost consultați.
„Dacă e să privim cum s-a pus problema și ce instrumente s-au folosit pentru adoptare, pot să vă spun că un nivel mai jos decât acesta nu am întâlnit. Mă refer la senatorul Daniel Zamfir, cel care, în Comisia de învățământ din Senat, a interzis părinților să se implice, a interzis elevilor să aibă un punct de vedere, nu a fost de acord cu întrunirea Comisiei la o dată ulterioară pentru a fi consultați și alți actori, pentru a fi ascultate și alte opinii”, a spus Șuștac.
Acesta face referire și la declarațiile publice ale senatorului Daniel Zamfir despre uniformele școlare, considerând că tema a fost transformată într-una politică. „Ce credeți că și-a permis să scrie el pe Facebook și încă tronează acolo cu litere mari? «Curentul neomarxist e ținut departe de școală». Acest om a folosit copiii într-un război politic, un lucru de neiertat. Mai mult, a ideologizat uniforma. A târât copiii în războaiele lui triste, politice”.
Președintele Asociației pentru Depolitizarea Educației spune că a primit reacții de la foarte mulți părinți care nu sunt de acord ca elevii să fie implicați în dispute politice. „Ceva mai înspăimântător din punct de vedere al decăderii calității decidenților în domeniu, nu am mai întâlnit niciodată. Aspectul acesta mi-a fost semnalat de foarte mulți părinți care nu acceptă ca ai lor copii să fie târâți în războaie politice și uniforma să fie un instrument pe care un politician să-l folosească împotriva altui politician de la tribuna Parlamentului. E înspăimântător și de neiertat”.
„Oare de ce au dispărut uniformele după Revoluție? Pentru că au fost asociate cu cenzura, dictatura, opresiunea”
Daniel Șuștac explică și de ce, în opinia sa, uniformele au dispărut din școlile românești după 1989. El spune că, în societatea românească de după Revoluție, uniforma era asociată cu controlul, cenzura și limitarea individualității. „Au fost scoase imediat după Revoluție pentru că au fost considerate de întreaga societate românească ca fiind instrumente de îngrădire a personalității și a individualității, mijloace de uniformizare a întregii mase de tineri din România”, a explicat el.
„Vorbim despre un caracter pur simbolic. Uniforma a fost asociată cu cenzura, cu dictatura, cu opresiunea, cu bătăile care existau în școli, cu școala-tortură, cu diverși membri ai fostei Securități infiltrați prin școli și care făceau tot felul de abuzuri”, a mai spus Șuștac.
El amintește, în acest context, despre organizațiile de copii și tineret din perioada comunistă.„Să ne aducem aminte de Șoimii Patriei, copiii de mici erau îndoctrinați, erau controlați, erau supuși unor ingerințe absolut nepermise în viața privată. Apoi să ne amintim pionierii. Apoi ajungem la Uniunea Tineretului Comunist. Toate astea sunt simboluri ale unui regim de tristă amintire pe care doar nostalgicii îl regretă”, a afirmat el.
„Nike-urile cu talpă roșie și telefoanele de 2.000 de euro vor fi, în continuare, acolo”
Daniel Șuștac spune că există și părinți care susțin uniforma deoarece o asociază cu disciplina, seriozitatea și performanța școlară. În opinia sa, însă, o uniformă nu poate elimina diferențele economice dintre elevi.
„Există și o altă zonă de părinți care consideră că un plus de rigoare nu strică. Ei văd uniforma ca pe un simbol al seriozității, ar aduce o mai bună educație pentru copii, le-ar mări performanțele școlare, cred ei că ar dilua bullying-ul”.
Părintele susține însă că diferențele dintre elevi vor continua să fie vizibile prin alte elemente.„Dar copiii nu vor fi la fel. Nike-urile de 2.000 de lei, echivalentul pantofilor cu talpă roșie din Parlament, vor fi în continuare acolo, telefonul de 2.000 de euro va fi tot acolo, versus telefonul cu butoane de 30 de lei al colegului. Și vor fi banii de buzunar, sutele de lei ale unui coleg cu stare, versus burta goală a altuia, care nu-și permite într-o zi să ia masa. Vor fi concedii, vor fi vacanțe, vor fi alte gadgeturi, petreceri. Există atât de multe modalități prin care îți poți etala statutul financiar încât ar trebui să fii naiv să crezi că o uniformă școlară va elimina inechitățile din sistem”, a adăugat Sustac.
