Prezidențialele din noiembrie, la un pas să bată recordul de candidați. În 1996, au fost 16 persoane înscrise în cursa electorală ANALIZĂ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
15 persoane și-au anunțat până acum intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, dar numărul lor poate crește. În prezent, recordul de candidați este cel din 1996, când pe buletinul de vot au fost 16 persoane.
La primele alegeri prezidențiale de după Revoluția din 1989, doar trei persoane s-au luptat pentru funcție: Ion Iliescu, Radu Câmpeanu și Ion Rațiu. Iliescu a câștigat fără emoții, fiind singura dată când nu a mai fost nevoie de turul al doilea. La al doilea scrutin postdecembrist, din 1992, șase candidați au fost pe listele pentru primul tur. Tot Iliescu a ieșit câștigător, dar după o confruntare mai dificilă.
„Explozia” din 1996
În 1996 a fost înregistrat și recordul de prezidențiabili care au avut candidaturile validate. Cei care au mers la urne au putut alege între 16 persoane, de la nume cunoscute ca Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Corneliu Vadim Tudor sau Adrian Păunescu, la nume ca Anghelina Nuțu (care a luat 0,34%) sau Constantin Niculescu (0,23%).
În turul II au ajuns Ion Iliescu și Emil Constantinescu, victoria fiind a reprezentantului CDR, care astfel reușea să-l învingă candidatul PDSR și să ducă la prima alternare a puterii.
Apoi, numărul candidați la prezidențiale a început să scadă: 12 candidați în 2000, 2004 și 2009, 14 candidați în 2014 și 2019. Rând pe rând, Președinția a fost câștigată de Ion Iliescu (2000), Traian Băsescu (2004 și 2009), apoi de Klaus Iohannis, în 2014 și 2019. Ultimului din listă îi este acum pregătită o lege cu dedicație, pentru a putea candida la parlamentare.
Aglomerație de candidați
De data aceasta, 15 persoane și-au anunțat candidatura, însă lista poate să crească, dacă, de exemplu, în cursă intră și Eugen Teodorovici. În primul rând, partidele parlamentare au deja stabiliți candidații: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR), Kelemen Hunor (UDMR) și Ludovic Orban (Forța Dreptei și PMP). Acestea vor avea și reprezentanți în secțiile de votare.
Din rândul foștilor demnitari PSD, în cursă sunt anunțați Mircea Geoană (independent), Ana Birchall (independentă), dar și Cristian Diaconescu (independent).
Încărcare pe zona suveranistă
Zona suveranistă, pe lângă George Simion, e reprezentată și de persoane ca Diana Șoșoacă, politician care luptă pentru a-și duce în Parlament formațiunea (Partidul S.O.S.), Călin Georgescu (încă nu e clar dacă va fi independent sau din partea unui partid) și Răzvan Constantinescu (susținut de Partidul Patrioții Poporului Român).
Tot în zona suveranistă este și Cristian Terheș, care reprezintă Partidul Național Conservator Român, iar alături a adus-o pe Viorica Dăncilă, pentru un plus de susținere. Terheș este acum europarlamentar la al doilea mandat, după ce a candidat pe lista AUR în iunie, iar în 2019 fusese pe lista PSD.
Recent și-a anunțat candidatura și Alexandra Păcuraru, fiică a omului de afaceri Maricel Păcuraru, cel care controlează Realitatea PLUS. Păcuraru, fostă moderatoare la Realitatea PLUS, are un discurs cu accente suveraniste.
Nu în ultimul rând, printre cei care vor funcția de președinte este și deputatul Andi Grosaru, reprezentant al comunității italienilor din România, în prezent în conflict cu Grupul minorităților din Camera Deputaților, de unde a fost îndepărtat.
sormar 24.09.2024, 13:00
Degeaba sunt mulţi, dacă stau şi habar nu am pe cine să pun ştampila. Calitatea majorităţii dintre ei este cel puţin îndoielnică...
XhX13 24.09.2024, 13:27
Niciodată nu se încheie conflictele începute de fraierii ăștia!Si tot așa pe tot globul!
suparman 24.09.2024, 13:40
Luati 16 la intamplare din zona rurala a Vasluiului, nu conteaza daca au sub 18 ani sau condamnari in curs. Votati unul prin tragere la sorti. Indiferent de rezultat, tot o sa faca mai mult si mai bun decat toti presedintii anteriori si actualii candidati, odata alesi.