România, în criză de profesori. Sute de posturi și de ore au rămas neocupate la patru săptămâni de la începerea școlii: „La clase intră ori un suplinitor, ori cineva care doar supraveghează”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La patru săptămâni de la începerea anului, sute de școli din București și țară își deschid zi de zi porțile...doar pentru elevi. Profesorii care ar fi trebui să-i aștepte pe copii în clase lipsesc și-n ziua de azi, în locul lor fiind aduși suplinitori. În cel mai fericit caz. Iar acolo unde și aceștia lipsesc, elevii sunt supravegheați de personal auxiliar sau chiar non-didactic. Deficitul cel mai mare se observă la discipline precum Matematică și Științe. De ce fug profesorii de catedră? Este o întrebare la care au încercat să răspundă specialiști în educație, dar și reprezentanți ai clasei politice reuniți în cadrul dezbaterii organizate la București cu prilejul lansării raportului OCDE „Education at a Glance 2026”.
Cuprins:
- De ce raportul OCDE nu corespunde cu realitatea din România
- Sorin Costreie, consilier prezidențial: „Investiția în educație este minimală, de supraviețuire”
- Zoltan Kallos, secretar de stat în Ministerul Educației: „Cariera didactică este atractivă. Dovadă, numărul mare de candidați la Titularizare”
- Peste 100 de școli din București au scos la concurs zeci de posturi și sute de ore vacante
- Care este procedura de ocupare a posturilor libere în învățământ
- Alexandru Croitoru, directorul Colegiului Național „Mihai Viteazul”: „Am avut patru candidați, cel mai în vârstă de 73 de ani”
- Alexandru Croitoru: „Mulți profesori fug de liceele bune. Preferă școli unde nu sunt foarte solicitați”
- „Este foarte greu să convingi pe cineva să practice o meserie care nu-i place”
- „Profesorul și-a pierdut statutul, nu mai este respectat”. Rolul familiei, esențial în educația copiilor
- „Education at the Glance 2026”: România se confruntă cu cel mai mare deficit de profesori dintre toate țările OCDE
- Sorin Costreie, consilier prezidențial: „În rural este marea problemă”
- Sorin Costreie: „Cum va respecta un copil școala când acasă aude «nenorocirea aia de școală, prostia aia de materie, biiip profesorul respectiv»?
De ce raportul OCDE nu corespunde cu realitatea din România
Potrivit datelor OCDE prezentate în raportul internațional „Education at the Glance 2026”, acum doi ani profesorii români considerau că meseria lor este apreciată în societate. Mai mult, nivelul de satisfacție al acestora cu privire la salarii și la condițiile de angajare era mai mult decât satisfăcător. Concret, în anul 2024 venitul mediu al cadrelor didactice din România îl depășea pe cel al altor specialiști cu studii superioare. De exemplu, educatorii au obținut în acel an câștiguri cu 1% mai ridicate, în timp ce profesorii preuniversitari au înregistrat un plus de 5% la salarii. Ca o comparație, cadrele didactice din majoritatea țărilor membre OCDE înregistrau în aceeași perioadă venituri mai mici față de cele ale altor angajați cu studii superioare.
Însă aceste cifre, care arată atât de frumos pe hârtie, ne aduc în fața unui paradox: dacă lucrurile stau atât de bine, de ce sistemul duce lipsă de personal? De ce oamenii sunt nemulțumiți, de ce au ieșit sindicatele în stradă, de ce au amenințat cu boicotarea examenelor naționale? De ce atât de multe critici, de unde atâta revoltă?
Răspunsul este simplu: între timp, în România s-au produs schimbări majore, Legea Bolojan lovind puternic în această categorie socio-profesională. Pe scurt: anul trecut, profesorilor le-a scăzut tariful la plata cu ora, li s-a mărit norma didactică de la 18 la 20 de ore pe săptămână, a crescut numărul de elevi la clasă în timp ce multe școli au fost comasate. Salariile compensatorii pe care oamenii ar fi trebuit să le încaseze la pensionare au fost amânate, iar salariile angajaților din cercetare au fost înghețate.
Sorin Costreie, consilier prezidențial: „Investiția în educație este minimală, de supraviețuire”
Sorin Costreie, consilier prezidențial pe Educație, a punctat în cadrul dezbaterii care a avut loc cu prilejul lansării raportului internațional OCDE fix acest aspect. Oficialul a precizat că datele din raport trebuie privite în contextul perioadei în care au fost colectate. Potrivit acestuia, situația din 2024 nu mai reflectă realitatea din sistem, căci măsurile adoptate de Guvern în 2025 au tăiat masiv din veniturile profesorilor.
„Indicatorul cel mai relevant este gradul de satisfacție al profesorilor, iar atunci, în 2024, era foarte mare. Dar, dacă ne uităm în societate acum, nu știu dacă mai stăm așa de bine și dacă informațiile oferite de raport mai sunt relevante. Apelul la istorie ne arată că această situație se înregistra după greva din 2023, când crescuseră salariile, când exista o relativă stabilitate socială și la nivelul întregii țări. Nu știu dacă acest lucru se mai întâmplă acum, după anul 2025, în care am avut parte de tăieri și în care colegii din Educație s-au simțit foarte vizați”, a precizat oficialul.
Însă, potrivit acestuia, salarizarea este doar una dintre componentele necesare pentru ca meseria de profesor să fie atractivă. „Investițiile în sistem nu trebuie să fie doar investiții în salarizare. Dacă ne uităm la alți indicatori și conjugăm toate aceste fapte și date, este clar că investiția în Educație este minimală și este de supraviețuire. Însă profesorii nu au nevoie doar de salarii”, a spus Costreie.
Ei au nevoie de dotările necesare pentru desfășurarea activității, de un statut profesional, de o colaborare strânsă cu ceilalți actori din sistem și de un anumit climat în școli. „Ei au nevoie de o anumită înțelegere, de colaborare, de o anumită atmosferă, de o anumită relație cu părinții, cu conducerea școlilor și altele asemenea. Deci, nu știu dacă stăm foarte bine”, a concluzionat Sorin Costreie.
Zoltan Kallos, secretar de stat în Ministerul Educației: „Cariera didactică este atractivă. Dovadă, numărul mare de candidați la Titularizare”
Zoltan Kallos, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, vede lucrurile dintr-o altă perspectivă. Acesta a declarat în cadrul dezbaterilor că meseria de profesor este în continuare atractivă în România, chiar dacă autorităţile mai au „foarte mult de lucru” în această privinţă. Argumentul? Numărul mare de candidaţi la examenul de Titularizare, la unele discipline. „Cariera didactică încă este atractivă în România deoarece, an de an, în momentul în care se organizează concursul de Titularizare, la anumite discipline avem o bază de selecţie relativ mare, avem suficienţi candidaţi pentru posturile vacante”.
Discursul oficialului este unul foarte optimist în condițiile în care realitatea nu prea ne permite să visăm frumos: elevii au intrat deja în a patra săptămână de școală și nu toți au profesori titulari la clasă. În locul acestora au fost aduși suplinitori angajați cu contract pe perioadă determinată, însă doar pentru o lună, până la organizarea, de către școli, a concursului pentru ocuparea orelor vacante.
În București, de exemplu, vorbim despre peste 100 de școli care au scos la concurs zeci de posturi și sute de ore libere. Potrivit listei publicate pe site-ul inspectoratului școlar București, cele mai „văduvite” discipline sunt Matematica, Informatica, Geografia, Istoria, Biologia, Fizica și Chimia, materii importante, de Bacalaureat. În țară însă, mai ales în orașele mici și în zona rurală, situația este și mai dramatică. Motivul? Meseria de profesor nu mai este atractivă pentru cei care ies de pe băncile facultăților, iar cancelariile rămân, an de an, din ce în ce mai pustii.
Peste 100 de școli din București au scos la concurs zeci de posturi și sute de ore vacante
Miercuri, 30 septembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar București figurau 134 de școli gimnaziale și licee care au organizat sau urmează să organizeze concurs pentru ocuparea orelor vacante.
La Colegiul Național Școala Centrală, de exemplu, au fost scoase la concurs 21 de ore de Limba engleză, 16 ore de Biologie, 20 de ore de Geografie, 23 de ore de Religie și 22 de ore de Educație socială și antreprenorială. În total, 102 ore libere.
Însă, dacă aici concursul pentru ocuparea acestor posturi a avut deja loc, la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” abia spre jumătatea lunii octombrie profesorii vor intra la clasă. Aici sunt disponibile 12 ore de Limba franceză.
Însă nici colegiile tehnice nu stau mai bine. Dimpotrivă. La Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” situația este și mai dramatică. Aici au rămas neocupate 19 ore de Fizică, 22 de ore d eMatematică și 13 ore de Protecția mediului. Concursul urmează să aibă loc abia spre jumătatea lunii octombrie. Situația este dramaticfoarte gravă și la școlile gimnaziale. De exemplu, în timp la Școala nr. 113, din sectorul 4, și la Școala „Sfânta Treime”, din sectorul 6, se caută învățători, la Școala 95, din sectorul 3, este nevoie de profesori de Fizică (20 de ore), Educație tehnologică (8 ore) și Educație plastică (6 ore).
Iar lista afișată pe site-ul inspectoratului școlar continuă cu zeci de posturi libere și sute de ore vacante.
La nivelul Capitalei, dacă analizăm situația pe sectoare, în topul zonelor cu cel mai mare deficit de cadre didactice conduce detașat sectorul 2. Aici sunt 32 de școli care au nevoie de profesori. Urmează sectorul 1, cu 30 de școli în căutare de forță de muncă și, pe locul trei, sectorul 5, cu 23 de școli fără personal complet calificat.
Care este procedura de ocupare a posturilor libere în învățământ
Concursurile pentru ocuparea posturilor libere se află în desfășurare, însă acest lucru nu garantează că elevii vor avea la clase profesori titulari. „Procedura de ocupare a acestor catedre presupune mai multe etape. Într-o primă fază, școlile transmit inspectoratelor lista posturilor disponibile și al numărului de ore neacoperite”, a explicat pentru Libertatea Alexandru Croitoru, directorul Colegiului Național „Mihai Viteazul” din București.
„Acestea sunt anunțate în ședință publică, iar prioritate au cadrele didactice titulare care doresc să le preia. Dacă nu se înregistrează solicitări în acest sens, orelele vacante pot fi distribuite celorlalți profesori care activează în școlile respective și care le-ar putea lua peste norma didactică, în regim de plată cu ora. Însă aceștia nu sunt obligați să le accepte. Prin urmare, în situația unui refuz, catedrele rămase libere sunt scoase la concurs. Candidații înscriși vor susține două probe: proba scrisă și inspecția la clasă”, continuă directorul.
Urmează afișarea rezultatelor, depunerea contestațiilor, afișarea rezultatelor finale și repartizarea. Profesorul care a obținut cel mai mare punctaj va ocupa postul de suplinitor pe o perioadă determinată, având contractul valabil până la sfârșitul lunii august a anului școlar următor, dată la care întregul proces va fi reluat.
Alexandru Croitoru, directorul Colegiului Național „Mihai Viteazul”: „Am avut patru candidați, cel mai în vârstă de 73 de ani”
Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București a intrat în noul an școlar cu 20 de ore de Fizică vacante, ocupate ulterior prin acest concurs, ne-a spus Alexandru Croitoru. „Orele au rămas libere în urma pensionării profesorului titular. Dar să nu vă imaginați că la clasă nu a venit nimeni! Nu așa stau lucrurile. Aceste ore au fost luate de o profesoară care a venit din mediul universitar, dar care nu era titulară pe post. Prin urmare, conform legii, dânsa a fost angajată pe o perioadă determinată de o lună și plătită în regim de plată cu ora”, a explicat pentru Libertatea Alexandru Croitoru, directorul colegiului.
După încheierea acestei perioade determinate de 30 de zile, acești profesori suplinitori, dacă doresc să rămână cu orele respective pe tot parcursul anului școlar, trebuie să se înscrie la concursul de ocupare a posturilor, concurs organizat de școli. „Dacă persoana respectivă nu a susținut niciun concurs național, atunci trebuie să participe la acest concurs care are loc în unitatea de învățământ unde dorește să activeze. La liceul nostru, de exemplu, s-au înscris patru candidați, cel mai în vârstă având 73 de ani”.