Daniel Sustac: „Este o piață de vreo jumătate de miliard de euro care trebuie deschisă”
Una dintre principalele critici formulate de Daniel Șuștac vizează costurile uniformelor și piața care ar putea fi creată în jurul acestora. „Aici e vorba exclusiv despre o măsură populistă, a unor triști nostalgici, niște tovarăși care s-au reactivat. Și ce e mai trist este faptul că nu sunt neapărat oameni cărora școala le-a făcut cinste de-a lungul timpului, dar ei hotărăsc destinul educației”, a spus el.
Părintele susține că există deja firme care ar putea beneficia de pe urma introducerii uniformelor obligatorii. „Evident, există firme de partid deja care au monopolul pe povestea respectivă. Este, așa cum am mai zis, o piață de vreo jumătate de miliard de euro minimum care trebuie deschisă”, a afirmat el.
„Nu s-a putut deschide piața cu meditațiile premium, pentru că a reacționat societatea civilă. Au zis: «Nu-i nimic, nu facem bani din aia, ia că deschidem noi o piață a uniformelor și-i obligăm pe părinți, pe cei pe care îi manevrăm și îi folosim doar electoral, să scoată banul din buzunar». Ăsta este nivelul decidentului român”, a mai spus Sustac.
„Povara financiară pe umerii părinților va sări de 1.000 de lei. Gratuitățile sunt doar praf în ochi”
Reprezentantul părinților estimează că o familie ar putea ajunge să cheltuiască peste 1.000 de lei pentru uniformele necesare unui copil într-un an. „Povara financiară pe umerii părinților va sări de 1.000 de lei. Pentru că oamenii vor trebui să cumpere mai multe uniforme, nu doar una: uniformă de vară și de iarnă, mai multe cămăși, bluze sau tricouri, cel puțin două perechi de pantaloni sau de sarafane”, a explicat el.
„Vor fi obligați să cumpere câte două uniforme minimum pe an, deci vorbim despre 200 de euro, adică 1.100 de lei pe puțin. Copilul nu e o prioritate pentru statul român, copilul e un mijloc de obținere a profitului”, a susținut Șuștac.
În ceea ce privește sprijinul financiar acordat familiilor cu venituri mici, acesta va acoperi un număr foarte restrâns de familii. „Cât despre gratuități și subvenții, acestea sunt doar praf în ochi. Or să fie niște limite într-atât de jos încât un număr infim de părinți or să poată să beneficieze de aceste subvenții. Iar acestea pot fi scoase oricând. În schimb, obligativitatea va rămâne, în continuare, vigoare”.
Cine sunt părinții pro uniforme. Șuștac: „Mulți sunt nostalgicii comunismului, persoane foarte în vârstă și agramate”
Șuștac a precizat că există două categorii importante de părinți care contestă măsura. Unii sunt preocupați de semnificația uniformei, în timp ce alții se tem de costurile pe care le-ar suporta familiile. „Există două categorii de părinți, pe grupuri, extrem de vocali pe tema asta. Unii care spun: «Nu, nu vrem să ne întoarcem în perioada de tristă amintire». Sunt părinți care se plâng de lipsa banilor. O mulțime. Care nu cred în bunele intenții ale statului, că vor suporta ei banii respectivi”.
În schimb, opoziția față de uniformă ar fi mult mai redusă dacă toate costurile ar fi suportate de stat. „Eu cred că dacă toate uniformele astea ar fi suportate exclusiv din fondurile statului, nu s-ar opune aproape nimeni. Ar fi un număr de părinți care s-ar opune, dar reacția lor ar fi timidă pe zona asta de simbolistică”, a declarat acesta.
