Cârnații din topor din Vâlcea au obținut protecție europeană. Rețeta are aproape o sută de ani

„Cârnați din topor din Vâlcea”, produs cu Indicație Geografică Protejată la nivel european

România mai adaugă un nume în galeria produselor sale tradiționale recunoscute în Uniunea Europeană. În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat Regulamentul (UE) 2025/2259 prin care denumirea „Cârnați din topor din Vâlcea – IGP” este înregistrată în Registrul indicațiilor geografice protejate.

Preparatul se alătură astfel celorlalte 14 produse românești deja protejate la nivel european, printre care se numără Magiunul de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Telemea de Ibănești, Salată tradițională cu icre de crap, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda sau Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România.

Secretul cârnaților din topor

„Cârnați din topor din Vâlcea” IGP sunt cârnați din carne de porc, afumați cu lemn de fag, cu o textură mozaicată și gust ușor picant. Secretul rețetei stă în tăierea manuală a cărnii cu toporul, în sarea extrasă din Salina Ocnele Mari și în dubla afumare cu lemn de esență tare.

Pentru a obține acest produs, cel puțin o etapă din procesul de producție – tăiere, prelucrare sau afumare – trebuie să aibă loc în arealul geografic delimitat, care include comunele Mihăești, Ocnele Mari, Frâncești, Popești, Roești, Lăpușata și Roșiile, din județul Vâlcea.

Rețeta cârnaților din topr din Vâlcea, veche de aproape un secol

Rețeta este păstrată de generații întregi în gospodăriile din zonă.

Carnea se mărunțește manual cu toporul, se sărează cu sare locală, se condimentează cu usturoi, piper și cimbru, apoi se lasă la maturat și se afumă cu lemn de fag. „Se numesc cârnaţi din topor pentru că tăiem carnea cu cuţitul, manual, în bucăţi de 2-3 centimetri, aşa cum făceau bunicii şi străbunicii noştri. Condimentele pe care le folosim sunt naturale: sare, piper şi cimbru. Este o reţetă foarte veche, de aproape o sută de ani”, a explicat Mihaela Antonie pentru o publicație locală.

Produsul este deja cunoscut consumatorilor din întreaga țară. „Cârnați din topor din Vâlcea” pot fi găsiți în meniurile unor restaurante celebre, precum Hanu lui Manuc, furnizor al Casei Regale a României, Casa Elena Lupescu sau Hanu Berarilor.

Totodată, a fost prezentat la târguri internaționale de renume, precum Grüne Woche (Berlin), Anuga Köln sau SIAL Paris, fiind apreciat de clienți și critici pentru gustul autentic și povestea care îl însoțește.

Afumarea cârnaților se face doar cu lemn de fag

La fabricarea produsului se folosesc doar ingrediente naturale: carne de porc lucru, sare gemă de la Ocnele Mari, cimbru, usturoi proaspăt și piper negru.

Nu se utilizează arome artificiale de fum, afumarea realizându-se exclusiv în afumătoare clasice, cu lemn de fag. Cârnații au o formă cilindrică, ușor neregulată, o culoare arămie și un miros plăcut de afumat.

Cu această nouă recunoaștere, România ajunge la 15 produse cu denumire protejată la nivel european, dintre care 12 cu IGP, două cu Specialitate Tradițională Garantată și unul cu Denumire de Origine Protejată. Alte patru produse românești sunt în curs de verificare la Comisia Europeană: Babic de Buzău, Brânză frământată de Teaca, Salam Poiana Mărului și Bere Sadu, iar în faza de opoziție europeană, pentru dobândirea protecției Indicație Geografică, se află Batogul de sturion.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro