Război în Iran, ziua 14: Trump va „anula” războiul în două săptămâni, spune diplomatul Elliot Abrams

Liderul Hezbollah, Naim Qassem, spune că grupul s-a pregătit pentru o „confruntare lungă” cu Israelul, în timp ce părțile continuă să se atace reciproc, potrivit BBC.

Într-un discurs televizat, el adaugă că Israelul va fi „surprins” pe câmpul de luptă.

Grupul susținut de Iran, cu sediul în Liban, schimbă focuri cu Israelul din 2 martie, când a lansat atacuri aeriene asupra Israelului în urma morții liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

Israelul a atacat puternic Libanul, armata declarând că vizează infrastructura Hezbollah.

Acum puțin mai puțin de o oră, au avut loc unele dintre cele mai puternice explozii, în cea mai aglomerată zonă cu civili din Teheran, iar explozia aparent a vizat o clădire religioasă goală, foarte aproape de un spital civil.

Clădirea a fost grav avariată și că este posibil ca spitalul să fi fost afectat.

În același timp cu această explozie și câteva rachete care au lovit această clădire, a avut loc o demonstrație, ca de obicei, în fiecare seară pe străzi în sprijinul guvernului.

Congresmanul democrat Eugene Vindman, fost ofițer în armată, afirmă că ordinul „până la capăt” al lui Hegseth către trupele americane în contextul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului este ilegal.

Un ordin „până la capăt” înseamnă că nicio armată nu va lua prizonieri și că tot personalul inamic – inclusiv cei care încearcă să se predea – va fi ucis.

„Ordinele de „până la capăt” reprezintă o încălcare a legii războiului și a convențiilor de la Geneva”, a declarat Vindman într-o postare pe rețelele de socializare, distribuind un fragment din ultima conferință de presă a lui Hegseth.

El a adăugat că șeful Pentagonului „stabilește un model de emitere a ordinelor ilegale”.

„Am antrenat sute de soldați cu privire la legea războiului – membrii serviciului nostru au obligația de a respecta această lege”, a spus Vindman.

Hegseth a declarat anterior că a relaxat ceea ce a numit „reguli stupide de angajament”, pe măsură ce numărul civililor morți în conflict crește.

Former Army JAG here. No quarter orders are a violation of the law of war and Geneva conventions. 

This is the same order reportedly given during the Caribbean boat strikes. @SecWar is establishing a pattern of issuing illegal orders. 

Ive trained hundreds of soldiers on the… https://t.co/69YZlCRHSs
— Congressman Eugene Vindman (@RepVindman) March 13, 2026
 

Ordinele israeliene de evacuare forțată în Liban acoperă acum aproximativ 14% din teritoriul țării, potrivit Consiliului Norvegian pentru Refugiați (NRC).

Grupul umanitar a declarat că avertismentele afectează aproximativ 1.470 km pătrați, inclusiv zone întinse din sudul Libanului, suburbiile sudice ale Beirutului și părți din Valea Bekaa din est.

Agențiile de ajutor avertizează că ordinele ar putea forța peste un milion de oameni să-și părăsească locuințele dacă luptele se intensifică.

Autoritățile libaneze spun că peste 800.000 de persoane au fost deja strămutate, aproximativ 130.000 adăpostindu-se în centre administrate de guvern.

Carl Skau, director executiv adjunct al Programului Alimentar Mondial, a declarat că amploarea strămutării este extraordinară.

„Strămutarea masivă a populației pe care o vedem aici este fără precedent”, a declarat el pentru AFP.

Elliot Abrams, care a fost trimis special pentru Venezuela și Iran în timpul primului mandat al lui Trump, spune că Trump are două opțiuni pentru a pune capăt războiului din Iran.

What is President Trumps Iran exit strategy? His fmr. envoy Elliott Abrams says “either there is some kind of an uprising against the regime or in probably a week or two, the president will call it off” and say theyve hit all they need to. The latter, he thinks, is more likely. pic.twitter.com/CGyOYD0YcK
— Christiane Amanpour (@amanpour) March 13, 2026
 

„Fie există un fel de revoltă împotriva regimului, fie, probabil, într-o săptămână sau două, președintele îl va anula. Va spune că am atins toate țintele pe care ni le-am propus și acum s-a terminat”, a spus Abrams într-un interviu cu Christiane Amanpour de la CNN.

