Anul politic 2022: Patru miniștri au demisionat, plus acuzații de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dan Vîlceanu (PNL), Adrian Chesnoiu (PSD), Sorin Cîmpeanu (PNL) și Vasile Dîncu (PSD) sunt cei 4 miniștri care și-au anunțat în 2022, pe Facebook, demisia din Guvernul condus de Nicolae Ciucă. Adică aproape un sfert din întregul Cabinet. După ce fostul ministru Florin Roman a demisionat în decembrie 2021 ca urmare a dezvăluirilor Libertatea privind plagiatul, premierul însuși a fost acuzat de plagiat de jurnalista Emilia Șercan la începutul lui 2022 și a devenit apoi președintele PNL, după demisia lui Florin Cîțu. Ciucă va mai fi premier până în mai 2023, apoi funcția va fi preluată, cel mai probabil, de Marcel Ciolacu, liderul PSD.
Plafonarea preţului la energie electrică, subvenţia la carburanți şi majorarea pensiilor au fost subiectele principale de dispută în coaliția politică PNL-PSD. Anul 2022 a fost marcat de acuzații de ambele părți, ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu, fiind considerat de PSD principalul responsabil pentru „dezastrul din energie”.
Principalele borne politice din 2022, conform news.ro:
Ianuarie 2022
Anul a început cu acuzaţia de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă, cel care nu era încă președintele PNL. Jurnalista Emilia Şercan a susţinut că lucrarea lui Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Ştiinţe militare în anul 2003, include conţinut plagiat în cel puţin 42 de pagini din totalul de 138. În replică, Ciucă a negat acuzația și s-a adresat instanţei, blocând astfel o analiză academică a tezei. În paralel, Parchetul General a deschis un dosar penal aflat încă în lucru. Pe 19 ianuarie, Emilia Șercan, jurnalista care a descoperit plagiatele generalilor SRI, de Poliție și Armată, a afirmat că a fost amenințată cu moartea.
Tot în ianuarie, Guvernul PSD-PNL-UDMR a decis prima plafonare a preţului la energie electrică şi gaze. Măsura s-a aplicat până la 1 aprilie, apoi a fost prelungită pe durata întregului an, în ciuda mai multor dispute între PSD şi PNL.
La finalul lunii, tehnocratul Marcel Boloş a fost propus de premierul Nicolae Ciucă să fie ministru al Cercetării şi Digitalizării în locul lui Florin Roman, cel care a demisionat în decembrie 2021, în urma dezvăluirilor privind plagiatul său, publicate de Libertatea în trei episoade.
Februarie 2022
Dacian Cioloş a demisionat din funcţia de preşedinte al USR după numai patru luni, invocând faptul că programul său a fost respins de Biroul Naţional, forul colectiv de conducere a partidului. La alegerile din toamna anului 2021, Cioloş câştigase funcţia de preşedinte după competiţia internă cu Dan Barna, însă majoritatea în Biroul Naţional era deţinută tot de echipa Barna, echipa strânsă în jurul liderilor Dan Barna, Cătălin Drulă şi Cristian Ghinea.
Martie 2022
După ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a convocat CSAT. Pe 1 martie, şeful statului a anunţat că „se impune creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cât este în momentul de faţă, la 2,5%”. În bugetul pe 2023, ministrul de Finanţe Adrian Câciu (PSD) a alocat 2,5% din PIB pentru Apărare.
La finalul lunii martie, George Simion a fost ales preşedinte unic al AUR, după o perioadă în care condusese partidul în tandem cu Claudiu Târziu. „Nu vreau să fiu candidatul AUR la alegerile prezidenţiale din 2024”, a susținut George Simion pe 27 martie.
Aprilie 2022
Florin Cîţu a demisionat pe 2 aprilie din fruntea PNL, după numai şase luni. Din poziţia de lider al liberalilor, fostul premier a criticat constant PSD şi a sfârşit prin a fi răsturnat, chiar de ziua sa, de colegii din partid, pe motiv că afectează imaginea Guvernului Ciucă. În semn de solidaritate cu Florin Cîţu, a demisionat şi Dan Vîlceanu, atât din funcţia de ministru al Fondurilor Europene, cât şi din poziţia de secretar general al PNL.
