Cu 9,1 milioane de unici în luna noiembrie a acestui an, Libertatea și-a consolidat poziția de cel mai mare site al unui ziar românesc. Întrebarea care încercăm să ne ghideze, în fiecare zi, este: cum folosim această putere a audienței în folosul interesului public?
Cuprins:
A devenit o tradiție ca, la finalul fiecărui an, redacția să prezinte public câteva dintre articolele care au schimbat viața oamenilor. Încrederea în ameliorarea realizată împreună se subțiază în fiecare zi, dar există numeroase contraexemple în jurul nostru. Credem că, în ciuda polarizării, păstrarea speranței este crucială.
Acum un an, retrospectiva lui 2020 a conținut 20 de articole. Pentru 2021, am selectat din sensibil mai multe teme relatate. Pentru ca retrospectiva să rămână cât de cât concisă, am tăiat multe teme care meritau să le revedeți. Mobilizarea societății și a noastră, ca jurnaliști, a fost mai puternică, o spune antologia care urmează.
<strong>2021 a fost un an greu și pentru dumneavoastră și pentru noi. Convinși de forța expunerii faptelor în Libertatea, tot mai mulți politicieni sau alte persoane influente ne-au dat în judecată. </strong>
Mulțumirile noastre merg către public, dar și către echipa de profesioniști din compania Ringier, zeci de profesii convergente, care au susținut redacția.
Veți putea parcurge mai jos și subiectele de presă care s-au transformat în dosare în instanță, pentru corupție sau alte abuzuri. Unii dintre acești politicieni sau puternici ai zilei au reacționat împotriva „mesagerilor”, a jurnaliștilor. De aceea încheiem spunând că fără serviciul juridic condus de Dana Bulacu și fără munca lucidă și îndârjită a avocatei Diana Hatneanu, principala apărătoare a echipei, ar fi fost infinit mai greu să fim în serviciul public. Iată lucrurile pe care le-am reușit împreună cu dumneavoastră, cititorii-cetățeni:
La începutul lui 2021, sute de mii de cetățeni încercau, fără succes, să se înscrie pe platforma de vaccinare. În același timp ce angajații unor instituții de stat, unele neesențiale, precum ASF, erau favorizați și vaccinați fără programare prealabilă. Aceste centre erau invizibile pe platformă publicului.
Pe 24 ianuarie, cu luni înainte ca ministrul Vlad Voiculescu să recunoască situația și să deschidă el însuși în public tema delicată, Libertatea a dezvăluit existența a 340 de centre de vaccinare deschise și rezervate personalului medical și din domeniile esențiale.
<strong>Investigația, la care au participat reporterii Adina Florea, Alexandra Nistoroiu și Răzvan Luțac, a arătat că, în acest timp, vârstnicii și bolnavii cronici aveau repartizate doar 213 de centre, mai puține decât cele speciale. </strong>
Unul dintre efectele centrelor speciale a fost că oamenii din profesiile esențiale programați pentru vaccinare, fără să se ia în calcul personalul medical, ajunseseră să fie aproape la fel de mulți precum cei de peste 65 de ani.
Anul 2021 a debutat în Libertatea cu vestea trimiterii în judecată a 5 foști și actuali angajați ai Comitetului Olimpic și Sportiv Român pentru abuz în serviciu. Totul a pornit de la o investigație a echipei GSP/Libertatea din 2016. În timpul Jocurilor Olimpice de la Rio, reporterii GSP/Libertatea au publicat o corespondență din Brazilia cu dovezi și mărturii că echipamentul sportivilor români era contrafăcut. Acesta costase 130.000 de euro și era prezentat ca fiind Kappa, însă sportivii au reclamat că s-a deșirat, decolorat și rupti.
Pe 4 ianuarie 2021, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 a trimis în judecată mai mulți oficiali COSR.
Pe 3 februarie, subiect expus într-o investigație începută de Libertatea în mai 2020, poliția a descins la firma Ducos Trading SRL, care distribuia în spitalele din România, prin Unifarm, măști neconforme. Firma era a asociatului offshore al lui Adrian Streinu-Cercel și a fostului partener de afaceri al lui Cristi Burci.
Mai mulți dintre cei implicați au plecat în Dubai, unde sunt și acum, în timp ce cercetările Parchetului continuă.
Tot în februarie, Libertatea a dezvăluit că medicii de la Spitalul CFR Witting din Capitală, care tratau pacienții COVID, au primit echipament de protecție neconform. Reporterii l-au contactat pe managerul Cristian Banu, care a negat acuzațiile și în apărarea sa a trimis fotografiile măștilor. Cum pe etichete scria non-medical, inspectorii Corpului de Control al Ministerului Transporturilor s-au sesizat în urma apariției articolului Libertatea. Inspectorii au finalizat raportul cercetărilor și apoi au anunțat procurorii. A fost deschis un dosar pentru abuz în serviciu, iar pe 26 martie au avut loc două percheziții ale poliției la acest spital.
În aceeași lună, în urma reportajului realizat de Adina Florea și Răzvan Luțac, în Valea Șesii, publicul a putut conștientiza cum dispare o lume sub nămolul otrăvit de sterilul produs de CupruMin. Sub apele de acolo sunt azi 400 de fundații de case și-un cimitir. Doar trei persoane au rămas în locuințele de lângă lac.
Povestea a două familii în nevoie, cu 10 copii, dintr-o comună din Giurgiu, despre care jurnalista Maria Andrieș a scris pe 26 februarie nu a rămas fără ecou. Cititorii Libertatea s-au mobilizat în sprijinul lor, iar copiii au primit în dar alimente, haine, jucării, cărţi şi încălţăminte.
Pe 4 martie, în plin scandal al miilor de leșuri care erau îngropate în județul Tulcea, în loc să fie arse, Libertatea a dezvăluit cum patronul incineratorului a fost prins furând curent. Ziarul a relatat cum șeful Gărzii de Mediu Tulcea a preferat să-l apere și le-a spus celor de la ENEL că obiectivul său e de interes național. O săptămână după publicarea articolului, procurorii s-au deplasat la fața locului și l-au prins în flagrant pe patronul incineratorului, care a fost reținut 24 de ore. Atât el, cât și șeful Gărzii de Mediu au fost trimiși în judecată.
Pe 18 martie, un cadru didactic de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din Universitatea București a fost concediat disciplinar. Decizia instituției de învățământ superior a fost venit după ce, cu o lună înainte, Libertatea a publicat, într-o serie de articole, mărturiile mai multor studenți care o acuzau pe profesoară că îi jignea constant.
În ultima zi a lunii martie, reporterul Cristina Radu a prezentat în Libertatea cazul urșilor pe care un bărbat dintr-o comună din Arad îi ținea de 30 de ani într-o cușcă din curtea sa. După ce ziarul a scris, Ministerul Mediului a promis un nou control. Luna următoare, DSVSA Arad și Poliția au găsit animalele înfometate și a fost deschis un dosar penal pentru rănirea sau schingiuirea animalelor.
În aprilie, în momentul în care ministrul sănătății Vlad Voiculescu deschidea subiectul și acuza că se ascunde numărul real al celor morți de COVID, totalul deceselor raportate de Guvern era de 25.937.
Pe 24 aprilie, Libertatea a obținut confirmarea că spitalele raportaseră și alte decese, care însă au fost invalidate de DSP-uri.
Ministerul Sănătății a făcut public un raport din care a rezultat că nu s-au comunicat publicului între 5.000 și 10.000 de cazuri, deși ele au fost declarate decese COVID de către medici. În lunile următoare, MS a introdus în comunicatele oficiale, în fiecare zi, decesele din urmă.
Un subiect urmărit sistematic de reportera Diana Meseșan scoate la iveală, în premieră, ce face Ministerul Apărării în privința cazurilor de abuzuri sexuale raportate în cadrul Armatei. Din 9 plângeri înregistrate în ultimii ani, cinci au fost clasate în interior, patru au fost înaintate procurorilor militari, care le-au clasat și ei.
Pe 7 iunie, Libertatea a publicat un interviu cu cel considerat a fi cel mai bun jucător de șah al tuturor timpurilor. Garry Kasparov a stat de vorbă cu reporterul Libertatea Andreea Arhip, despre ce înseamnă „sportul minții” în epoca inteligenței artificiale, dar și despre domeniul care, în opinia sa, a rămas cel mai înapoiat în acest secol: educația. Atunci când vine vorba despre Rusia și Putin, Kasparov e categoric și spune răspicat: „dictatură fascistă”.
Pe 29 iulie a început renovarea sediului IML din Craiova, după ce Libertatea a scris despre starea deplorabilă a clădirii. Pereții imobilul, care se află la doi pași de centrul orașului, dădeau semne că se surpă, iar tencuiala părea că se agață, cu ultimele puteri, de ei. În octombrie 2020, Consiliul Județean promitea, într-un răspuns trimis către Libertatea, că va începe lucrările de renovare.
În august, o echipă de la Libertatea a mers în Grecia și a relatat despre ce a rămas în urma incendiilor care au devastat Insula Evia, dar și despre curajul cu care au acționat pompierii români veniți în ajutor.
