Angajații societății au intrat joi dimineață în grevă spontană și timp de 11 ore niciun mijloc de transport în comun la suprafață nu a circulat în București. Greva a continuat și vineri. În lipsă de tramvaie sau autobuze, oamenii au optat pentru metrou, taxiuri sau platforme de ridesharing, precum Uber și Bolt, chiar dacă asta a însemnat fie aglomerație, fie tarife extrem de ridicate.
Greva a fost declanșată de sindicatul majoritar din STB, condus de Vasile Petrariu, care este, în acelați timp, și consilier PSD.
Deși există o decizie executorie a instanței prin care greva este suspendată, sindicaliștii refuză în continuare să iasă pe traseu.
Ce reclamă angajații: nu sunt piese de schimb, nu există contract colectiv de muncă
În timp ce primarul Capitalei Nicușor Dan și directorul STB Adrian Criț reclamă o grevă politică, mizată de „interesele personale ale liderilor de sindicat”, angajații companiei de transport se plâng de lipsa pieselor de schimb pentru mijloacele de transport, a anvelopelor și a unui contract colectiv de muncă.
Ei cer salarii mai mari și demisia directului STB – aceasta din urmă fiind condiția pentru ca oamenii să se întoarcă la muncă, a spus Petrariu.
Transportul public în cifre
Transformată în urmă cu patru ani din regie autonomă în societate pe acțiuni, STB are un buget de aproape 1,2 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 928 de milioane de lei se duc pe salariile celor peste 11.000 de angajați – în jur de 4.500 dintre ei sunt vatmani și șoferi de autobuz și troleibuz. Veniturile lor nete variază între 2.700 și puțin peste 8.000 de lei net.
Compania de transport public se află în administrarea Consiliului General, acționarul majoritar.
STB deține aproximativ 2.300 de vehicule, cele mai multe fiind autobuze.
În 2020, STB a avut alocați 94,2 milioane de lei bani pentru investiții, din care au fost folosiți ceva mai mult de o treime: 25,5 milioane de lei. Pentru 2021, au fost alocați 93,7 milioane de lei.
STB avea în 2021 datorii acumulate de peste 1 miliard de lei. Societatea a reușit însă să cadă la înțelegere cu ANAF și a eșalonat datoria. Au mai rămas de plătit 700 de milioane de lei.
Condiții neplăcute pentru călători, dar tarife mai mari la bilete
Veniturile pe 2021, arată societatea în documentul bugetului, s-au mărit cu 8,7% după ce au fost scumpite călătoriile, începând cu 1 august anul trecut.
De la 1,3 lei, o călătorie cu tramvaiul, autobuzul sau troleibuzul în București a devenit 3 lei, pentru 90 de minute, iar abonamentele s-au scumpit și ele. În același timp cu biletele la STB s-au scumpit și călătoriile la metrou, de la 2,5 lei la 3 lei.
În jur de 200.000 de persoane circulă gratuit cu STB și puțin peste 54.000 circulă gratis cu Metrorex, potrivit unor cifre obținute de Libertatea. Dincolo de gratuități, la suprafață, pentru transportul în comun doar 10% din călători își plătesc, de fapt biletele, potrivit STB.
„Încasările suplimentare generate de această măsură (a majorării tarifelor, n.r.) se vor reflecta direct în condițiile de călătorie – prin investițiile pe care cele două companii le vor putea efectua”, a spus Ministerul Transporturilor în iulie, când a anunțat majorarea prețurilor.
Bucureștenii au fost însă mai puțin convinși de promisiunea ministerului. Au criticat dublarea prețului călătoriei și s-au plâns că de ani întregi circulă în mașini și tramvai murdare, multe încă fără aer condiționat.
O șină ruptă a străpuns podeaua unui tramvai
Cu o lună înainte de creșterea prețului călătoriei, un bărbat în vârstă de 54 de ani a fost rănit după ce o șină de tramvai s-a rupt și a străpuns podeaua unui vagon, pe linia lui 19, la Nerva Traian.
„Ne cerem scuze pentru impedimentul creat. STB SA depune toate eforturile pentru ca în viitorul apropiat infrastructura existentă să fie una modernă, utilizabilă in condiții normale de către mijloacele de transport”, a transmis STB imediat după incident.
