Lupta cu obezitatea nu este o simplă chestiune de voință, ci o cursă contracronometru pentru supraviețuire. Pentru Florentina (56 de ani), ziua de 30 iunie a început cu o banală durere de picior și s-a transformat rapid într-un diagnostic de coșmar: un cheag de sânge uriaș, de 30 de centimetri, care îi putea curma viața în orice secundă. Povestea ei tulburătoare este completată de diagnosticul dur al unor medici de top: prof. univ. dr. Dan Gaiță, medic primar cardiolog, conf. univ. dr. Alexandru Nechifor, medic specialist medicină internă, și asist. univ. dr. Viorel Ispas, medic primar chirurgie vasculară. Această mărturie impresionantă încheie campania editorială „Generația Fast-Forward: Povestiri despre ace, pastile și bisturie”, inițiată de Libertatea.
Cuprins:
Lupta Florentinei, căreia pentru a-i proteja identitatea i-am dat un alt prenume, a început în adolescentă, la vârsta de 13-14 ani, cu diete restrictive impuse: jumătăți de grapefruit și căni de salată, urmate de cure drastice din reviste și episoade dureroase de stigmatizare socială. Anul trecut, în iunie, când acul cântarului indica 145 de kilograme, o durere pe care a confundat-o inițial cu un cârcel a trimis-o de urgență la medic.
„Am ajuns la spital și s-a confirmat o tromboză venoasă profundă, cu un cheag foarte mare, de 30 de centimetri lungime pe gambă. Când am ajuns la medicul nutriționist, trimisă de cardiolog, mi-a spus o frază care m-a marcat și a fost punctul de declic: «Să știi că Dumnezeu a fost bun cu tine, că puteai să mori în somn. Putea peste noapte să plece un cheag la plămâni și gata». În momentul acela am izbucnit în plâns, am simțit efectiv că mi-a dat cineva cu o tigaie în cap. Am realizat că am fost atât de aproape să nu mai fiu. A fost punctul în care am înțeles că trebuie să slăbesc în primul rând pentru mine, ca să pot să trăiesc”, a povestit Florentina, care a realizat cât de gravă e situația în care se află.
,,M-am gândit și la copil, și la familie. Sigur, acela a fost punctul în care am realizat că trebuie să slăbesc, în primul rând pentru mine, ca să pot să trăiesc,” a mărturisit femeia.
Obezitatea nu înseamnă doar kilograme în plus, ci și o presiune mecanică uriașă și o stare de inflamație cronică ce transformă sângele într-un mediu propice coagulării.
„Tromboza venoasă profundă (TVP) este formarea unui cheag într-o venă profundă. Obezitatea favorizează această afecțiune prin două mecanisme letale: presiunea mare pe vene încetinește circulația, făcând sângele să băltească în picioare, în timp ce inflamația cronică menține organismul în hipercoagulabilitate. Când apa unui râu stagnează și conține particule ce se lipesc, apar blocaje. Pericolul suprem apare când un fragment de cheag pleacă spre plămâni, provocând o embolie pulmonară fulminantă”, a explicat asist. univ. dr. Viorel Ispas, chirurg vascular.
Prof. univ. dr. Dan Gaiță, un renumit medic cardiolog, arată cum excesul ponderal obligă inima să muncească în plus: „Obezitatea nu este o etichetă estetică, ci o boală metabolică. Țesutul adipos visceral produce substanțe inflamatorii ce deschid calea spre hipertensiune arterială, fibrilație atrială, accident vascular cerebral și tromboembolism. De asemenea, apneea în somn și sforăitul frecvent provoacă șocuri hipoxice nocturne ce cresc brusc tensiunea. Din fericire, inima răspunde favorabil: o scădere de doar 5-10% din greutate reduce inflamația și aduce beneficii cardiovasculare imediate.”
Problemele cu greutatea au însoțit-o pe Florentina întreaga viață, încă din copilărie, când a fost supusă primelor încercări disperate de a slăbi. A urmat ani la rând regimuri severe, diete restrictive găsite în reviste și soluții temporare care i-au afectat relația cu hrana. Cu toate acestea, niciuna dintre dietele drastice nu a ajutat-o pe termen lung; dimpotrivă, de fiecare dată ajungea să acumuleze mai multe kilograme, culminând cu greutatea critică de 145 kg.
După diagnosticul de tromboză, Florentina, cu ajutorul medicului curant, a învățat să își structureze mesele. ,,Farfuria mea e compusă trei sferturi din farfurie proteină slabă și un sfert legume verzi. Când mi-a zis medicul că pot mânca nelimitat din asta, m-a câștigat. Nu mi-a fost niciodată foame”, a spus femeia.
A slăbit 43 de kilograme prin schimbarea stilului de viață. Când a atins un platou metabolic, iar grăsimea viscerală rămânea crescută, medicul i-a prescris tratamentul injectabil cu tirzepatidă (Mounjaro).
„Ce observ diferit cu injecțiile este că s-a așternut un fel de liniște în creierul meu. Mă simt ca într-o zonă de wellness. A dispărut acel «food noise», zgomotul continuu al mâncării. Mănânc pentru că trebuie să mă hrănesc. Am început mișcarea cu pedale sub birou, apoi cu mersul pe jos, iar din ianuarie merg la sală cu un kinetoterapeut ca să îmi protejez corpul.”
Despre food noise a povestit și vedeta TV, Gabriela Cristea, în cadrul campaniei generația Fast-Forward: „Persoanele care suferă de obezitate capătă o adicție față de mâncare. În momentul în care mănânci, te gândești deja la următoarea masă, cât de copioasă să fie și ce lucruri extraordinare să pregătești. Medicamentul îți pune toate poftele pe hold și te lasă să-ți vezi de viață. Acest food noise dispare din minte și poți, în sfârșit, să te concentrezi pe ce contează, fără să te mai gândești obsesiv ce să mănânci sau ce cură să mai ții ca să fentezi cântarul. Ai parte de o luptă inegală între psihic și metabolism, iar tratamentul restabilește echilibrul.”
Prima ediție a programului DONA Lifestyle, derulată în perioada septembrie 2025 – aprilie 2026, a adunat 245 de români într-o luptă multidisciplinară pentru reconfigurarea stilului de viață și recuperarea sănătății metabolice. Timp de șapte luni, pacienții care aveau probleme cu greutatea corporală au beneficiat de o echipă completă: controale medicale, analize, meniuri și psihonutriție personalizată, mișcare ghidată și monitorizare pas cu pas.
Însă dincolo de cele 1,5 tone de grăsime topite de pe cântar, un rezultat impresionant obținut în urma programului, proiectul a scos la iveală o realitate dureroasă din casele românilor: niveluri uriașe de stres, nopți nedormite, un istoric lung de diete drastice eșuate și o luptă continuă cu menținerea obiceiurilor sănătoase.
Mărturia Florentinei confirmă exact concluziile din raportul DONA Lifestyle, inițiat de Fundația Echilibru Vita Nuova și desemnat internațional „Obesity Prevention Programme of the Year 2026”, și anume că obezitatea nu se tratează cu sfaturi banale de pe internet, ci cu o echipă medicală întreagă.
Scurtăturile în lupta cu kilogramele pot fi fatale. Medicii întrebați de Libertatea în campania Generația Fast-Forward avertizează că obezitatea este o afecțiune complexă, care necesită un plan terapeutic strict, personalizat și atent supravegheat.
Primul mare pericol îl reprezintă înfometarea și tratamentele luate „după ureche”. Conf. univ. dr. Alexandru Nechifor explică mecanismul periculos al dietelor drastice: „Când tăiem brusc hrana, organismul percepe lipsa caloriilor ca pe o foamete și activează programele de supraviețuire: consumă masa musculară și conservă grăsimea”.
Referindu-se la terapiile moderne de slăbit, medicul recunoaște utilitatea acestora, dar trage un semnal de alarmă: „Tratamentele injectabile sunt extrem de utile pentru că opresc acel «food noise» (gândul obsesiv la mâncare), dar au sens clinic doar dacă sunt prescrise de medic, dublate de un aport proteic corect și exerciții pentru protejarea mușchilor. Achiziționarea lor de pe internet, fără un profil biologic complet, este un pericol uriaș ce poate duce la pancreatite sau insuficiență hepatică”.
Dr. Sorina Ispas, medic diabetolog și fost pacient cu obezitate, care a slăbit 20 kg cu ajutorul injecțiilor, le transmite celor tentați: „Nu cumpărați de pe internet, de la prieteni sau cunoștințe! Vă expuneți la substanțe fake care vă pot îmbolnăvi mai rău”.
Lupta cu obezitatea nu pune însă la încercare doar ficatul sau masa musculară, ci lovește direct în cel mai important organ: inima. Radu Leca, psihoterapeut, diagnosticat în trecut cu obezitate morbidă, la peste 170 de kilograme, a trecut printr-o transformare radicală. A slăbit peste 100 de kilograme, ajungând la un moment dat la o greutate extremă de 54 kg. În cadrul campaniei demarate de Libertatea, „Generația Fast-Forward, a povestit cum a avut de suferit inima sa și ce probleme avea cu sângele.
,,Sângele era închegat. Au urmat luni foarte grele pentru mine, cu dureri infernale de cap, din cauză că sângele, nefiind oxigenat și fluid, nu mai putea să treacă prin artere. Era ca marmelada sângele meu. Nu au avut ce să scoată la analiză. Iar culoarea era neagră”, a spus Radu Leca.
Prof. univ. dr. Dan Gaiță aduce în prim-plan vulnerabilitatea sistemului cardiovascular. „Dietele severe de înfometare provoacă dezechilibre rapide de potasiu și magneziu care pot destabiliza electric inima, favorizând aritmii grave. Orice cură rapidă trebuie privită cu suspiciune”, avertizează reputatul cardiolog.
Acesta subliniază că și efortul fizic trebuie dozat cu extremă prudență la pacienții cu exces ponderal masiv: „Activitatea fizică trebuie începută treptat, doar după un consult cardiologic, prioritizând mișcarea cu impact redus pe articulații. Fiecare kilogram pierdut în mod controlat este un pas concret spre o inimă mai sănătoasă”.
Pe lângă riscurile cardiace și metabolice, pacienții cu obezitate severă se confruntă frecvent cu complicații vasculare severe, unde frica de mișcare devine cel mai mare inamic. Chirurgul vascular dr. Viorel Ispas explică și cum se creează un cerc vicios extrem de periculos după apariția unui cheag de sânge: „După un episod de tromboză venoasă profundă, pacienții devin sedentari din cauza durerii și a fricii. Însă lipsa mișcării accentuează staza venoasă și duce la creștere în greutate, agravând boala”.
Soluția, explică chirurgul vascular, este din nou monitorizarea atentă și reluarea efortului ghidat: „Odată inițiat tratamentul anticoagulant, reluarea treptată a activității fizice este esențială. Scăderea în greutate reduce presiunea pe vene și inflamația cronică, dar supravegherea medicală continuă rămâne obligatorie”.
Astăzi, cu o greutate coborâtă sub 97 de kilograme, Florentina trăiește o realitate complet diferită de cea din iulie anul trecut. Mobilitatea și energia i s-au schimbat radical. Dacă înainte nu putea parcurge un singur kilometru pe jos fără dureri articulare chinuitoare și stări de epuizare, recent a realizat o performanță uimitoare: a urcat pe Vârful Gropșoarele din Masivul Ciucaș, la o altitudine de 1.883 de metri, parcurgând un traseu montan solicitant de 7 ore.
Florentina nu mai urmărește o cifră fixă pe cântar, ci se concentrează pe starea generală de bine, pe protejarea masei musculare și pe prevenirea recurenței problemelor vasculare. Pentru ea, procesul a devenit un mod de viață sustenabil, bazat pe consecvență, mișcare adaptată și o relație echilibrată cu alimentația.
„Nu am un target fix de kilograme. Important este pentru mine să mă simt bine, să fiu sănătoasă și sigură că nu voi mai trăi niciodată un accident precum tromboza venoasă. Pe cei care vor să înceapă îi sfătuiesc să o facă cu pași mici, fără să caute rezultate peste noapte. Să aibă răbdare, să fie riguroși cu ei înșiși și să lucreze îndeaproape cu medici specialiști. Totul pornește din cap, iar corpul vă va urma”, a concluzionat Florentina.
Medicul Florin Bălănică, cel care a ajutat-o pe Florentina să slăbească, a trecut și el printr-o experiență asemănătoare. A reușit să dea jos 104 kg în 8 luni și a inventat o metodă de tratare a obezității, care-i poartă numele.
Vica Blochina, vedetă TV și fostă balerină, a trăit pe propria piele frustrarea luptei cu kilogramele în plus și efectul de „roller-coaster” al soluțiilor drastice, după ce a luat 20 de kilograme în plus și a optat pentru o intervenție chirurgicală: plicatura gastrică și injecții de slăbit. Artista Roxana Nemeș, care a cântărit peste 70 kilograme, iar în sarcină a luat 26 de kilograme, a reușit să slăbească după ce i-a spus creierului: ,,E de ajuns! Mănânc puțin!”