„Cred că este mai probabil să-l anuleze pur și simplu”, a spus Abrams, care a fost și cercetător senior pentru studii din Orientul Mijlociu la Consiliul pentru Relații Externe.

Abrams a spus că aceasta va fi opțiunea cea mai probabilă, deoarece a susținut că, deși „poporul iranian îl urăște cu adevărat [actualul guvern iranian]… asta nu ne spune dacă va cădea într-o săptămână sau în cinci ani”.

Nu au existat atacuri confirmate asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz în ultimele 24 de ore, potrivit UK Maritime Trade Operations (UKMTO), un grup de monitorizare susținut de Marina Regală, care urmărește incidentele maritime, potrivit BBC.

UKMTO spune că cel puțin 29 de incidente maritime care implică nave comerciale și infrastructură offshore au fost raportate de la 1 martie, ziua de după ce SUA și Israelul au lansat un atac comun asupra Iranului.

Iranul a declarat de atunci că ripostează atacând navele occidentale în importantul canal de transport maritim, dar grupul de monitorizare spune că nu a existat „un model consecvent” în ceea ce privește cele vizate.

În schimb, se spune că tactica Iranului pare a fi de a crea „perturbări maritime pe scară largă, mai degrabă decât o țintire selectivă a navelor”.

Nivelul de amenințare din strâmtoare, precum și din Golful Persic și Golful Oman, rămâne critic.

Mai multe explozii au avut loc în vestul Teheranului, în timp ce armata israeliană a anunțat că a început „un val de atacuri împotriva instalațiilor regimului iranian în tot Teheranul”, potrivit Al Jazeera Arabic.

Agenția de știri iraniană Tasnim a relatat, de asemenea, că explozii au fost auzite în jurul Pieței Azadi, Nobonyad și al altor zone, în timp ce apărarea aeriană încearcă doborârea proiectilelor.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan declară că Turcia nu va fi implicată în războiul israeliano-american împotriva Iranului, chiar dacă tensiunile se apropie de granițele sale.

Vorbind la o cină de rupere a postului în timpul Ramadanului, Erdogan a declarat că autoritățile turce au interceptat o a treia rachetă balistică iraniană care se îndrepta spre teritoriul turc, subliniind că Ankara rămâne în alertă.

„În timpul acestui proces, ne angajăm în toate acțiunile preventive împotriva oricăror amenințări la adresa spațiului nostru aerian, așa cum am făcut aseară”, a spus Erdogan.

El a adăugat că obiectivul principal al guvernului este de a împiedica Turcia să fie atrasă în războiul regional care se extinde.

„Prioritatea noastră principală este să ne ținem țara departe de acest iad”, a spus el.

Senatorul democrat Chris Van Hollen spune că Congresul nu ar trebui să finanțeze atacul administrației Trump asupra Iranului.

„Niciun ban în plus pentru un război ilegal început de noi, care ne amenință siguranța”, a scris Van Hollen pe X.

„Cel mai bun mod de a ne proteja trupele, de a pune capăt uciderii elevilor și civililor, de a reduce prețurile exorbitante la petrol și gaze și de a opri risipa miliarde de dolari ai contribuabililor este de a întrerupe finanțarea.”

În sistemul american, Congresul alocă bani pentru guvernul federal, inclusiv pentru Pentagon. Având în vedere că Partidul Republican al lui Trump controlează Senatul și Camera Reprezentanților, este puțin probabil ca democrații să reușească să elimine finanțarea războiului.

Dar această mișcare evidențiază opoziția crescândă față de conflict, pe care Trump l-a lansat fără aprobarea Congresului.

Canalul 12 din Israel relatează că fragmente de rachete iraniene au căzut în trei locații din centrul Israelului, provocând pagube. Nu au existat rapoarte imediate despre victime.

Programul „Recompense pentru Justiție” al Departamentului de Stat al SUA a solicitat informații despre „liderii teroriști iranieni”, inclusiv ayatollahul Mojtaba Khamenei.