Până la modernizarea liniilor, mersul cu tramvaiul a rămas o aventură: liniile sunt vechi, strâmbe și sparte.
26 din cei 130 de kilometri de șine nu au fost înlocuiți de mai bine de două decenii, potrivit Digi24.
Alte incidente neobișnuite: un autobuz ajuns în Dâmbovița, un tramvai rămas fără o roată
Șina care a străpuns podeaua tramvaiului nu a fost singurul incident din ultimii ani în care implicate au fost mijloacele de transport la suprafață.
- În vara lui 2020, mai mulți călători au fost suprinși împingând un troleibuz pe linia lui 69 după o „cădere de tensiune”.
- Cu o săptămână înainte, un troleibuz 86 a luat foc în centrul Capitalei, după un scurticircuit la motor.
- În 2019, un autobuz a căzut în Dâmbovița după ce șoferul a încercat să evite o mașină care a trecut pe roșu.
- Tot în 2019, un tramvai 47 a rămas fără o roată în zona Parcului Carol. Tramvaiul avea peste 40 de ani.
STB a fost ținta unui val de critici după ce, în urmă cu doi ani, după o postare neinsipirată pe Facebook a unei imagini în care era prezentat un șir de autoturisme în coloană, cu sloganul „Nu ești blocat în trafic. Tu blochezi traficul!”.
Otokarele au avut probleme dinainte să intre pe traseu
Pentru a promova transportul în comun, Primăria Capitalei a plătit 1 milion de euro pentru un clip în care mai mulți artiști își abandonează mașinile de lux și urcă în autobuzele Otokar cumpărate de fostul primar Gabriela Firea, în număr de 400, după cum scria Libertatea în 2019.
100 de milioane de euro plus TVA au costat autobuzele turcilor.
Acestea au avut probleme încă dinainte de a intra pe traseu: fie șoferii mai corpolenți nu aveau loc în scaune, fie au rămas fără frâne, ori s-au blocat în trafic, pe traseu sau au fost inundate cu apă fierbinte.
De la intrarea în circulație a autobuzelor Otokar luate de Firea, în 2018, până la începutul lui 2021, acestea au avut peste 8.000 de defecțiuni, potrivit Hotnews. În schimb, cele 130 de autobuze hibrid Mercedes Citaro ajunse în București începând cu iulie 2020 au avut 233 de defecțiuni.
Licitații cu probleme pentru tramvaie și autobuze
În ultimii trei ani, STB, prin Primăria Capitalei, a avut probleme cu trei mari licitații de mijloace de transport în comun:
1. Tramvaie de la turci de 180 de milioane de euro printr-o licitație făcută greșit
Libertatea a scris în noiembrie 2019 despre cum primăria Capitalei a trecut peste 6 neregularități semnalate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice în acordarea contractului turcilor de la Durmazlar, pentru 100 de tramvaie noi. Astra Vagoane Arad, companie românească, a contestat câștigul firmei turce, iar în decembrie 2019, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor i-a dat dreptate.
S-a dus apoi un meci prin instanță, iar în final, în septembrie 2020, Primăria București a declarat Astra drept câștigătoare a contractului pe care, în noiembrie 2019, îl atribuia companiei Durmazlar, secretizând criteriile deciziei.
2. Troleibuze „fake” cu certificat de omologare de autobuz
Primăria Capitalei a semnat în martie 2020 un contract de 43 de milioane de euro fără TVA, cu asocierea Bozankaya-Sileo pentru 100 de troleibuze. Șase luni mai târziu, municipalitatea a anulat contractul. Primăria îi acordase contractul fără să-i ceară firmei și certificatul de omologare, unul dintre primele documente pe care o comisie de licitație le verifică, și care arată că troleibuzele pe care firma le produce sunt conforme cu normele europene, a arătat Libertatea în octombrie 2020.
3. Licitație anulată din lipsă de bani
În ultima zi din 2020, STB a anulat o licitație pentru 40 de tramvaie scurte, contract câștigat de Electroputere VFU. Motivele au fost lipsa de bani și faptul că achiziția de mijloace de transport în comun nu poate fi făcută de societatea de transport, ci doar de municipalitate în mod direct, după cum explica Nicușor Dan în acea perioadă.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro