Prețurile la energie vor crește, spun experții. Furnizorii trimit deja oferte cu tarife mai mari. „Noi suntem din alt film, vrem centrale pe gaz, în loc să investim în producție”

Pentru un consum de energie obișnuit, aceste scumpiri se vor traduce în costuri suplimentare de zeci de lei lunar. Specialiștii recomandă românilor consumatori casnici să analizeze cu atenție ofertele disponibile pe site-ul ANRE înainte de a semna noi contracte.

Cu cât se va scumpi lumina pentru consumatorii casnici

Un exemplu prezentat de TVR Info arată că un consumator ar putea plăti 1,53 lei pe kwh începând din septembrie, ceea ce înseamnă o creștere cu 18 bani față de tariful actual.

Pe o lună, această majorare s-ar traduce într-o factură mai mare cu cel puțin 18 lei pentru același consum.

În plus, ofertele actuale, valabile până la sfârșitul anului, indică tarife de aproape 2 lei/kWh în unele orașe, iar la Iași se depășește deja acest prag, fiind și de 2,03 lei/KWh. În contrast, Hidroelectrica are oferte începând de la 1,1 lei/KWh.

„Contractul la energie este pe o perioadă de 1-2 ani. Când expiră contractul, furnizorul va veni deja cu prețuri mai mari. De o săptămână, pe site-ul ANRE sunt oferte la 1,5-1,6 lei/KWh. Electrica avea 1,6 lei. Deci mă aștept să existe în continuare oferte de preț crescute. Dar fiecare poate căuta oferte cu preț mai mic la un alt furnizor”, a spus Corina Murafa, expert în politici energetice și membru în Comitetul Social și Economic (CESE) la nivel european, vineri, pentru Libertatea.

Expert în energie: Da, mă aștept ca prețurile să crească

În plus, depinde foarte mult de ce scria în contractul inițial al fiecărui abonat, pentru că „dacă scria că prețul este variabil, atunci da, poate să crească”, subliniază Olitia Nuțu, analist în politici de energie, pentru Libertatea.

De aceea, fiecare dintre noi trebuie să se uite cu atenție la tot ce scrie în document, spun experții în energie.

„Acum, evident că energia se scumpește în perioada aceasta. Furnizorul, în principiu, nu cumpără energie doar acum, de astăzi pentru ce o să vândă mâine. El are un portofoliu de contracte, a cumpărat spre exemplu acum un an pentru cinci ani o anumită cantitate. Și el își face un portofoliu cu unele contracte pe termen lung, altele pe termen mai scurt și, practic, are costul lui cu energia între toate contractele pe care le are deja. Iar acum crește prețul pentru această componentă care este durată scurtă de timp. Dar, în principiu, la noi prețurile la energia din piață sunt destul de mari de ceva mai multă vreme.

Otilia Nuțu: Să ne grăbim să instalăm ce mai putem, asta e soluția

Da, eu mă aștept ca prețurile să crească: la unii când negociază contractul, la alții când prețul în contract este variabil și depinde de media de prețuri pe ultimele trei luni din bursă, spre exemplu, dar depinde cum este scris contractul”, explică Nuțu.

De asemenea, expertul în energie spune că prețul mare este un simptom al problemei, și anume faptul că avem deficit de producție.

Soluția în situația în care ne aflăm, spune ea, este să faci „investiții în producție de energie. Până nu se întâmplă asta, prețurile nu au cum să facă decât să crească, pentru că este și cererea mare. Trebuie să ne grăbim în lunile următoare să instalăm tot ce se poate instala, cam asta este soluția. Problema e că n-am făcut-o până acum”, a recomandat Nuțu.

Cauzele care vor duce la scumpiri ale energiei electrice

În linii mare, cauzele care vor face ca românii să plătească facturi mai mari la lumină în perioada următoare sunt seceta, lipsa stocării, criza din Iran și riscurile ridicate de aprovizionare, și inflația.

„Ca în orice piață, cauza mare este că se oferă foarte puțin și se cere foarte mult. Iar noi avem un deficit de ofertă de energie electrică în piață, în special în anumite ore, dar și în general avem o problemă că inclusiv la producția timpul zilei, că suntem mult în urma altora din jurul nostru.

Deci problema de fond este faptul că noi am investit foarte puțin în producție și în stocare de energie electrică. Producția te ajută să ai o cantitate foarte mare de energie care se bate pe cumpărători și atunci scade prețul, iar stocarea te ajută să folosești energia care s-a produs mai devreme, când bate soarele, ca să intri în perioada când nu mai produce soarele și, atunci, concurezi cu hidro, cu nuclear. Și când cererea e foarte mare, este o piață dictată de vânzător, așa se întâmplă când e un deficit de ofertă și o cerere foarte mare”, spune Otilia Nuțu.

Recent, România a atins seara cantități de consum de energie aproape de recordul verii. Mai ales seara, când oamenii ajung acasă de la serviciu, consumul de energie este mai mare, iar în zilele caniculare se adaugă mult și de la aerul condiționat.

Așa se explică și diferența foarte mare de miercuri seara comparativ cu zilele de până atunci. „Asta este, dacă nu ne-au făcut treabă, rămânem aici”, punctează Otilia Nuțu.

Totuși, noi avem încă un consum redus de electricitate la nivel de gospodării comparativ cu alte state, arată cifrele recente de la Eurostat.

Otilia Nuțu: Noi suntem din alt film, vrem centrale pe gaz, în loc să investim în producție

Cât privește seceta, aceasta „poate fi sau nu o cauză. Prețurile pe PZU (Piața pentru Ziua Următoare) erau ridicate de ceva timp, pentru că dezechilibrele de zi/seară nu sunt de ieri, de azi, sunt de luni de zile în mixul energetic. Noi luăm de mult timp energie seara la prețuri ridicate. Având în vedere și seceta de acum și închiderea reactorului 1 de la Cernavodă, ne putem aștepta ca prețurile mai mari în noile contracte să persiste”, a completat Corina Murafa.

Potrivit ei, inflația ridicată din ultima perioadă ar putea să crescă prețurile, dar criza din Iran nu are legătură cu piața de electricitate, însă poate fi o cauză indirectă.

„În sensul în care prețul la gaz este indexat după prețul petrolului, cu cât este petrolul mai sus, cu atât este și gazul. Nu prea a avut loc o decuplare între cele două prețuri. Dacă Ormuz ține prețul la petrol sus, avem și prețurile la gaze ridicate, deși nu avem o criză a gazului în momentul de față la nivel global. Iar în piața de energie electrică, peste tot în Europa, inclusiv în România, cel care închide piața, în sensul că satisface cererea, sunt centralele pe gaz. Ele funcționează zilele și lunile acestea cu prețuri ridicate la gaz și în condițiile acestea, ar fi indirect și un efect al Iranului”, explică Murafa.

Și Otilia Nuțu leagă conflictul din Iran de o posibilă scumpire a energiei, precizând că aceasta este cu influențe pe termen lung.

„Conflictul din Iran influențează situația, dar nu pentru criza pe care o avem acum, însă pe termen mai lung, evident că e o problemă, pentru că se mărește prețul gazului. Și crește prețul gazului lichefiat, care influențează prețurile pentru gaz în toată Europa, indiferent că ai producție proprie, dar noi oricum și importăm. Dar până la urmă prețurile într-o piață globală se echilibrează, chiar dacă ai producție proprie crește și prețul de la tine de acasă.

Cum vedem, spre exemplu, în America: chiar dacă își acoperă tot consumul de benzină și motorină din producție proprie, din cauza prețului global pentru petrol, le-a crescut și lor prețul la pompă. (…) Iar noi vrem să investim în noi centrale pe gaz, în loc să te gândești cum investim în producție, care este mult mai ieftină, deci suntem din alt film”, conchide Otilia Nuțu.

De ce ne vinde Bulgaria energia înapoi mai scumpă

Iată și cum arată o zi pe piața de energie din România/Bulgaria. „Nu ne țepuiesc ei, e diferența între a-ți face treaba și a nu ți-o face”, spune Otilia Nuțu, expert în energie.

„Sunt grafice care arată comparativ cum este o zi în Bulgaria și una în România. Ei își acoperă tot consumul tot timpul, importă în timpul zilei pentru că stochează pentru alții și seara au o cantitate uriașă de energie care este livrată din stocare. Ei au o cantitate de energie care acoperă de trei ori cererea, deci asta înseamnă că ei exportă capacitate de stocare în țările din jur”, a spus Olitia Nuțu, analist în politici de energie.

În acest timp, adică seara în orele de vârf, la noi este sărăcie din punct de vedere energetic. Așa că importăm, dar nu la același preț la care am vândut, pentru că și cererea este mai mare.

Nuclearelectrica cumpără energie electrică și din Ucraina, cu sprijinul companiei Energocom, furnizorul de curent din Republica Moldova, a anunțat, luni, instituția română.

Criza energetică a fost accentuată de seceta severă și de scăderea debitelor râurilor, inclusiv ale Dunării, a anunțat premierul Ilie Bolojan. În consecință, vineri, 31 iulie, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pe toată durata lunii august.

Reactorul 1 al Centralei de la Cernavodă a fost închis controlat marți, pe 28 iulie, iar dacă se va opri și al doilea rector al centralei nucleare, România ar rămâne fără circa 1.400 MW de putere de producție.

Exploziile de duminică, pentru a devia cursul Dunării spre Centrala nucleară de la Cernavodă, nu au reușit să spargă stânca Pârjoaia, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale, dar au fost reluate ulterior cu succes.

Giganții auto Dacia și Ford au sistat deja voluntar producția până pe 19 august pentru a sprijini rețeaua națională, măsuri similare fiind așteptate și din partea altor mari consumatori industriali.

„Economisirea voluntară în orele de seară, când există deficit, va fi crucială. Facem apel către cetățeni, companii și autorități publice să își planifice reduceri voluntare”, a adăugat Bolojan.

Ministrul interimar al Apărării și al Transporturilor, Radu Miruță (USR), a declarat recent că un proiect esențial pentru dragarea brațului Bala, care ar fi putut preveni dificultățile actuale de pe Dunăre, stă blocat de peste trei ani și jumătate la Ministerul Transporturilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE