PSD a legitimat fascismul prin alianța cu AUR la moțiunea de cenzură, spune Cristian Pîrvulescu: „Cum vor explica în Parlamentul European?”

De când traversează România criza politică și cum se poate termina

Analistul politic Cristian Pîrvulescu este de părere că totul a început acum mai bine de 20 de ani, după guvernarea lui Adrian Năstase, pentru că „înainte de 2001, premierul era egal cu ceilalți miniștri”, iar fostul premier PSD „nu era contestat de nimeni pentru că nu exista opoziție”.

„Criza politică este o criză de fundal. Noi asistăm la o criză guvernamentală care se îndreaptă spre o criză constituțională și de regim. Între coaliție și modul de funcționare a guvernului, în special prerogativele primului ministru, există o tensiune. Înainte de 2001, premierul era egal cu ceilalți miniștri. După 2001, Adrian Năstase a schimbat legea de organizare a guvernului, iar primul ministru a devenit decident. Regimul politic s-a schimbat atunci dintr-un regim parlamentar, cu tendință semiprezidențială, într-unul guvernamental, de cancelar. Noi avem coaliție. Singurul care nu a avut coaliție a fost Adrian Năstase, dar nu avea majoritate absolută. După ce Adrian Năstase, care nu era contestat de nimeni pentru că nu exista opoziție, dispare, intrăm în criză. Și din 2004 până astăzi avem o criză recurentă. Această criză produce căderi dese de guvern, instabilitate politică”, a explicat Pîrvulescu astăzi, 28 aprilie, pentru Libertatea.

El a vorbit apoi despre motivele pentru care criza politică nu se termină, precizând că fiecare șef de partid vrea să conducă singur și „partidele politice visează să își elimine adversarul și să nu mai facă coaliție”.

Noi avem o criză guvernamentală. Pe fondul acestei crize politice, fiecare lider de partid speră să devină un mic șef când devine prim-ministru. Și vrea să aibă puteri plenare. Altfel spus, egoismul de partid și viziunea îngustă ne fac să avem o criză care va continua. Această criză va dura până când se vor schimba regulile, adică până când va fi adaptată legea la existența coaliției. Pentru că partidele politice visează să își elimine adversarul și să nu mai facă coaliție. PSD-ul sau PNL-ul sau PDL-ul n-au reușit, dar nu învață nimic din istorie.

Analistul Cristian Pîrvulescu pentru Libertatea:

El s-a referit apoi la o situație petrecută acum 27 de ani, mai exact la conflictul din decembrie 1999 dintre fostul președinte Emil Constantinescu și premierul de atunci, Radu Vasile. În final, acesta din urmă a demisionat și a fost înlocuit de Mugur Isărescu: „Criza guvernamentală are o serie de caracteristici aparte. Sigur că poți să o compari cu 1999 sau cu ce vreți dumneavoastră. În 1999 am avut o criză cu un prim-ministru care a refuzat să își dea demisia după ce președintele îl demisese în mod absolut neconstituțional”. Apoi, Cristian Pîrvulescu a conchis: „Criza politică va dura veșnic”.

Scurt istoric: coaliția PSD-PNL-USR-UDMR s-a format în iunie 2025, cu Bolojan premier, dar tensiunile au apărut imediat

Coaliția de guvernare s-a format pe 23 iunie 2025, dar relațiile dintre Ilie Bolojan (președinte PNL) și Sorin Grindeanu (președinte PSD) s-au stricat după numai câteva săptămâni, în principal din cauza pachetelor de măsuri fiscale promovate de Guvernul Bolojan, PSD spunând că PNL nu ține cont de dorințele lor.

Spre exemplu, pe 7 iulie 2025, Bolojan a anunțat că mamele aflate în concediu pentru creșterea copilului vor plăti contribuția la sănătate de 10% (CASS), la fel ca bătrânii care au pensii mai mari de 3.000 de lei net. Grindeanu s-a opus și a cerut în coaliție ca mamele, invalizii, veteranii de război şi foștii deţinuţi politici să nu mai plătească CASS, dar Bolojan nu a acceptat. Apoi, PSD a depus două proiecte pentru eliminarea CASS, însă PNL a transmis că nu le votează.

Relațiile dintre Grindeanu și Bolojan au devenit foarte proaste după ce CCR a respins pe 20 octombrie 2025 proiectul Guvernului legat de reforma pensiilor magistraților, iar PSD a părăsit ziua următoare sala coaliției chiar în timpul discuțiilor, acuzându-l că a refuzat formarea unui grup de lucru, adică propunerea social-democraților. Apoi, Grindeanu a lansat atacuri în cascadă, reproșându-i lui Bolojan că acționează pe cont propriu și face numai ce vrea el.

Abia luna trecută, pe 19 martie, Bolojan a detaliat: „Aş putea să dau replici, dar, uitându-mă la colegii mei din Guvern şi mai ales la colegii din PSD, mi-e ruşine uneori de ruşinea lor şi de situaţiile în care sunt puşi. Şi vă spun la modul deschis, niciodată, nici într-o coaliţie, nici într-o entitate, într-o companie, într-un partid nu se poate face nimic fără respect şi colegialitate. Asta e valabil în orice situaţie”.

Și abia pe 17 aprilie, deci după 10 luni, Bolojan a oferit un exemplu clar în care s-a referit în mod direct la social-democrați: „Gândiţi-vă că în cămara aceea pe care o are gospodarul, atunci când deschizi uşa, vezi că ai nişte şoricei, nişte şobolani care sunt ca nişte rozătoare, care-ţi rod acele alimente şi, foarte plastic, am aprins becurile, este cât se poate de clar asta. Am încercat să fac lumină acolo şi, în mod evident, asta a deranjat”. Bolojan a mai spus că PSD are nevoie de „un premier de tip marionetă” și că social-democrații şi-au dorit „un PNL de tip obedient”, dar a adăugat că nu va permite așa ceva, cât timp va conduce partidul.

ACORD POLITIC PSD-PNL-USR-UDMR-2025

Reamintim că Ilie Bolojan nu a exclus să apeleze la AUR pentru susținere, dacă pierde sprijinul PSD. „Trebuie un dialog cu forțele politice pentru proiectele din PNRR”, a spus premierul pe 19 aprilie.

Noua criză politică a început după 10 luni: PSD și-a retras miniștrii, iar Bolojan a rupt coaliția cu partidul lui Grindeanu. Cronologia pe zile

România a intrat în actuala criză politică pe 20 aprilie, când PSD a votat, într-o ședință cu 5.000 de membri, să îi retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, care este și președintele PNL. Acesta a primit și un ultimatum de 72 de ore ca să demisioneze, altfel miniștrii PSD vor fi retrași din Guvern, urmând apoi moțiunea de cenzură a social-democraților.

Pe 21 aprilie, Bolojan a anunțat că liberalii rup coaliția cu PSD, formată în iunie 2025, din cauza crizei provocate de partidul lui Sorin Grindeanu.

Pe 22 aprilie, președintele Nicușor Dan s-a văzut separat cu fiecare partid al fostei coaliții PSD-PNL-USR-UDMR, în contextul în care partidul lui Grindeanu a anunțat că își va retrage miniștrii din Guvernul Bolojan. La finalul zilei, după o declarație televizată de 3 minute, Nicușor Dan a concluzionat: „Calm și vom trece prin asta”.

Pe 23 aprilie, miniştrii PSD şi-au depus demisiile la Palatul Victoria. În aceeași zi, premierul Bolojan a anunțat că va trimite preşedintelui Nicușor Dan noile propuneri de interimari, iar șeful statului le-a semnat pe 25 aprilie.

Cine preia interimar portofoliile PSD: 

• Dragoş Pîslaru – Ministerul Muncii
• Cseke Attila – Ministerul Sănătăţii
• Tanczos Barna – Ministerul Agriculturii
• Cătălin Predoiu – Ministerul Justiţiei
• Ilie Bolojan – Ministerul Energiei
• Radu Miruţă – Ministerul Transporturilor.

Acum este așteptată moțiunea de cenzură împotriva Guvernului. Pe 27 aprilie, președintele AUR, George Simion, a declarat că AUR și PSD vor depune moțiunea de cenzură comună când vor aduna 233 de semnături, adică numărul necesar de voturi pentru ca Executivul să pice în Parlament.

PSD și AUR s-au aliat pentru moțiunea de cenzură, deși Grindeanu a exclus o alianță cu partidul lui Simion

Marian Neacşu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) au anunțat luni, 27 aprilie, într-o declarație comună oferită la Parlament, că PSD şi AUR vor depune împreună o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan.

„În urma mai multor rânduri de discuţii între conducerile partidelor noastre, s-a decis ca eu şi domnul Petrişor Peiu să ne ocupăm de partea tehnică a unei moţiuni de cenzură comune. Din acest motiv ne aflăm astăzi aici. Este un lucru exclusiv tehnic”, a spus fostul vicepremier Marian Neacșu.

Petrișor Peiu, care din noiembrie 2025 este președinte al Consiliului Național de Conducere al AUR, a adăugat că partidul lui George Simion face „un demers comun” cu PSD de redactare a moţiunii de cenzură, care să fie dezbătută și apoi votată în Parlament „undeva la începutul lunii mai”, astfel încât Guvernul Bolojan să cadă.

Reamintim că Grindeanu a spus de mai multe ori că social-democrații nu vor face coaliție sau alianță cu AUR cât timp el va conduce partidul.

Aritmetica parlamentară este simplă. Potrivit datelor publicate pe site-ul Camerei Deputaților, sunt 330 deputaţi şi 133 de senatori, iar majoritatea, formată din jumătate plus unu din totalul parlamentarilor, va decide soarta Executivului. Mai simplu spus, pentru căderea Guvernului Bolojan este nevoie de 233 de voturi în Parlament. PSD și AUR au împreună 220 de parlamentari, deci mai este nevoie de încă 13 parlamentari care să voteze, astfel încât să treacă moțiunea de cenzură.

Cele două partide au convenit că, dacă totul merge conform planului, votul moțiunii de cenzură va avea loc pe data de 5 mai.

Și George Simion a exclus acum doi ani să „bată palma” cu PSD

Președintele AUR, George Simion, spunea în 2024 că va demisona din funcția de președinte al partidului dacă se va întâmpla să facă alianță cu PSD și susținea că vrea „să termine cu PSD-ul în România”.

„AUR, atâta timp cât nu dă țării președinte sau nu iese pe primul loc la alegeri, nu intră într-o coaliție de guvernare pentru că nu putem schimba nimic, v-am zis că nu intrăm”, spunea Simion în emisiunea Insider Politic de la Prima TV difuzată pe 26 octombrie 2024.

Și a continuat: „Îmi dau demisia din toate funcțiile publice. George Simion nu bate palma cu PSD-ul, o spun… Unde-i camera la care trebuie să mă uit? Acolo… George Simion nu bate palma cu PSD-ul, George Simion nu face alianță cu PSD-ul, George Simion este singurul capabil, suficient de energic, de tânăr, de determinat, să termine cu PSD-ul în România”.

Analiștii politici explică alianța PSD-AUR pentru moțiunea de cenzură. Europarlamentarii PSD nu au comentat. Ce spune Siegfried Mureșan (PNL)

Ce spune analistul politic Cristian Pîrvulescu

O primă explicație a oferit-o analistul politic Cristian Pîrvulescu. „Doar PSD spune că s-a aliat cu AUR numai pentru moțiunea de cenzură, AUR nu spune așa ceva. În primul rând, au dat șah la președinte. Președintele Nicușor Dan a primit informația în plin proces de mediere cu partidele și asta nu este deloc onest. Deci, PSD a încercat să forțeze președintele și coaliția. Practic, debarcarea lui Bolojan se poate obține prin această mișcare în forță. Numai că pe PSD îi va costa imens alianța cu extrema dreaptă în planul imaginii internaționale”, a spus Pîrvulescu pentru Libertatea, astăzi, 28 aprilie.

Eu nu știu cum cei de la PSD le pot explica colegilor spanioli sau francezi din Parlamentul European această alianță. Le va fi foarte greu. Au făcut-o pentru a-l pune pe președinte într-o situație imposibilă, să îi foțeze mâna. PSD a ajuns să depindă de AUR, a legitimat AUR. Asta a făcut. A legitimat fascimul. Asta este inaceptabil! AUR este o mișcare fascistă. Un președinte de partid (n.red. George Simion) care se referă la președintele României ca la un „damblagiu” este un fascist.

Cristian Pîrvulescu:

„Deci, a doua ipoteză a mea este că PSD, din disperare și în încercarea de a se concilia cu ceea ce crede că este electoratul României, s-a fascizat”, a conchis Pîrvulescu.

Ce spune analistul politic Radu Magdin

Pentru o altă perspectivă, Libertatea l-a contactat și pe analistul politic Radu Magdin. Acesta susține că „este o alianță pragmatică” și că „poate părea împotriva firii, având în vedere polarizarea și competiția dintre cele două partide, dată de antipatia comună pentru Ilie Bolojan”. „Lucrurile sunt personale în cazul PSD și AUR raportat la domnul încă prim-ministru. Și asta a făcut uniunea posibilă”, a completat el.

Radu Magdin adăugat că Victoria Stoiciu, care a demisionat din PSD spunând că „nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”, este un intelectual de stânga și că aceasta „întotdeauna a militat pentru valorile” care o definesc si de aceea „este justificat să comunice în consecință”.

„Legat de ce legitimează sau nu PSD, în momentul de față își calcă pe percepția de principiu de partid social democrat din rațiuni care țin, pe de o parte, de ego-ul partidului. Pentru că nu putea partidul să își permită a două oară să nu îl dea jos pe Bolojan. Nu uitați că a mai avut loc o încălzire pentru o bătălie acum o luna și ceva și nu a fost finalizată cu succes. În consecință, partidul nu își putea permite și un al doilea mare eșec. Acestea sunt motivele pentru care PSD acționează cum acționează”, a explicat Radu Magdin.

Analistul a precizat că „cea mai matură declarație a zilei vine de la domnul Tanczos Barna, de la UDMR, care, pe bune dreptate, dă o probabilitate mare pentru căderea guvernului de pe urma moțiunii de cezură” și că „ne ducem spre o nouă majoritate”, numai că „nu este sigur că este atât de evident că va fi una PSD-AUR, pentru că cele două partide sunt competitoare și nu este în interesul lor să guverneze împreună pe moment și nu este nici în interesul AUR să vină la guvernare acum”.

Nu uitați că dacă AUR vine acum la guvernare, în baza reprezentării parlamentare actuale, este partenerul relativ junior pentru PSD. În schimb, în sondaje, PSD ar fi partenerul relativ junior al AUR, un partid care stă mai bine ca popularitate în sondajele de opinie publică Deci, din această perspectivă, odată ce răfuiala comună cu Bolojan a avut loc și premierul devine ceea ce se numește în spațiul anglosaxon lame duck, deci în esență doar ocupat cu gestiune curentă, de abia de acolo începe o negociere în care cred că atât PSD-ul cât și tabăra oponentă la domnul Bolojan din PNL așteaptă oarecum la cotitură, sperând la o refacere în baza unor interese pragmatice, nu a personalității lui Bolojan sau altor principii politice, o regrupare PSD-PNL-UDMR, eventual cu cooptarea și a USR-ului, dar cu alte poziții în cabinet.

Analistul politic Radu Magdin pentru Libertatea:

Ce spune Siegfried Mureșan

La rândul său, europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, a comentat astăzi, 28 aprilie, pentru Libertatea: „Alianța PSD–AUR este o realitate, indiferent cum încearcă liderii PSD să o prezinte. Poți să-i dai orice nume, dar realitatea nu se schimbă. Este o colaborare politică care duce PSD mai aproape de extremism și de discursul anti-european. Această apropiere nu este o surpriză. PSD a mai făcut asta: atunci când are de ales, preferă înțelegeri de moment care îl ajută politic, chiar dacă asta înseamnă să se îndepărteze de drumul european al României”.

Liberalul a precizat că președintele social democrat Sorin Grindeanu a arătat de mai multe ori „că este dispus să pună interesele de partid înaintea statului de drept” și că se vede clar că „reformele sunt blocate, tensiunile cresc, iar discursul devine tot mai anti-european”.

„Această criză nu este doar despre politică internă. Este despre cât de credibilă mai este România în Uniunea Europeană și despre direcția în care mergem ca țară. Parteneriatele cu extremiști nu aduc stabilitate sau dezvoltare. Din contră, ne izolează și ne slăbesc într-un moment deja dificil la nivel internațional”, a punctat Siegfried Mureșan pentru Libertatea.

Libertatea a contactat și europarlamentari de la PSD, dar aceștia nu au răspuns solicitărilor de a comenta această situație.

De ce s-a pus Ilie Bolojan ministru interimar la Energie

O altă mutare făcută de Bolojan a fost să se pună „interimar” la Ministerul Energiei, după ce Bogdan Ivan (PSD) și-a dat demisia. În acest context, Dumitru Chisăliţă, analist pe piaţa de energie şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, a explicat că „energia este cel mai important subiect pentru România” și că trebuie o persoană cu autoritate care „să miște lucrurile”.

„De ce este energia cel mai important subiect? Pentru că nu există niciun alt domeniu în care energia să nu își facă loc, indiferent că vorbim de sănătate, dezvoltare, autostrăzi. Ca atare, responsabilitatea trebuie să fie a unui om cu foarte mare greutate. Și nu prea știu cine, dintre cei rămași în Guvern, ar fi putut să preia aceasta responsabilitate”, a explicat Chisăliță astăzi, 28 aprilie, pentru Libertatea .

„În energie, presiunile sunt foarte mari. Atât presiuni să nu se facă nimic, cât și presiuni să existe anumite direcții. Foarte important, schimbările care trebuie făcute trebuie să aibă multiple susțineri și de aceea singurul care poate să miște lucrurile, dacă vrea acest lucru, este premierul, șeful Executivului, indiferent cine este el”, a adăugat el.

Criza politică din România îngrijorează investitorii și agențiile de rating, a scris presa internațională

PSD va face front comun cu opoziția de extremă dreapta AUR pentru a încerca să răstoarne guvernul minoritar al premierului Ilie Bolojan, a relatat agenția de presă internațională Bloomberg, luni, 27 aprilie, la puțin timp după anunțul oficial de la București.

„Măsura marchează o escaladare semnificativă a tensiunilor dintre cele două foste partenere de guvernare, în contextul prăbușirii coaliției lor vechi de 10 luni. Social-democrații l-au criticat pe Bolojan pentru politica sa de austeritate și, săptămâna trecută, și-au retras miniștrii din guvern după ce premierul a refuzat să demisioneze. Odată depusă, moțiunea are șanse mari de succes dacă va fi supusă la vot. AUR și PSD controlează împreună cele mai multe mandate din Parlament”, a mai precizat reputata agenție de știri.

De altfel, Bloomberg a remarcat că „România trece printr-o criză politică, după ce PSD, cel mai mare partid din coaliția de guvernare, și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan” și a tras un semnal de alarmă. „Noua criză este probabil să îngrijoreze investitorii și agențiile de rating, care au avertizat că stabilitatea politică este esențială pentru a susține eforturile României de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și de a evita retrogradarea ratingului de credit la categoria „junk”. România plătește deja cele mai mari costuri de împrumut dintre statele din regiune, iar obligațiunile denominate în dolari au fost cele mai slabe performere din piețele emergente vineri, din cauza riscului politic crescut”, a notat Bloomberg pe 20 aprilie.

Și Reuters a scris că „cel mai mare partid din parlamentul României, social-democraţii, va face echipă cu Alianţa pentru Unirea Românilor, formaţiunea de opoziţie de extremă dreapta, într-o încercare de a răsturna guvernul de coaliţie pro-european pe care l-a părăsit la începutul acestei luni, punând în pericol finanţarea UE a ţării”.

