Cine este Alexandros Exarchou, grecul din scandalul Guilfoyle care vrea să vândă României gaze din SUA și țintește proiecte de 3,7 miliarde de euro
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un om de afaceri grec care controlează proiecte de sute de milioane de euro în România a ajuns în centrul scandalului care a dus la demisia ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Alexandros Exarchou are planuri de miliarde de euro în țara noastră, iar acum insistă asupra unei afaceri pe care o companie românească de stat a refuzat-o deja, după ce a calculat că ar putea pierde sume uriașe.
Cuprins:
- Alexandros Exarchou, omul care vrea contracte de miliarde de euro în România și apare în scandalul Guilfoyle
- Cine este Alexandros Exarchou, omul de afaceri grec din spatele AKTOR
- Afaceri de 233 de milioane de euro în România și planuri pentru alte proiecte de 3,7 miliarde
- AKTOR construiește tuneluri feroviare în România, dar are și proiecte cu întârzieri mari
- Cum vrea Exarchou să vândă României gaze naturale din Statele Unite
- Romgaz a refuzat oferta grecilor. Pierderile estimate puteau ajunge la 310 milioane de euro pe an
- Cum a ajuns compania lui Exarchou în scandalul Kimberly Guilfoyle
- Exarchou recunoaște că Guilfoyle a călătorit cu avionul său privat, dar respinge suspiciunile
- Declarația despre căderea Guvernului Bolojan, care a provocat scandal în România
- Întâlnirea cu Sorin Grindeanu și reacțiile politice de la București
- Kimberly Guilfoyle, dată afară din funcția de ambasadoare
- Alexandros Exarchou avertizează că Europa ar putea avea probleme cu gazele în această iarnă
Alexandros Exarchou, omul care vrea contracte de miliarde de euro în România și apare în scandalul Guilfoyle
Înainte de a încerca să vândă României gaze naturale din Statele Unite, Alexandros Exarchou avea deja afaceri de sute de milioane de euro în țara noastră. Acum, numele omului de afaceri grec apare și în scandalul care a dus la plecarea ambasadoarei americane Kimberly Guilfoyle de la Atena. Iar refuzul primit din partea Romgaz nu pare să-l fi făcut să renunțe la planurile sale.
Alexandros Exarchou, președintele și directorul general al grupului grec AKTOR și șeful companiei Atlantic-See LNG Trade, a confirmat că urmărește în continuare încheierea unor acorduri pentru furnizarea de gaze naturale lichefiate (LNG) în România.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației grecești Proto Thema, în care omul de afaceri a vorbit despre relația sa cu Kimberly Guilfoyle, despre contractele pentru gazele americane și despre acuzațiile apărute în presa din Statele Unite. În paralel, grupul pe care îl conduce este implicat în unele dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România și a anunțat că vrea să participe la noi licitații rutiere și feroviare, pentru proiecte evaluate la 3,7 miliarde de euro.
Cine este Alexandros Exarchou, omul de afaceri grec din spatele AKTOR
Alexandros Exarchou este președintele și directorul general al AKTOR Group, unul dintre marile grupuri de construcții din Grecia, și conduce Atlantic-See LNG Trade, compania prin care încearcă să dezvolte comerțul cu gaze naturale lichefiate din Statele Unite. Deși conduce un grup cunoscut pentru construcția de autostrăzi, căi ferate și alte lucrări de infrastructură, Exarchou nu este inginer de profesie.
A studiat Dreptul la Universitatea Aristotel din Salonic, apoi și-a continuat pregătirea în Marea Britanie, unde a obținut o diplomă în drept englez și un masterat în drept la Universitatea din Manchester. Într-un interviu acordat Business News Magazine în decembrie 2025, a povestit că alegerea carierei a fost influențată de familie. Tatăl său era inginer și avea propria firmă de proiectare, în timp ce bunicul său era avocat.
Cele două domenii l-au orientat către dreptul construcțiilor, specializare în care și-a început cariera în Anglia. Potrivit biografiei publicate de AKTOR, are peste 30 de ani de experiență în construcții și lucrări publice. A ocupat funcții de conducere în companii de proiectare, consultanță și administrare a contractelor, fiind implicat în proiecte din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, dar activitatea sa nu se limitează la construcții și energie. Exarchou este și partener al Thrivest Holding, companie care deține participația majoritară în Credia Bank.
Afaceri de 233 de milioane de euro în România și planuri pentru alte proiecte de 3,7 miliarde
România ocupă un loc important în strategia grupului condus de Exarchou. Într-un interviu pentru The Diplomat - Bucharest, pe 14 august 2025, omul de afaceri a dezvăluit dimensiunea operațiunilor AKTOR din țara noastră. În 2024, grupul a realizat în România o cifră de afaceri de 233 de milioane de euro, reprezentând aproape o cincime din activitatea sa de construcții. Exarchou a anunțat atunci că grupul intenționează să participe la licitații pentru noi proiecte de autostrăzi și căi ferate, cu o valoare cumulată de aproximativ 3,7 miliarde de euro.
În plus, AKTOR urmărește extinderea în domeniul energiei regenerabile, al investițiilor imobiliare și al proiectelor dezvoltate prin parteneriate public-private, iar România se numără și printre piețele prioritare ale planului de investiții de două miliarde de euro anunțat de grup la nivel internațional.
„România nu este doar o altă piață pentru noi”, declara Exarchou pentru The Diplomat, explicând că privește țara noastră ca pe un partener strategic pentru dezvoltarea AKTOR.
Omul de afaceri susținea că până în 2030 dorește ca România să aibă o pondere mult mai mare în portofoliul grupului și invoca poziția țării între Europa Centrală, Balcani și Marea Neagră, dar și posibilul rol al României în viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
AKTOR construiește tuneluri feroviare în România, dar are și proiecte cu întârzieri mari
Printre lucrările importante în care este implicat grupul se numără proiectul feroviar Brașov–Sighișoara, unde se construiesc unele dintre cele mai lungi tuneluri de cale ferată din România. Pe tronsonul Apața-Cața, asocierea AKTOR, Alstom și Arcada realizează două tuneluri gemene de aproximativ 6,9 kilometri fiecare.
Grupul grec a fost implicat și în lucrările de pe Autostrada A0 Sud, unul dintre proiectele pe care Exarchou le-a prezentat drept exemple ale activității sale în România, însă portofoliul AKTOR include și șantiere care au întâmpinat probleme serioase. În august 2026, modernizarea tronsonului feroviar Gurasada-Ilteu, lung de 22,34 de kilometri, avansase cu numai trei-patru puncte procentuale în decurs de un an.
Contractul, cu o valoare actualizată de peste două miliarde de lei, fără TVA, fusese semnat în noiembrie 2017, iar termenul inițial de execuție era de trei ani. La sfârșitul lunii mai 2026, stadiul fizic al lucrărilor era de 82,6%, potrivit datelor CFR citate în articol. Asociația Pro Infrastructură critica mobilizarea constructorului și avertiza că blocajele de la tunelurile din zona Sălciva ar putea împinge finalizarea proiectului până după 2030.
Astfel, în timp ce conducerea AKTOR vorbește despre noi contracte de miliarde de euro, unele dintre lucrările pe care grupul le are deja în România continuă să fie urmărite critic de organizațiile specializate în infrastructură.
Cum vrea Exarchou să vândă României gaze naturale din Statele Unite
Noua direcție de afaceri a lui Exarchou este comerțul cu gaze naturale lichefiate. Atlantic-See LNG Trade este controlată în proporție de 60% de AKTOR, în timp ce restul de 40% aparține companiei grecești de stat DEPA. Societatea are un acord de achiziție pe 20 de ani cu producătorul american Venture Global. Potrivit explicațiilor oferite de omului de afaceri grec, contractul de furnizare este prevăzut pentru perioada 2030-2050. Gazele urmează să fie extrase și lichefiate în Statele Unite, transportate cu nave până în Grecia și transformate din nou în stare gazoasă la terminalele specializate. De acolo, compania urmărește distribuirea lor către țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.
Un rol important îl are Coridorul Vertical, ruta energetică ce permite transportul gazelor din Grecia, prin Bulgaria și România, către Republica Moldova și Ucraina. Exarchou a explicat că firma are deja acorduri cu Albania și Bosnia și Herțegovina. În cazul Albaniei, a insistat că înțelegerea este obligatorie pentru părți. În schimb, pentru România nu există un contract ferm de vânzare rezultat din negocierile prezentate. Omul de afaceri a declarat că există interes pentru o colaborare și că discuțiile vor fi reluate atunci când situația guvernamentală va permite avansarea acestora. A menționat negocieri și cu Bulgaria, și cu Ucraina.
Romgaz a refuzat oferta grecilor. Pierderile estimate puteau ajunge la 310 milioane de euro pe an
Insistența lui Exarchou vine după ce Atlantic-See LNG Trade a încercat deja să încheie un acord pe termen lung cu compania românească de stat Romgaz. Oferta a fost prezentată în decembrie 2025, însă analiza economică a Romgaz a arătat că termenii propuși ar putea genera pierderi importante, între 50 și 310 milioane de euro anual, în funcție de evoluția prețurilor internaționale. Analiza lua în calcul un contract pe 20 de ani și un preț de achiziție estimat între 33 și 42 de euro/MWh.
Romgaz considera că prețurile viitoare de pe piața europeană ar putea face contractul dezavantajos, în timp ce oportunitățile de profit ar depinde de scenarii de piață foarte favorabile.
Un alt argument era dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, care ar urma să crească producția internă de gaze naturale. Prin urmare, compania românească nu a acceptat condițiile propuse, dar a lăsat deschisă posibilitatea unor negocieri pentru modificarea acestora. Pe lângă oferta către Romgaz, Atlantic-See LNG Trade încheiase un memorandum neangajant cu Nova Power & Gas și Transgaz, document care a expirat fără să fie prelungit.
Cum a ajuns compania lui Exarchou în scandalul Kimberly Guilfoyle
Interesele energetice ale grupului grec au devenit subiect de controversă după investigațiile publicate de The Wall Street Journal potrivit cărora Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, ar fi promovat în fața autorităților bulgare achizițiile de gaz american prin compania grecească asociată cu AKTOR.
Potrivit investigației americane, Guilfoyle ar fi indicat inclusiv firma prin care urmau să fie realizate achizițiile, iar în centrul acestor legături apărea și Christos Marafatsos, un lobbyist greco-american apropiat de cercurile politice republicane și de ambasadoare. Marafatsos lucra pentru AKTOR în Statele Unite în baza unui contract început în noiembrie 2025.
Conform informațiilor publicate de WSJ, AKTOR i-a plătit 160.000 de dolari până în iunie 2026 pentru activități de dezvoltare a relațiilor cu instituțiile administrației americane. În total, lobbyistul declarase venituri de peste 440.000 de dolari în nouă luni de activitate pentru mai mulți clienți.
Publicația americană a relatat că Marafatsos o însoțea pe Guilfoyle la întâlniri diplomatice, uneori fără să fie clar pentru ceilalți participanți că reprezenta interese private. Mai mult, ambasadoarea, Exarchou și Marafatsos s-au întâlnit în martie cu premierul Albaniei, Edi Rama, pentru discuții privind cooperarea energetică. Potrivit acelorași relatări, AKTOR estima că profitul înainte de impozitare din contractele de LNG deja încheiate și cele aflate în curs de semnare ar putea ajunge la 1,8 miliarde de euro în 20 de ani. Suma reprezenta o proiecție a companiei, nu profit realizat.
Exarchou recunoaște că Guilfoyle a călătorit cu avionul său privat, dar respinge suspiciunile
În interviul acordat Proto Thema, Alexandros Exarchou a respins ideea că afacerile sale cu gaze americane ar fi fost construite printr-o relație privilegiată și netransparentă cu Kimberly Guilfoyle. El susține că discuțiile cu administrația americană începuseră înainte ca diplomata să ajungă în Grecia.
„Am cunoscut-o în prima zi când a ajuns în Grecia. Nu o mai întâlnisem până atunci”, a declarat omul de afaceri.
Exarchou a recunoscut că Guilfoyle a susținut ulterior proiectul și a contribuit la promovarea contractelor pentru gazele americane, și a recunoscut deplasarea ambasadoarei la Davos cu avionul său privat, afirmând însă că toate procedurile care îi reveneau au fost respectate. În privința obligațiilor de declarare a deplasării către Departamentul de Stat, omul de afaceri a precizat că nu are cunoștință directă despre formalitățile îndeplinite de ambasadoare.