Dacă cele 20 de ore vacante ar fi fost luate în regim de plata cu ora de unul sau mai mulți profesori titulari din cadrul liceului, atunci nu ar mai fi existat această situație, de a se organiza concurs, continuă directorul. „Însă, la plata cu ora nu se mai înghesuie nimeni pentru că este foarte prost recuperată financiar. Prin urmare, profesorii își fac cele 20 de ore impuse de norma didactică și atât. Nu se mai complică pentru câțiva zeci de lei. Iată motivul pentru care școlile sunt obligate să scoată aceste ore la concurs și să aducă profesori din altă parte”.
În cazul în care nu se înscrie nimeni la concurs, acesta se va reorganiza. „Dacă avem doar un singur candidat, acesta va susține concursul singur: va da proba scrisă, apoi inspecția la clasă. Ca să promoveze, el trebuie să ia la examenul scris o notă peste 5, iar la inspecția la clasă o notă și mai mare”.
Directorul Colegiului Național „Mihai Viteazul” din București a precizat că situația liceului pe care-l păstorește este una fericită, căci orele de Fizică rămase vacante au fost preluate la începutul anului de profesoara suplinitoare. „Există însă situații - poate nu în București, dar în țară sigur sunt - când la clasă nu vine nimeni, iar copiii fac dirigenție, dacă se poate, pentru că și profesorul diriginte are și el orele lui. Sau școala găsește pe altcineva să stea cu ei, să-i supravegheze. Sunt multe ore neacoperite. Sunt situații dramatice în care școala nu găsește resursă umană, iar până se ocupă postul respectiv în ședință publică sau prin concurs la nivel de unitate, nu are cine să intre la clasa respectivă”.
Alexandru Croitoru: „Mulți profesori fug de liceele bune. Preferă școli unde nu sunt foarte solicitați”
Directorul Alexandru Croitoru ne-a mărturisit că este pentru prima oară când Colegiul „Mihai Viteazul” se confruntă cu această situație, de a începe anul școlar cu ore vacante. „Vorbim despre un an în care s-au pensionat mulți profesori, iar peste cinci, șase ani ne va „lovi” un alt val de pensionări”.
Pe de altă parte, recunoaște directorul, contrar așteptărilor, liceele bune nu sunt mereu și atractive. „Mulți profesori le evită. Motivul? Aici se face școală, nu ne jucăm! Aici elevii au un nivel ridicat, sunt studioși, le place să învețe, sunt activi la ore, curioși, interesați. Și atunci, pentru că primesc același salariu, mulți profesori preferă să se ducă undeva unde nu sunt solicitați foarte mult sau unde nu-i solicită nimeni. Merg unde este mai ușor și mai comod”.
Meseria de profesor este una vocațională, continuă Alexandru Croitoru, trebuie să ai o chemare pentru a intra în învățământ, trebuie să iubești copiii, să fii pasionat de meseria ta, să-ți placă să-i înveți pe alții, să fii altruist, să te gândești la binele celor din jur și la cum să faci să le oferi cât mai multe. Iar dacă nu-ți dorești acest lucru în facultate, este foarte greu de crezut că te vei îndrăgosti de această meserie după absolvire. Pentru că aici nu e numai după cum vrei, ar trebui să ții cont și de ceea ce simți. „De aceea există studenți care nu se înscriu la modulul psihopedagogic. Ei știu clar că nu asta le este menirea, să fie profesori”.
Sunt însă și mulți alții care văd acest modul doar ca pe o soluție de avarie, în caz de Doamne-ferește. „Își spun că nu strică să-l bifeze, dar ei, în realitate, nu sunt făcuți pentru această meserie”, consideră directorul.
„Este foarte greu să convingi pe cineva să practice o meserie care nu-i place”
Alexandru Croitoru a precizat că, într-adevăr, învățământul românesc duce o lipsă acută de forță de muncă, de oameni cu viziuni noi. De ce nu aleg tinerii absolvenți de facultate catedra? Pentru că vorbim despre un sistem care nu-i atrage cu nimic. „Există alte variante, alte joburi mult mai bune, mult mai puțin solicitante, mult mai bine plătite. Este vorba și despre acea solicitare psihică de care se plâng profesorii și care îi sperie pe tineri. Pentru că dascălii nu muncesc doar 20 de ore, așa cum cred mulți. Un dascăl lucrează la clasă, dar și după acele ore petrecute în fața elevilor. El se află într-o continuă formare, își pregătește orele pentru a doua zi, evaluările, ședințele cu părinții, întocmește tot soiul de documente, acte, dosare, tabele, rapoarte. Este un efort psihic pe care profesorii îl depun zilnic în încercarea de a transmite informații, de a dezvolta competențe. Însă cei din afara sistemului nu înțeleg aceste aspecte. Să fii profesor nu este deloc o meserie ușoară”.
Directorul Colegiului Național „Mihai Viteazul” consideră că, fiind vorba despre o meserie vocațională, este foarte greu ca statul să-i atragă pe tineri în sistem dacă ei nu simt acea chemare. „Mă tot uitam la studenții care vin la noi la școală în practică pedagogică. Mulți intră la clasă entuziasmați însă, după ce țin ora respectivă, își cam pierd din avânt. Repet: să fii profesor este, în primul rând, o chestiune de vocație. Prin urmare, nu prea văd ce ar putea face statul român, cum ar putea interveni pentru a-i face pe oameni să practice o meserie care nu li se potrivește”.
„Profesorul și-a pierdut statutul, nu mai este respectat”. Rolul familiei, esențial în educația copiilor
Însă mai există un aspect esențial: poate că mulți tineri și-ar dori să vină la catedră, însă fac pasul înapoi când se gândesc la dezavantajele acestei meserii. „Profesorul și-a pierdut statutul, nu mai este respectat de elevi. Înainte lucrurile erau diferite. În momentul în care profesorul intra în clasă se făcea liniște, toată lumea era sobră, aranjată, pregătită de ora respectivă. Când profesorul trecea pe holurile școlii elevii îl salutau, se dădeau într-o parte pentru a-l lăsa să treacă. Să fii profesor era atunci o mândrie, erai privit într-un anumit fel, apreciat, respectat. Acum nimic din toate acestea nu se mai întâmplă”, a mai spus directorul.
Și nici părinții nu mai sunt cum erau odată. „Din partea lor vine o presiune teribilă. Pentru că acum toată lumea este liberă să se exprime. Însă, de multe ori, oamenii o fac prea vocal. Și ce să învețe un copil din asta? Modelul oferit de familie este esențial și fundamental. Acolo este, de fapt, esența căci, dacă acasă îți este insuflat dragul de carte, bunul simț, respectul pentru școală, atunci vei fi motivat să mergi în această direcție”.
„Education at the Glance 2026”: România se confruntă cu cel mai mare deficit de profesori dintre toate țările OCDE
În cadrul evenimentului de lansare a raportului internațional OCDE „Education at the Glance 2026”, deficitul de cadre didactice a fost subiectul principal de dezbatere. La discuții au participat profesori, specialiști în educație, dar și reprezentanți ai ministerului. Mai bine de o oră, aceștia au vorbit despre problemele din sistem, dar și despre soluții.
Cuvintele „trebuie să” au fost laitmotivul întâlnirii și au sunat foarte bine în urechile audienței, au dat foarte bine la televizor, au prins la public și au fost aplaudate în sală. Nicio vorbă însă despre când vor fi puse în aplicare măsurile propuse, când vor prinde viață sub forma unor proiecte, a unor hotărâri, a unor legi care să aibă termene clare de implementare.
S-a discutat mult despre lipsa oamenilor din sistem în școlile din mediul rural, despre cum ar putea statul să atragă personal calificat în aceste zone mai mult sau mai puțin defavorizate. S-a discutat și despre fondurile alocate, despre inechitate și decalajele profunde care există între elevii din urban și rural.
Într-adevăr, în școlile de la sat este foarte greu spre imposibil să atragi profesori. Căci puțini sunt cei care-și doresc să facă naveta zeci de kilometri, să locuiască temporar în localități sărace sau chiar să se mute definitiv acolo. Puțini sunt oamenii care acceptă să lucreze în condiții improprii, în școli cu grupuri sanitare neconforme sau chiar cu toaleta în curte, în săli de clasă care încă se mai încălzesc cu sobe pe lemne, unde iarna zăpada blochează orice acces, unde nu există semnal la internet și unde trebuie să te urci pe garduri ca să poți vorbi la telefon. Este firesc, prin urmare, ca lipsa condițiilor din rural să le taie profesorilor tot avântul, iar școlile de la sat să fie vitregite din acest punct de vedere.
Dar ce ne facem cu deficitul de profesori de la oraș, acolo unde se presupune că oamenii chiar au de toate, de la infrastructură, transport în comun până la școli mari, dotate modern, digitalizate? De ce, în ciuda acestor condiții de secol XXI, în București, de exemplu, există peste 100 de unități de învățământ care duc lipsă acută de profesori?
Sorin Costreie, consilier prezidențial: „În rural este marea problemă”
Consilierului prezidențial Sorin Costreie a considerat această întrebare irelevantă în contextul discuțiilor axate pe problemele cu care se confruntă școlile și elevii din rural. „Noi am vorbit despre copii care vin nemâncați la rural și dumneavoastră îmi spuneți că într-o cofetărie nu se mai găsesc nu știu ce prăjituri”, a venit replica oficialului.
Referindu-se, în continuare, la situația de la sate, acesta a menționat că acolo este, de fapt, marea problemă. Cât despre școlile din urbanul mare, evident că și aici trebuie intervenit. „Marea problemă este la rural. Faptul că există probleme și în urbanul mare, bineînțeles că există. Dar eu cred că trebuie să ne îndreptăm atenția către rural”.
Oficialul a vorbit apoi despre elevi. „Noi ne uităm la acei copii care nu iau Bac-ul, nu se duc la universități, nu au modele în societate care să-i împingă către așa ceva. Și vorbim despre 50%. Ce facem cu ceilalți 50%? Evident, trebuie să le hrănim curiozitatea, trebuie să le oferim universități competitive, pentru că, dacă vă uitați la marile colegii naționale, mulți pleacă”.
Sorin Costreie: „Cum va respecta un copil școala când acasă aude «nenorocirea aia de școală, prostia aia de materie, biiip profesorul respectiv»?
A urmat apoi o serie de declarații cu privire la părinți. „Este sau nu este atractivă meseria de profesor? Părerea mea este să-l lăsăm să-și facă treaba. Și nu m-aș duce neapărat la politicieni, că multe nu mă aștept de la ei. M-aș duce la părinți. Cred că educația trebuie să fie făcută împreună cu părinții și, uneori, chiar pentru părinți. Cum credeți că va respecta un copil școala când el seara aude «nenorocirea aia de școală», «prostia aia de materie», biiiip profesorul respectiv. Cum credeți că se va duce el a doua zi cu respect la școală?”
Sorin Costreie a atins în discursul său aproape toate palierele educației, vorbind inclusiv despre absolvenții vietnamezi care, ne place ori nu ne place, ne dau clasă. Pentru a sublinia ideea lipsei de respect a elevilor și părinților pentru școală, pentru profesori, pentru educație, oficialul povestit o întâmplare la care a asistat în Republica Moldova și care ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri. „Săptămâna trecută am fost la Chișinău. Am sărbătorit 80 de ani de la înființarea Universității de Stat din Moldova și 100 de ani de învățământ românesc. Erau acolo 16 absolvenți din Vietnam, veniți pe banii lor. Doamna rector mi-a spus că ei vin frecvent și ce credeți că fac? Se duc și curăță mormintele profesorilor pe care i-au avut. Mi se face și acum pielea de găină. Eu așa ceva nu am mai văzut. Vă dați seama cum valorizează ei educația?”
În încheiere, Sorin Costreie a atins în discursul său și zona universităților. „Acesta este sistemul cu care noi ne batem. Și de asta Asia urcă, toată Europa se duce într-un ritm mai accelerat, iar universitățile noastre sunt tot acolo. Acum câțiva ani nu mai eram în top Shanghai 500, acum nu mai suntem nici în top Shanghai 1.000. Și totul pleacă de la respectul pentru educație”.
La final, Sorin Costreie a precizat că trebuie să facem cumva să-i prindem în sistemul de educație pe acei tineri merituoși, să reușim să-i atragem în învățământ, la catedră. „Calitatea naște calitate, impostura naște impostură. Dacă noi reușim să atragem colegi mai tineri și de calitate, tot sistemul încet, încet va fi unul calitativ”.
Însă cum ar trebui s-o facem, de unde să începem, câți bani suntem dispuși să alocăm pentru asta, ce alte resurse, când vor ajunge aceste propuneri să se materializeze în vreun fel nimeni nu știe.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