Got information on these Iranian terrorist leaders?

Send us a tip. It could make you eligible for a reward and relocation. pic.twitter.com/y7avkqdGWw
— Rewards for Justice (@RFJ_USA) March 13, 2026
 

Departamentul de Stat a stabilit recompensa la până la 10 milioane de dolari și a spus că informațiile ar putea face oamenii eligibili pentru „relocare”.

„Acești indivizi comandă și conduc diverse elemente ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran, care planifică, organizează și execută terorismul în întreaga lume”, a declarat postarea.

Printre oficialii despre care SUA solicită informații se numără:

Ministrul Informațiilor, Esmail Khatib,
Adjunctul șefului de stat major, Ali Asghar Hejazi
Generalul-maior Yahya Rahim Safavi
Generalul de brigadă Eskandar Momeni
Secretarul Consiliului Suprem, Ali Larijani
Mai devreme astăzi, Larijani s-a alăturat protestelor de Ziua Al Quds din Teheran și a postat fotografii cu prezența sa.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că, deși este de înțeles că atenția lumii s-a îndreptat către Orientul Mijlociu, situația „nu este bună pentru Ucraina”.

„Nu e nimic bun pentru Ucraina în războiul din Orientul Mijlociu… Este de înțeles că atenția lumii se îndreaptă către Orientul Mijlociu. Dar nu este bine pentru noi”, le-a spus Zelenski studenților din Paris în timpul unui discurs la universitatea Sciences Po, potrivit The Times of Israel.

Președintele Donald Trump a evitat întrebările legate de ocuparea Insulei Kharg din Iran – o fâșie de pământ din Golful Persic, numită linia vitală a petrolului pentru țară – în timpul unui interviu.

El i-a spus gazdei Fox News, Brian Kilmeade: „Nu pot răspunde la o astfel de întrebare”, înainte de a adăuga: „nu este o prioritate”.

„Vă gândiți să ocupați Insula Kharg, pe unde trece 90% din petrolul iranian, și ce părere aveți despre acest lucru…”, l-a întrebat Kilmeade pe Trump în timpul unui interviu radio, înainte ca președintele să îl întrerupă.

„Brian, nu pot răspunde la o astfel de întrebare… Nici măcar nu ar trebui să o pui. Nu e o prioritate, dar e unul dintre lucrurile despre care mă pot răzgândi în câteva secunde”, a spus Trump, înainte de a critica întrebarea ca fiind „prostă”.

„Bine, să zicem că aveam de gând să o fac sau să zicem că nu aveam de gând să o fac. Crezi că ți-aș spune? «O, da, Brian, mă gândesc să o fac, lasă-mă, lasă-mă să te anunț la ce oră și când va avea loc». Nu e, știi, e un fel de întrebare prostească, puțin surprinzătoare venind din partea ta, pentru că ești un om deștept”, a adăugat președintele.

Insula Kharg este o fâșie de pământ de opt kilometri în largul coastei iraniene, care aparent a rămas neatinsă în primele două săptămâni ale războiului cu Iranul. Insula critică gestionează aproximativ 90% din exporturile de țiței ale țării.

Experții au susținut că o încercare de a captura sau ataca insula Kharg ar necesita un număr semnificativ de trupe terestre – lucru pe care administrația Trump a fost până acum reticentă să-l solicite.

Peste 2.000 de persoane – inclusiv civili și personal militar – au fost ucise ca urmare a războiului din Iran, conform estimărilor CNN, în timp ce conflictul se apropie de a 14-a zi.

Cel mai recent, șase membri ai forțelor armate americane au fost confirmați morți după ce avionul lor de realimentare s-a prăbușit în Irak.

Trump a sugerat că președintele rus Vladimir Putin ar putea oferi un sprijin limitat Iranului în timpul războiului în curs dintre Washington și Teheran.

Într-un interviu acordat Fox News, președintele SUA a fost întrebat dacă Moscova ar putea ajuta Iranul.

„Cred că i-ar putea ajuta puțin, da, presupun”, a spus Trump. „Și probabil crede că ajutăm Ucraina, nu?”

Remarcile vin în contextul în care Washingtonul se confruntă cu o examinare tot mai atentă a rapoartelor conform cărora Rusia ar fi putut partaja informații cu Iranul care ar putea fi folosite împotriva forțelor americane.

Casa Albă a minimalizat anterior aceste afirmații. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat la începutul acestei săptămâni că Moscova a negat acuzațiile, adăugând că „îi putem crede pe cuvânt”.

Comentariile lui Trump vin și în contextul în care SUA se străduiește să relaxeze sancțiunile asupra petrolului rusesc, în timp ce prețurile combustibililor cresc pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că a numit un ofițer general în afara Comandamentului Central al SUA pentru a investiga atacul mortal din 28 februarie care a lovit o școală elementară iraniană.

Oficialii iranieni au declarat că numărul morților în atac a fost de cel puțin 175 de persoane, majoritatea copii. New York Times a relatat că o anchetă militară preliminară a stabilit că Statele Unite au fost responsabile.

O navă deținută de turci a reușit să traverseze Strâmtoarea Hormuz cu permisiunea Iranului, a declarat ministrul transporturilor din Turcia, Abdulkadir Uraloglu.

„Avem 15 nave în Strâmtoarea Hormuz și am reușit să trecem una dintre ele după ce am obținut permisiunea autorităților iraniene”, a declarat Uraloglu jurnaliștilor.

Aproximativ 20% din petrolul mondial trece prin calea navigabilă strategică care leagă Golful de Oceanul Indian.

O explozie puternică a zguduit vineri Teheranul în timp ce mai mulţi lideri iranieni de rang înalt, inclusiv preşedintele țării și ministrul de externe, au mărşăluit pe stradă alături de alţi manifestanţi, ca semn de sfidare faţă de Statele Unite şi Israel, relatează AFP.

În imaginile difuzate de televiziunea de stat apar şeful securităţii, Ali Larijani, şi preşedintele Massoud Pezeshkian în mijlocul mulţimii, aceştia fiind discreţi în public de la începutul războiului.

În această a 14-a zi de ostilităţi care zguduie economia mondială, iranienii pro-guvernamentali s-au adunat pentru o paradă anuală în sprijinul palestinienilor, în pofida bombardamentelor care au început încă de dimineaţă.

Explozii au fost auzite în special în centrul capitalei, la mică distanţă de locul adunării. O femeie a fost ucisă în atac, potrivit agenţiei iraniene de presă Irna.

În timpul defilării de la Teheran, AFP a observat manifestanţi fluturând steaguri iraniene, ţinând în mâini portrete ale noului ghid suprem Mojtaba Khamenei şi pancarte în care Donald Trump şi Benjamin Netanyahu erau amenințați cu „iadul pe Pământ”.

„Problema lui Trump este că nu înţelege că poporul iranian este o naţiune curajoasă, o naţiune puternică, o naţiune hotărâtă”, a declarat la televiziunea de stat Ali Larijani, şeful Consiliului Suprem de Securitate Naţională. „Cu cât va accentua presiunea, cu atât determinarea naţiunii se va întări”, a avertizat el.

La faţa locului, „populaţia este extrem de tensionată şi revoltată”, a spus ea, în special din cauza raţionalizării pâinii sau a benzii adezive, menită să protejeze geamurile de explozii.

Pe fondul tensiunilor militare tot mai ridicate din regiune, Franța și Italia au demarat negocieri de urgență cu autoritățile de la Teheran, relatează Mediafax. Obiectivul principal este obținerea unor garanții de securitate pentru navele cisternă (petroliere și cargouri cu GNL) care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic vital unde Iranul deține controlul și care este amenințat de extinderea conflictului.

Pentagonul a confirmat vineri moartea tuturor celor șase militari membri ai echipajului avionului cisternă Boeing KC-135 Stratotanker al armatei americane ce s-a prăbușit joi seară în vestul Irakului, în timpul operațiunilor militare împotriva Iranului. Inițial, patru soldați erau declarați morți.

Armata americană repetă că pierderea avionului nu este rezultatul focului inamic și nici al unei erori de foc prietenesc, dar nu oferă detalii despre circumstanțele producerii accidentului, subliniind doar că acestea sunt în curs de investigare.

Conform unui responsabil american, în acest incident a fost implicat încă un avion de același tip, dar acesta din urmă a reușit să aterizeze în siguranță.

Rezistența Islamică din Irak, o grupare de facțiuni armate susținute de regimul din Iran, a revendicat deja doborârea avionului.

Tragedia s-a produs în timpul unei misiuni de sprijin pentru operațiunile militare împotriva Iranului. Potrivit CENTCOM, aeronava implicată în accident este un Boeing KC‑135 Stratotanker, avion militar specializat în realimentarea în aer a altor aeronave.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut vineri Israelului și mișcării șiite libaneze pro-iraniene Hezbollah „să declare o încetare a focului care să pună capăt războiului”, relatează agenția de presă EFE.

După o întâlnire cu președintele Libanului, Joseph Aoun, secretarul general al ONU a afirmat că Libanul „a fost târât într-un război pe care poporul său nu îl dorea”.

„Fac un apel energic către ambele părți, către Hezbollah și Israel, să declare o încetarea focului care să pună capăt războiului și să paveze drumul către o soluție care să permită Libanului să devină o țară independentă, cu suveranitate și integritate teritorială respectate și unde autoritățile sale să aibă, așa cum am spus deja, monopolul utilizării forței”, a spus Guterres.

Aviaţia militară israeliană a aruncat vineri mii de fluturaşi asupra Beirutului, într-un zgomot asemănător celui al unor explozii, provocând panică în inima capitalei Libanului, ţintită de mai multe ori de Israel în ultimele zile. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, se află vineri la Beirut, într-o vizită pe care a prezentat-o ca o manifestare de sprijin pentru poporul libanez, relatează AFP.

Corespondenţii AFP au auzit vineri de patru ori explozii în decurs de câteva minute, înainte de a vedea roiuri de fluturaşi aruncate din cer.

Potrivit agenţiei oficiale de presă libaneze, ANI, aceste zgomote au fost „cauzate de aviaţia israeliană, care zbura la altitudine foarte joasă, aruncând fluturaşi asupra mai multor zone”, în special Verdun şi Hamra, la vest de Beirut.

Fluturaşii se adresează în arabă libanezilor şi îi îndeamnă să „dezarmeze Hezbollah, scutul Iranului”. „Soarta Libanului depinde de decizia ta şi de nimeni altcineva”, scrie pe manifeste.

Textul precizează că „Unitatea 504 lucrează pentru a garanta viitorul Libanului şi al poporului său”, referindu-se la o unitate a serviciilor militare de informaţii israeliene.

„Tocmai am aterizat la Beirut pentru o vizită de solidaritate cu poporul libanez. Ei nu au ales acest război. Au fost târâţi în el”, a scris Guterres pe X. El a promis că ONU „nu va precupeţi niciun efort în lupta pentru un viitor paşnic pe care Libanul şi această regiune îl merită din plin”.

SUA și-au epuizat în două săptămâni de atacuri asupra Iranului stocurile de muniție critică prevăzute pentru ani de zile, relatează Financial Times, citând surse apropiate administrație Trump. Este vorba, printre altele, despre rachetele cu rază lungă de acțiune „Tomahawk”.

Noi detalii despre starea de sănătate a lui Mojtaba Khamenei au fost transmise, vineri, de șeful Pentagonului. Pete Hegseth susține că liderul suprem al Iranului este „rănit și, probabil, desfigurat”, relatează BBC.

Echipa naţională de fotbal a Iranului a transmis printr-un mesaj pe contul său oficial de Instagram că nimeni nu are autoritatea de a o exclude de la participarea la Cupa Mondială din 2026. Declaraţia vine ca răspuns la comentariile preşedintelui american Donald Trump, care a sugerat că jucătorii iranieni ar trebui să evite competiţia pentru „propria lor siguranţă”, relatează news.ro.

„Cupa Mondială este un eveniment istoric şi internaţional, iar organismul său conducător este FIFA – şi nu o persoană sau o ţară”, se arată în comunicatul publicat pe Instagram. „Echipa naţională a Iranului a fost printre primele care s-au calificat pentru acest turneu important, graţie victoriilor decisive obţinute de curajoşii fii ai Iranului.”

