Administrația Trump propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a încheia războiul din Ucraina, relatează The New York Times. Măsura ar putea aduce beneficii economice Moscovei și ar spori influența Rusiei în regiune, fapt ce stârnește îngrijorare în rândul oficialilor europeni și al criticilor.
Cuprins:
Propunerea de a relua importurile de gaze naturale din Rusia, după o pauză impusă de sancțiuni, reprezintă unul dintre punctele centrale ale inițiativei administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Jared Kushner și Steve Witkoff, trimișii speciali ai lui Donald Trump, au prezentat această idee în timpul discuțiilor purtate luna trecută cu oficiali ucraineni și europeni, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski, la Kiev.
Conform surselor citate de The New York Times, americanii consideră că reluarea exporturilor de gaze rusești către Europa ar putea reprezenta un stimulent economic suficient pentru ca Rusia să accepte încetarea conflictului.
În plus, Ucraina ar beneficia de venituri semnificative din taxele de tranzit pentru gazele rusești care ar tranzita teritoriul său.
Oficialii europeni prezenți la negocieri și-au exprimat rezervele față de această propunere, subliniind că ar submina eforturile de ani buni ale Uniunii Europene, sprijinite de SUA, de a reduce dependența energetică față de Rusia.
„Europa, și în special Germania, nu ar trebui să mai depindă niciodată de gazul rusesc”, a declarat Robert Habeck, fost ministru al economiei în Germania, pentru The New York Times. „Am văzut cât de nesigură este Rusia”.
Cu toate acestea, administrația Trump insistă că propunerea este parte a unei înțelegeri mai largi, care ar include garanții de securitate pentru Ucraina, reluarea relațiilor dintre NATO și Rusia și acorduri privind controlul teritorial.
Casa Albă a transmis într-o declarație că războiul „crește prețurile la energie în întreaga Europă și cauzează dificultăți economice semnificative atât în Rusia, cât și în Ucraina”.
În ciuda planurilor americane, rezervele europenilor sunt întemeiate. Uniunea Europeană s-a angajat să pună capăt importurilor de gaz rusesc până în 2027, după ce acestea au scăzut de la 45% din totalul importurilor în 2021 la doar 13% în 2025.
Germania, cel mai mare importator european de gaz rusesc înaintea invaziei Ucrainei, a fost una dintre cele mai vocale țări împotriva oricărei reluări a relațiilor energetice cu Rusia.
„Costurile energetice ale Germaniei au crescut semnificativ din 2022, dar a ne întoarce la gazul rusesc ne-ar costa și mai mult în termeni de securitate”, a adăugat Habeck.
Cu toate acestea, presiunea politică internă crește, în special din partea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care conduce în prezent sondajele naționale cu aproape 30% și militează pentru reluarea importurilor de gaz din Rusia pentru a combate inflația și a impulsiona economia.
Între timp, Kirill Dmitriev, emisar economic al lui Vladimir Putin, a anunțat la o conferință energetică din Moscova că discuțiile dintre oficialii ruși și cei americani ar putea duce la „inițiative importante în viitorul apropiat”.
Dmitriev a menționat că printre propunerile discutate se numără proiecte comune în domeniul energiei nucleare și vânzarea activelor internaționale ale gigantului energetic rus Lukoil către un grup de investitori americani.
Un alt subiect controversat este repornirea conductei Nord Stream 2, avariată în timpul unui sabotaj în 2022.
Deși oficialii americani au negat recent implicarea în negocieri privind această conductă, Reuters a raportat că discuții pe acest subiect au avut loc între SUA și Rusia.
În plus, un investitor american, Stephen P. Lynch, a propus achiziționarea conductei, susținând că acest lucru ar servi intereselor americane și securității europene.
Criticii propunerii administrației Trump avertizează că aceasta ar putea submina eforturile Occidentului de a izola Rusia pe scena internațională și ar putea întări poziția Kremlinului. „Reluarea cooperării energetice sub orice formă este în interesul nostru, dar, în momentul de față, poate fi chiar mai mult în interesul europenilor înșiși”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.
Rămâne de văzut dacă presiunile economice și politice vor înclina balanța în favoarea reluării importurilor de gaze rusești.
Totuși, consensul general în Europa pare să fie acela că securitatea energetică pe termen lung nu trebuie sacrificată pentru beneficii economice pe termen scurt.