Pe 10 aprilie, premierul Nicolae Ciucă a devenit preşedintele PNL, fiind ales într-un Congres extraordinar în care a fost singurul candidat.
Mai 2022
Premierul Nicolae Ciucă a făcut o dublă modificare guvernamentală. Marcel Boloş a fost transferat de la Ministerul Digitalizării la Ministerul Fondurilor Europene, pe care îl mai condusese în timpul Guvernului Orban. La Digitalizare, în locul lui Boloş, a fost numit Sebastian Burduja, liderul PNL Sector 1.
Garnitura la CCR a fost schimbată. Bogdan Licu, susţinut de PSD, a fost numit judecător din partea Camerei Deputaţilor, Iulia Scântei, propusă de PNL, a fost numită din partea Senatului, iar preşedintele Klaus Iohannis a trimis-o la CCR pe consiliera prezidenţială Mihaela Ciochină.
La finalul lunii, Dacian Cioloş a demisionat și din USR, alături de apropiaţii săi, şi a fondat un nou partid, numit REPER. „Nu vedem la conducerea USR nici dorinţa, nici maturitatea de a accepta greşelile trecutului şi de a schimba o direcţie care duce partidul spre irelevanţă politică”, a motivat Dacian Cioloş.
Iunie 2022
Pe 24 iunie, ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, acuzat de DNA că a trucat concursuri de angajare în minister, a anunțat că își dă demisia din funcție și că se autosuspendă din PSD. Procurorii DNA l-au acuzat pe Chesnoiu că a cerut o parte din subiectele la concursuri publice, pentru patru persoane, iar trei dintre acestea ar fi obținut funcțiile pentru care au susținut proba.
La două luni după demisia din fruntea PNL, Florin Cîţu a fost forţat de propriul partid să plece şi de la şefia Senatului și a demisionat pe 29 iunie. „Cel mai tare am supărat PSD”, a spus fostul premier. În locul lui Florin Cîţu a fost instalată liberala Alina Gorghiu, cu mandat interimar.
Pe 30 iunie, Guvernul Ciucă a adoptat Ordonanța de Urgență care prevedea compensarea cu 50 de bani a prețului carburanților timp de trei luni, de la 1 iulie, până la 1 octombrie, prelungită ulterior. 25 de bani au fost suportaţi din bugetul de stat, iar cealaltă jumătate a fost reducerea aplicată de lanţurile de benzinării.
Iulie 2022
În locul lui Adrian Chesnoiu, Petre Daea a fost numit ministru al Agriculturii, el ocupând aceeași funcție şi în timpul guvernării Năstase, şi în era Dragnea.
Libertatea a consultat arhiva Curții de Apel București ca să înțeleagă cum a reușit Nicolae Ciucă să îndepărteze riscul ca plagiatul descoperit de ziarista Emilia Șercan să fie analizat de autorități. Puse față în față, plângerea lui Ciucă și motivarea judecătoarei Ionela Tudor, prima care a suspendat verificarea doctoratului, a arătat că magistratul și-a asumat în sentință nu doar ideile, dar și termenii folosiți în plângerea prim-ministrului.
Venit la Băile Tuşnad pentru a se întâlni cu comunitatea maghiară din România, premierul Ungariei, Viktor Orban, a criticat NATO şi UE pentru ajutorul militar oferit Ucrainei şi a afirmat că ţările europene cu populaţii etnice mixte nu mai sunt naţiuni. „Noi, ungurii, nu suntem o rasă mixtă... şi nu dorim să devenim una”, a spus Orban. Liderii europeni au catalogat afirmaţiile drept rasiste.
August 2022
Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, a anunțat în premieră creşterea pensiilor cu 10%, înainte ca tema să fie discutată în coaliţia de guvernare, fapt ce i-a determinat pe liberali, o lună mai târziu, să îi ceară premierului Ciucă să îl demită pe Budăi.