În aceeași lună, într-o serie de articole despre unul dintre cele mai periculoase drumuri din țară, reporterii Andrada Lăutaru și Răzvan Luțac au străbătut traseul crucilor de pe ambele sensuri de circulație ale DN2 ce leagă Bucureștiul de Bacău: sunt 564, suferința unei Românii în miniatură.
În septembrie, Judecătoria Craiova a decis că procurorii pot redeschide dosarul deceselor unor pacienți care au făcut transfuzii la Spitalul Filantropia în 2017. Pe 1 august, Libertatea a dezvăluit că Parchetul clasase dosarul, pe motiv că „fapta nu există”. Asta deși 2 persoane au murit imediat după transfuzie, iar alte 3, în următoarele luni. După publicarea articolului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj s-a sesizat și a calificat clasarea drept nelegală.
În urmă cu doi ani, Libertatea a publicat înregistrări video cu președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții, în timp ce acesta șantaja un programator, cerându-i șpagă dintr-un contract pe fonduri europene. Șeful asociației a fost trimis în judecată de DNA, în ianuarie 2021, pentru luare de mită și folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false. În septembrie, el a fost condamnat pe fond, la 2 ani și 6 luni cu suspendare.
Într-un an dominat de influența rețelelor sociale, o știre despre două femei românce din Germania a întărit o prejudecată toxică: preponderența infracțională și etnicizarea faptelor rele. S-a spus că româncele ar fi jefuit o bătrână. Reporterul Iulia Marin a mers mai departe și a probat că știrea era falsă, iar infractoarele erau născute în cu totul altă țară.
În noiembrie, jurnalistele Ada Constanda și Andrada Lautaru au mers la un centru de îngrijiri paliative din Cluj-Napoca, unde au fost internați 5.000 de pacienți cu boli în stadiu terminal. În reportaj, preotul Bogdan Chiorean, aflat de șapte ani la conducerea centrului, vorbește despre dreptul pacienților la adevăr: “De ce să nu-i lăsăm omului timpul rămas să-l folosească așa cum vrea el? De ce să-i furăm timpul ăla? E un timp esențial. Zile, ore, luni, nici nu contează cât e, e timpul lui”.
În ultima lună a anului, seria de dezvăluiri publicate de Libertatea a clătinat noul Guvern, unul mai puternic ca niciodată, conform sprijinului politic. Pe 15 decembrie, Florin Roman, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, a demisionat. În primul episod din Libertatea, ministrul Florin Roman a spus că nu-și găsește cartea publicată la Editura Academiei, apoi a recunoscut că n-a scris-o. Peste câteva zile, el a declarat că, de fapt, cartea e un articol, dar nici pe acesta nu l-a găsit. În cel de-al doilea episod, Libertatea a expus că cele 10 pagini din lucrarea lui de masterat, ce au fost oferite reporterilor chiar de ministru, sunt plagiate 100% din lucrarea unui profesor din Timișoara. În cel de-al treia episod, conducerea Universității Babeș-Bolyai din Cluj a confirmat, la cererea Libertatea, că Roman nu a fost niciodată student acolo, așa cum politicianul își trecuse în CV.
Tot în decembrie, în ziua de Sfântul Nicolae, jurnalista Cristina Radu a publicat povestea Mariei, o fată de 14 ani din București. Ea și mama ei, nevăzătoare, trăiesc dintr-un venit de nici 1.000 de lei pe lună, într-o casă fără curent electric și fără apă curentă.
<strong>Povestea Mariei nu a rămas fără ecou, iar cititorii Libertatea s-au mobilizat și i-au oferit un Crăciun mai bun.</strong>
Oamenii i-au donat haine, bani, un telefon nou, cărți, alimente, lemne pentru foc și un aragaz. O firmă de construcții le-a izolat celor două o parte din casă, ca să nu mai stea în frig.
Încheiem retrospectiva cu o datorie de onoare despre cazuri în care dreptatea întârziată este, de fapt, justiție refuzată: procesele Colectiv și HexiPharma.
Pe tot parcursul anului 2021, Libertatea a fost singurul ziar care a urmărit desfășurarea procesului Colectiv la Curtea de Apel București. În decembrie, pe parcursul celor trei zile de dezbateri ce au precedat finalul procesului, cititorii Libertatea au putut afla, în fiecare clipă, tot ce se întâmpla în sala de judecată: declarațiile emoționante ale părinților care și-au pierdut copiii în incendiu, pledoariile avocaților și scuzele inculpaților.