„Toate procedurile legale au fost urmate și respectate cu strictețe”, a susținut Exarchou.
Despre Marafatsos, șeful AKTOR a explicat că grupul colaborează cu trei lobbyiști în Statele Unite, în baza unor contracte legale și declarate iar activitatea de vânzare a gazelor este realizată prin Atlantic-See LNG Trade, nu direct prin compania de construcții AKTOR. Omul de afaceri consideră că investigațiile WSJ au avut și o motivație politică, fiind publicate înaintea alegerilor din Statele Unite. A sugerat, de asemenea, că rivali comerciali ai Venture Global și actori precum Turcia ar avea interesul să împiedice transformarea Greciei într-un mare punct de intrare a gazelor naturale în Europa.
Declarația despre căderea Guvernului Bolojan, care a provocat scandal în România
Controversa din jurul fostei ambasadoare americane a căpătat o dimensiune politică și în România după ce The Wall Street Journal a relatat că, la o cină organizată în martie 2026 la Atena, Kimberly Guilfoyle ar fi sugerat că administrația americană putea influența schimbarea guvernelor din alte țări. În timpul unei discuții cu ministrul grec al energiei, Stavros Papastavrou, ar fi făcut referire la posibila cădere a Guvernului Bolojan, afirmând:
„Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”.
Potrivit WSJ, ministrul grec i-ar fi răspuns că Statele Unite nu pot înlocui un guvern ales de cetățenii Greciei. Avocatul lui Kimberly Guilfoyle a contestat însă descrierea conversației.
Întâlnirea cu Sorin Grindeanu și reacțiile politice de la București
Scandalul a readus în atenție și întâlnirea pe care Kimberly Guilfoyle a avut-o la București cu liderul PSD, Sorin Grindeanu. Acesta a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi participat la vreo înțelegere pentru înlăturarea guvernului condus de Ilie Bolojan.
Întrebat despre discuțiile cu ambasadoarea privind Coridorul Vertical, Grindeanu a afirmat că acestea au vizat rolul României ca stat de tranzit pentru gazele naturale și a negat că ar fi negociat contracte comerciale de furnizare a gazelor, argumentând că nu avea atribuții în acest sens.
Gregory Meeks, principalul reprezentant democrat din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, a solicitat Departamentului de Stat documente și explicații referitoare la deplasările și activitatea diplomatei, inclusiv la afirmațiile despre România, până pe 15 octombrie 2026.
Kimberly Guilfoyle, dată afară din funcția de ambasadoare
Kimberly Guilfoyle, fostă prezentatoare Fox News și fostă logodnică a lui Donald Trump jr, a părăsit postul de ambasadoare a SUA în Grecia după apariția mai multor investigații privind conduita sa.
Unul dintre cele mai importante episoade a fost relatat de The Wall Street Journal, care a publicat informații potrivit cărora diplomata i-ar fi cerut unui donator republican 100.000 de dolari pentru achitarea unei datorii la American Express și, în schimbul sprijinului financiar, Guilfoyle s-ar fi oferit să îl ajute pe donator să obțină acces la oficiali ai administrației Trump. Avocatul său a contestat autenticitatea unor mesaje invocate de publicația americană, iar Guilfoyle a negat acuzațiile. Pe 13 octombrie, Casa Albă i-a cerut să demisioneze.
Alexandros Exarchou avertizează că Europa ar putea avea probleme cu gazele în această iarnă
În pofida scandalului, Alexandros Exarchou afirmă că proiectul energetic va continua și că plecarea lui Guilfoyle nu afectează acordurile comerciale. În interviul acordat Proto Thema, el a avertizat că Uniunea Europeană riscă să plătească prețuri foarte mari pentru energie, dacă nu își asigură din timp cantitățile necesare de gaze naturale. Potrivit acestuia, reticența statelor europene față de contractele de furnizare pe termen lung reduce posibilitățile de aprovizionare, în timp ce creșterea prețurilor petrolului și carburanților ar putea amplifica inflația.
Exarchou consideră insuficiente măsurile individuale de reducere a consumului și pledează pentru un răspuns comun al Uniunii Europene. Printre soluțiile pe care le propune se află și finanțarea achizițiilor de energie prin emiterea de obligațiuni europene comune.