Ulterior, a început o „licitaţie” între PSD şi PNL. Liberalii susţineau că majorarea pensiilor trebuie să acopere rata inflaţiei, peste 15%, în timp ce social-democraţii au fost mai moderaţi în promisiuni.
„Domnul Câciu e obligat să găsească o sursă de finanţare pentru o creştere cu minim 16% a pensiilor. Dacă nu găseşte resursele, să plece acasă”, avertiza liberalul Rareş Bogdan în luna septembrie. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, i-a replicat ironic și a amintit că prim-vicepreședintele PNL a promis în 2019 desființarea pensiilor speciale în 30 de zile de la intrarea la guvernare, lucru care nu s-a întâmplat.
Ministrul UDMR al Sportului, Eduard Novak, a lipsit de la sosirea la Bucureşti a delegației României de la cantonaj, care s-a întors cu 8 medalii de la Campionatele Europene desfăşurate la Munchen. În schimb, ministrul l-a primit pe David Popovici, întors de la Roma în postura de dublu campion european, câteva zile mai târziu.
Pe 29 august, surse din coaliție au dezvăluit pentru Libertatea că Alina Gorghiu va rămâne șefa Senatului până în mai 2023, atunci când se va face rotația între PSD și PNL.
Septembrie 2022
Tensiunile din coaliţia PSD-PNL au devenit tot mai acute din cauza facturilor la energie. USR a depus o moţiune simplă împotriva ministrului PNL al Energiei Virgil Popescu, iar social-democrații, deși au cerut public plecarea acestuia în repetate rânduri, au votat împotriva moţiunii, iar aceasta a picat. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a fost singurul parlamentar care s-a abținut atunci de la vot. De precizat este însă că, și dacă moțiunea simplă ar fi trecut la vot, acest lucru nu însemna că premierul Ciucă era obligat să îl demită pe Popescu.
Pe 26 septembrie, jurnalista Emilia Șercan a arătat că ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a plagiat, dar într-un curs universitar. Potrivit investigației PressOne, ministrul și-a însușit în anul 2006 aproape 100 de pagini din munca a doi universitari alături de care semnase cu șase ani mai înainte. Șercan a susținut că ministrul „și-a însușit în mod fraudulos” 13 capitole, „trecându-se drept autor al respectivelor secțiuni din cursul universitar”.
Într-o primă reacție după aceste acuzații, fostul ministru PNL a declarat că totul este „o încercare de a bloca legile educației”. Apoi, a spus că se consideră „o țintă” și pe 29 septembrie 2022 a demisionat printr-un anunț pe Facebook.
Octombrie 2022
Pe 18 octombrie, USR a sesizat CNATDCU, acuzând că ministrul de Interne Lucian Bode a plagiat teza de doctorat. Cu o zi înainte, Bode declarase la dezbaterea primei moțiuni simple împotriva sa că lucrarea lui de doctorat a trecut toate etapele și că este un document original. USR susținuse că Bode a copiat de pe Wikipedia, după ce mai mulți membri ai partidului condus de Cătălin Drulă au transcris de mână toată teza.
Pe 24 octombrie, Vasile Dîncu a demisionat din funcția de ministru PSD al Apărării, la aproape două săptămâni după ce a provocat reacții dure pe scena politică pentru afirmația lui că negocierile sunt singura șansă pentru încheierea războiului din Ucraina. El și-a motivat gestul din cauza „imposibilității colaborării” cu președintele Iohannis.
Plecarea lui Dîncu a venit la câteva zile după ce Klaus Iohannis i-a transmis „să citească mai frecvent revista presei”, pentru a vedea care este poziția României față de războiul din Ucraina.
Noiembrie 2022
Premierul Nicolae Ciucă şi liderul PSD Marcel Ciolacu au convenit în coaliție majorarea punctului de pensie cu 12,5%. Iniţial, PSD propusese o creştere de 10%, în timp ce liberalii insistau pentru o indexare de minimum 15% și așa s-a ajuns la compromisul de 12,5%. De asemenea, coaliţia de guvernare a decis majorarea salariului minim brut de la 2.550 de lei la 3.000 de lei.