Celebra agenție de știri a explicat că Bolojan a refuzat să demisioneze, afirmând că guvernul său trebuie să implementeze „reforme vitale pentru a accesa fonduri de redresare şi rezilienţă în valoare de peste 10 miliarde de euro”. „În urma alegerilor generale din decembrie 2024, s-a format acum 10 luni un guvern de coaliţie largă, cu scopul de a limita câştigurile electorale ale unui grup de partide de extremă dreapta”, a reamintit Reuters.

La rândul său, POLITICO a notat că, potrivit sondajelor, „PSD şi AUR ar putea obţine o majoritate parlamentară dacă şi-ar uni forţele la viitoarele alegeri generale”, iar moţiunea ar putea fi dezbătută în Parlament la începutul lunii mai.

„Cu toate acestea, atât PSD, cât şi AUR ar avea nevoie de sprijinul altor partide de opoziţie, întrucât împreună deţin doar 219 de locuri în parlament, cu 14 voturi mai puţin decât majoritatea necesară pentru a-l demite pe prim-ministru”, amai relatat POLITICO, după care a precizat că „România a fost aruncată într-o criză politică în 2024, după ce alegerile prezidenţiale au fost anulate în mod controversat din cauza suspiciunilor de interferenţă străină”.

Reacții din Parlamentul European

La nivel politic european, Partidul Popular European (PPE), condus de Manfred Weber, este principala familie politică de centru-dreapta din UE și reunește partide democrate și liberale conservatoare. În România, acest grup este reprezentat de PNL, partidul lui Ilie Bolojan. La două zile după debutul crizei politice din România, Manfred Weber a transmis un mesaj de susţinere pentru premierul Bolojan: „O guvernare responsabilă înseamnă să punem cetăţenii pe primul loc şi să luăm deciziile necesare: reducerea cheltuielilor excesive, reducerea birocraţiei, promovarea reformelor şi modernizarea instituţiilor publice, întotdeauna cu respect deplin pentru banii contribuabililor”. El a semnalat că PSD „s-a îndepărtat de angajamentele sale pro-europene” și că „se opune măsurilor convenite în cadrul coaliţiei de guvernare” și astfel „pune în pericol pachetul de reforme necesar”.

De partea cealaltă, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), condusă de Iratxe Garcia Perez, este familia politică de centru-stânga, social-democrată. În România, PSD este membru al acestui grup. Grupul S&D l-a criticat pe Manfred Weber, acuzându-l de „lipsă de coerență politică”, după ce și-a manifestat sprijinul pentru Bolojan și PNL: „Am observat o lipsă de coerență politică, ignorând matematica parlamentară și faptul că acest guvern nu este rezultatul unei singure forțe politice sau al unui singur politician, deci nu poate reprezenta doar punctele de vedere ale dreptei pro-austeritate. Perez a mai spus că „România are nevoie de o coaliție pro-europeană”, nu de „narațiuni selective, extremism sau standarde duble politice”.

Foarte important, însă, aceste reacții din Parlamentul European au venit înainte ca PSD și AUR să anunțe că vor depune o moțiune de cenzură împreună. Până la momentul redactării acestui material, nu există o declarație a S&D, familia politică europeană din care face parte PSD.

---

UPDATE: După redactarea materialului, a venit o reacție de la lidera grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, legată de alianța PSD-AUR pentru moțiunea de cenzură.

Aceasta a transmis că are încredere în PSD și că Sorin Grindeanu i-a spus că nu există niciun acord cu extrema dreaptă din România pentru a forma un guvern, a relatat Agerpres.

„Reiterez încrederea deplină în PSD. Ieri au fost niște declarații foarte clare și directe din partea liderului de partid. PSD a decis să iasă din guvern pentru că nu au reușit să treacă unele dintre propunerile lor, care, într-un guvern de coaliție, sunt legitime. Nu s-a întâmplat așa, iar acesta a fost motivul pentru care colegii noștri, printr-un referendum intern în partid, aproape în unanimitate, au decis să iasă din guvern’, a afirmat Perez într-o conferință de presă în Parlamentul European de la Strasbourg