Sunt însă și părinți - nostalgicii - care văd uniforma ca pe un mijloc de răzbunare pe copii. „Pe vremea noastră era nu știu cum, de ce copiii din ziua de azi au libertate? Și e o ciudă din asta, o invidie, o dorință de a călca în picioare drepturile, libertățile copiiilor. Adică, dacă lor le-a fost greu, de ce să nu le fie și elevilor din ziua de azi? Sunt acei părinți care nu-i scot pe copii din loaze, progenituri, odrasle și care se referă la ei cu dispreț, cu lipsă de apreciere, de compasiune și de empatie, în general. Cei care zic generația asta, vai de capul ei, noi eram grozavi!”
Potrivit lui Zeno Șuștac, această categorie de părinți este și cea mai vocală. „Fie sunt persoane în vârstă, care asociază uniforma cu disciplina, cu performanțele școlare, însă în mod nefondat, fie sunt persoane preponderent cu puțină școală, agramate, aflate în zona de analfabetism funcțional”.
Daniel Șuștac; „Părinților le este teamă de sancțiunile care vor fi aplicate. Nu ai uniformă? Ți se scade nota la purtare”
Părinții nu ar fi neapărat împotriva unui cod vestimentar, mai spune Daniel Șuștac, făcând diferența între ce înseamnă impunerea unei uniforme cumpărate dintr-un anumit loc și existența unui cod vestimentar. „În prezent, prin codul vestimentar impus de școli ai posibilitatea să alegi haine extraordinar de ieftine sau extraordinar de scumpe, care respectă codul vestimentar. Deci, tu poți să ai un tricou de la nu știu ce firmă, de 600 de lei, sau poți să ai unul de 30 de lei, iar ambele să respecte codul vestimentar”, a explicat părintele.
„Nu ți se impune să cumperi doar de la firma X, la un preț umflat. Deci, cumva, oamenii n-ar fi neapărat împotriva acestui cod vestimentar, cât a faptului că, una la mână, uniformele costă foarte mult, și, a doua la mână, să obligi oamenii să cumpere într-un singur loc nu este în regulă”.
O altă problemă este posibilitatea ca introducerea obligatorie a uniformei să fie însoțită, în timp, de sancțiuni pentru elevii care nu respectă exact modelul impus de școală. „Și teama-mi este mie și multor părinți că se va trece la sancțiuni”, a spus el. „Și sancțiunile vor fi: «Băi, ai tu sacou, dar nu-i sacou. Nu-i cămașa cu logo-ul școlii. Ia, du-te acasă». Sau scădem nota la purtare”, a mai spus Daniel Șuștac.
dezam 28.09.2026, 14:38
Leave the kids alone! Nu ii folositi in manevrele voastre de a face bani, evident este o afacere cu uniforme in asteptare, asa cum este si afacerea cu excursiile organizate de invatator si platite de parinti. Parintii au destule cheltuieli pentru a intretine un copil, nu le ingreunati situatia.
calin.radulescu 28.09.2026, 16:56
E logic. Elevii cu bani cat de cat din Bucuresti nu vor uniforma. Ca ei doresc sa faca parada modei la scoala. Iar parintii tot din Bucuresti au standarde ridicate colectia primavara-vara, colectia toamna-iarna. Trezirea. Eu am avut uniforma 2 ani si aveai o singura uniforma, inca o pereche de pantaloni si 3 camasi. Si le porti 2 ani cu grija. Iar vara lasi sacoul acasa si ramai in camasa
TraianX 28.09.2026, 17:04
Cred ca uniforma este o mandrie sa fie purtata. Cand nu sunt argumente se da vina pe comunism . Chiar nu se vede ca scoala seamana mai mult cu un bordel .
RedBull2 28.09.2026, 17:12
Discuția despre uniforme este o altă formă de distracție de la problemele foarte grave ale guvernanților, care u reușesc să își formeze un guvern oficial cu puteri depline. Întoarcerea la comunism este o rușine națională .
RedBull2 28.09.2026, 19:51
Urmează obligația de adeverii Șoim al patriei ? O întoarcere la Epoca de Aur a unui analfabet ? Multe întrebări rămân fără răspuns ? Pentru ca nu avem guvern ! Elevi și deținuții pot avea aceiași uniformă ?