Guvernul a adoptat apoi o nouă ordonanţă de urgenţă prin care plafonează preţurile la energie: 0,68 lei pentru un consum mai mic de 100 de kWh; 0,8 lei pentru un consum între 100 de kWh şi 255 de kWh şi 1,3 lei/kWh pentru un consum care depăşeşte 300 de kWh. Prevederile ordonanţei se aplică până în martie 2025.
Tot în noiembrie, Libertatea a scris că PNL și PSD și-au împărțit angajații din conducerea filialelor ICR, iar directoarea de la Londra stă într-un apartament de 6.500 de lire sterline, plătit de statul român. În urma dezvăluirilor ziarului, MAE a lăsat-o pe Catinca Maria Nistor fără apartament.
Pe 24 noiembrie, Emilia Șercan a anunțat că a terminat de analizat teza de doctorat a ministrului PNL de Interne, Lucian Bode, iar potrivit acesteia procentul real de plagiat e de aproape 20%. Dezvăluirile au venit după ce Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai a spus că Bode a plagiat în proporție de 2,95%, din ce s-a analizat. Imediat după anunțul comisiei UBB, Lucian Bode a declarat că teza sa de doctorat este în regulă.
Decembrie 2022
Klaus Iohannis nu i-a invitat pe liderii partidelor de opoziție la recepția de Ziua Națională, de la Cotroceni, pe 1 Decembrie. Totodată, liderul PSD și al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, deși a fost invitat, nu a venit.
Pe 8 decembrie, aderarea României la Schengen a fost blocată de Austria, care a votat împotrivă în cadrul Consiliului JAI. Olanda a votat și ea contra României, dar a precizat că s-a opus, de fapt, aderării Bulgariei, candidatura celor două țări fiind analizată la pachet.
În acest context, câteva companii de stat din subordinea Ministerului Transporturilor au anunţat că-şi vor transfera conturile de la băncile austriece la cele româneşti. Următorul Consiliu JAI va avea loc în martie 2023, însă nu e garantat un nou vot pentru aderarea României, potrivit declarației făcute de Klaus Iohannis.
Pe 11 decembrie, fostul șef al DNA și judecător al Curții Constituționale, Daniel Morar, a publicat la Editura Humanitas un volum de aproape 700 de pagini în care povestea cum „le-am transmis lui Maior și lui Coldea că urma să-i punem sub acuzare pentru favorizarea infractorului”, după ce SRI spusese că „softul a șters” înregistrări făcute de serviciul secret, într-un dosar DNA care privea un înalt politician.
Daniel Morar a mai dezvăluit în cartea „Putea să fie altcumva”, lansată la Gaudeamus, cum s-a enervat președintele Iohannis când SRI a fost scos din dosarele penale. Libertatea a publicat apoi și mărturia lui Morar, conținută tot în carte, în care acesta povestea cum a aflat că SPP și SRI au intervenit în alegerea președintelui Curții Constituționale a României.
Pe 12 decembrie, Cătălin Drulă, preşedinte USR, și Ludovic Orban, preşedinte Forța Dreptei, au depus a doua moțiune simplă împotriva ministrului Bode din 2022, intitulată „România umilită așteaptă răspunsuri”, după ce țara noastră a ratat aderarea la Schengen. O zi mai târziu, USR a acuzat PSD și PNL că „fac scut” în jurul lui Lucian Bode și împiedică dezbaterea moţiunii simple.
La final de an, Guvernul i-a obligat pe românii cu mai multe locuinţe să depună o declaraţie pe proprie răspundere pentru a alege imobilul unde se va aplica plafonarea preţurilor la energie. Măsura i-ar fi afectat inclusiv pe chiriaşii care nu aveau contracte la energie electrică pe numele lor. După ce oamenii au început să stea la cozi înainte de Crăciun pentru a beneficia de plafonare de la 1 ianuarie 2023, Guvernul a eliminat pe 28 decembrie declaraţia pe proprie răspundere.
Tot la ultima ședință de Guvern din 2022, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că subvenţia de 50 de bani pe litru la carburant nu va mai fi prelungită şi de la 1 ianuarie 2023.
ivryernest 31.12.2022, 16:12
Foarte complexă, viața politică în România !