Marea Neagră, sub asediul dronelor. Cronologia atacurilor care au scufundat cel puțin patru nave în 2026 și au omorât 13 marinari
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru marinarii de pe navele de marfă, Marea Neagră s-a transformat într-una dintre cele mai periculoase rute maritime din lume. În aproape trei luni, coridorul maritim utilizat pentru exportul de cereale și mărfuri dinspre și înspre porturile dunărene a devenit ținta unui val necruțător de atacuri cu drone.
Cuprins:
- Cronologia incidentelor din Marea Neagră în 2026
- Ce spune Nicușor Dan despre atacurile cu drone din Marea Neagră și o posibilă implicare a Rusiei
- România propune înființarea unui comandament militar NATO la Marea Neagră și vrea să preia conducerea din 2028
- România riscă o blocadă dacă nu reacționează ferm, avertizează specialiștii
La bordul cargourilor, echipaje civile internaționale se trezesc prinse în mijlocul conflagrației, confruntându-se cu explozii nocturne, incendii devastatoare și naufragii rapide în apele teritoriale și zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Bilanțul tragic al acestei escaladări numără cel puțin patru nave scufundate, 13 marinari morți și 19 dați dispăruți.
Cronologia incidentelor din Marea Neagră în 2026
21 iulie 2026 – „Gas Lisbon” (pavilion Liberian): În drum spre portul Reni (Ucraina), petrolierul a fost lovit de trei drone la 14 mile marine de Sfântu Gheorghe. Toți cei 17 membri ai echipajului au fost evacuați, însă un marinar filipinez a decedat ulterior la spital din cauza arsurilor. Deși atacul este atribuit forțelor ruse de către analiștii militari, Moscova și Kievul nu au emis reacții oficiale de revendicare sau dezmințire.
23 iulie 2026 – „Christiana B” (pavilion Liberian): Transportând cărbuni din SUA spre Ucraina, nava a fost avariată în zona economică exclusivă a României în urma impactului unei drone sau al unei mine. Incidentul este atribuit acțiunilor militare rusești din regiune, fără a exista o confirmare sau o negare oficială din partea beligeranților.
27 august 2026 – „Progress IV” (pavilion Rep. Dominicană): Plecată din Sulina spre Turcia, nava s-a scufundat la 15 mile marine de Sfântu Gheorghe după ce la bord a izbucnit un incendiu provocat de o dronă, cei 12 marinari fiind salvați. Atacul este suspectat a fi fost lansat de Rusia, însă Kremlinul nu a transmis nicio reacție oficială de asumare sau negare.
5 octombrie 2026 – „Royad Mammadov” (pavilion Saint Kitts și Nevis): Încărcată cu cereale din Izmail pentru Italia, nava s-a scufundat la 30 de mile sud de Sfântu Gheorghe, soldându-se cu doi morți și 11 salvați. Ucraina a atribuit direct atacul dronelor rusești, în timp ce partea rusă nu a recunoscut și nici nu a negat acuzațiile.
6 octombrie 2026 – „Alfa Watan” (pavilion Togo): Aflată în drum spre Sulina, nava a fost lovită de drone aeriene și maritime în zona economică exclusivă a Bulgariei și s-a scufundat, toți cei 10 marinari fiind declarați morți. Atacul este considerat o extindere a acțiunilor rusești de blocare a comerțului, fără ca Rusia sau Ucraina să emită revendicări ori dezmințiri oficiale.
6 octombrie 2026 – „Able” (pavilion Palau): Transportând orz din România spre Turcia, nava a fost incendiată de o dronă maritimă în zona Bulgariei, cei 18 membri ai echipajului fiind salvați. Atacul coordonat este atribuit tacticilor de război rusești, dar nu a fost asumat sau negat oficial de Moscova.
13 octombrie 2026 – „HS Dignity” (pavilion Guineea-Bissau): În drum spre Brăila, cargoul s-a scufundat lângă Krapeț (Bulgaria) după un atac cu drone, soldat cu 5 salvați și 11 dispăruți. Kievul a acuzat direct forțele ruse, în timp ce autoritățile bulgare au menționat lipsa unor dovezi conclusive pentru o atribuire oficială, iar Rusia a păstrat tăcerea.
13 octombrie 2026 – „Chelsea 3” (pavilion Malta): Se îndrepta spre Giurgiulești (R. Moldova) și a fost lovită de trei drone în largul Bulgariei, toți cei 15 marinari fiind evacuați. Liderii europeni au încadrat incidentul în seria de atacuri rusești inacceptabile, neexistând o poziție oficială de recunoaștere sau negare din partea Rusiei.
14 octombrie 2026 – „Yara J” (pavilion Insulele Comore): Aflată în rada portului Sulina, nava a suferit un incendiu la bord în urma detectării pe radar a unei drone. Se investighează legătura cu dronele rusești din regiune, fără ca atacul să fie revendicat sau negat oficial.
15 octombrie 2026 – „Wine Trader” (pavilion San Marino): Îndreptându-se spre Sulina, nava a luat foc la 14 mile marine de țărm după un atac cu drone, 4 marinari fiind salvați și 8 dispăruți. Experții militari atribuie lovitura dronelor rusești, în lipsa oricărei reacții oficiale de la Moscova ori Kiev.
Vasul, sub pavilion San Marino, a transmis o alertă, în jurul orei 7.00, semnalând izbucnirea unui incendiu la nivelul castelului navei.
Conform marinetraffic.com, nava transporta substanțe chimice și navighează sub pavilionul statului San Marino. Lungimea totală a navei (LOA) este de 118,02 metri, iar lățimea este de 17 metri.
Ce spune Nicușor Dan despre atacurile cu drone din Marea Neagră și o posibilă implicare a Rusiei
UPDATE 14:15 Aflat la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a oferit primele declarații privind incidentele de securitate petrecute în apele teritoriale românești, anunțând că a discutat joi dimineață cu premierul bulgar și că urmează o întrevedere comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a coordona un răspuns în fața provocărilor tot mai frecvente din Marea Neagră.
Întrebat dacă este vorba despre o acțiune deliberată împotriva României, dacă se ia în calcul invocarea Articolului 4 din Tratatul Alianței și dacă Rusia se află în spatele atacurilor, șeful statului a evitat să avanseze concluzii pripite înainte de finalizarea verificărilor: „Au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Evident că o să existe o reacție a statului român”, a subliniat președintele, adăugând că „nu o să dureze mult” până când autoritățile vor prezenta o serie de concluzii definitive.
România propune înființarea unui comandament militar NATO la Marea Neagră și vrea să preia conducerea din 2028
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că a propus omologului său bulgar semnarea unei scrisori comune către conducerea NATO pentru înființarea unui comandament militar al statelor aliate riverane Mării Negre, structură a cărei conducere și locație să funcționeze prin rotație.
Oficialul a precizat că România este pregătită să preia comanda și să găzduiască această structură pe litoralul românesc începând din 2028, acceptând ca până atunci activitatea să se desfășoare pe litoralul turcesc, cu participarea ofițerilor români și bulgari.
Totodată, Miruță a avertizat că incidentele recente provocate de atacurile rusești - de la mine marine și nave scufundate până la incursiuni ale dronelor - testează reacția Alianței și generează riscuri colaterale care nu mai pot fi gestionate ca probleme naționale izolate, ci impun măsuri aliate imediate pentru protejarea securității și intereselor economice din regiune.
România riscă o blocadă dacă nu reacționează ferm, avertizează specialiștii
Comandorul în rezervă și analistul militar Sandu Valentin Mateiu a declarat la TVR că autoritățile de la București trebuie să acționeze ferm pe plan diplomatic pentru a stopa escaladarea tensiunilor, avertizând că o lovire a unei nave în apele teritoriale reprezintă o încălcare directă a suveranității naționale.
Acesta a subliniat că probabilitatea ca incidentul să fie o întâmplare este zero și că ancheta va confirma că dronele sunt rusești, motiv pentru care România trebuie să pregătească un dosar solid de protest și să ia în calcul inclusiv ridicarea problemei la nivelul Articolului 4 din Tratatul NATO.
În timp ce militarii își ajustează deja dispozitivul pentru a intercepta țintele deasupra mării — la fel cum s-a procedat pe uscat, în sudul Moldovei —, Mateiu a atras atenția că lipsa unei reacții ferme riscă să transforme loviturile repetate din rada portului Sulina dintr-un atac pe teritoriul României într-un atac împotriva României, echivalent cu o veritabilă blocadă asupra porturilor noastre.