Echipa iraniană a punctat că doar ţara gazdă ar putea risca excluderea, în cazul în care nu poate garanta securitatea echipelor participante. „Cu siguranţă, nimeni nu poate exclude echipa naţională a Iranului de la Cupa Mondială; singura ţară care ar putea fi exclusă este cea care deţine doar titlul de «ţară gazdă», fără a fi în măsură să asigure securitatea echipelor participante la acest eveniment mondial.”

Declaraţia vine la câteva ore după ce Donald Trump a publicat un mesaj pe Truth Social, în care afirma: „Echipa naţională a Iranului este binevenită la Cupa Mondială, dar nu cred deloc că prezenţa jucătorilor este potrivită, pentru propria lor viaţă şi siguranţă.”

Miercuri, preşedintele FIFA, Gianni Infantino, a declarat că Donald Trump i-a garantat, în cadrul unei întrevederi la Washington, că echipa Iranului va fi primită la turneu. Tot miercuri, ministrul iranian al Sportului, Ahmad Doyanmali, a declarat că atacurile din 28 februarie asupra Iranului au făcut ca măsurile de securitate necesare pentru participarea echipei «Team Melli» să fie insuficiente.

Iranul urmează să joace în Grupa G împotriva Belgiei, Egiptului şi Noii Zeelande, cu meciuri programate la Los Angeles şi Seattle. Baza echipei pe durata turneului va fi situată în Tucson, Arizona.

Donald Trump a anunțat, într-un interviu acordat postului de televiziune Fox News, că Statele Unite plănuiesc o ofensivă „foarte dură” împotriva Iranului în zilele următoare. De asemenea, președintele american a declarat că SUA vor escorta navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, dacă situația o va impune. „O vom face, dacă va fi nevoie. Dar, știți, sperăm că lucrurile vor merge foarte bine. Vom vedea ce se va întâmpla”, a spus Trump, fără a oferi detalii suplimentare.

Afirmația sa, făcută în cadrul emisiunii „Fox & Friends” și difuzată parțial vineri dimineața, a fost urmată de un avertisment dur: „Îi vom lovi foarte tare în următoarea săptămână.”

Trump a susținut că regimul iranian este „complet distrus” din punct de vedere militar, economic și strategic. „Marina iraniană a dispărut, forțele aeriene nu mai există, rachetele, dronele și toate celelalte mijloace sunt decimate, iar liderii lor au fost șterși de pe fața pământului. Avem o putere de foc fără egal, muniție nelimitată și timp din belșug”, a declarat președintele american, care a evitat să ofere un termen clar pentru finalizarea operațiunilor din Iran.

Aproape 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% se află încă în Iran, ascunse într-un complex de tuneluri săpate adânc în munte, în apropiere de orașul Ispahan. Materialul nuclear este considerat extrem de sensibil, iar Statele Unite și Israelul au analizat inclusiv trimiterea unui comando militar la sol pentru a-l recupera. Planul a fost discutat deja în timpul războiului de 12 zile din iunie 2025, dar a fost abandonat pentru că riscurile ar fi prea mari, potrivit unei analize publicate de Le Monde.

Potrivit experților citați de publicația franceză, uraniul este depozitat la aproximativ 200 de metri adâncime, în cilindri metalici de dimensiunea unor butelii de oxigen pentru scufundări.

Materialul radioactiv, aflat în formă gazoasă, ar putea încăpea în portbagajele a aproximativ zece mașini. Cu toate acestea, accesul la el este extrem de dificil din cauza poziționării într-o rețea de tuneluri protejate. Imagini din satelit analizate de jurnaliști arată că cele trei intrări cunoscute în complexul subteran au fost blocate între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie 2026.

Un soldat francez a fost ucis de o dronă Shahed iraniană într-un atac în regiunea Erbil, Irak. Colonelul francez François-Xavier de la Chesnay a declarat pentru AFP că Arnaud Frion, în vârstă de 42 de ani, a fost „ucis de o lovitură de dronă Shahed asupra poziției unde se afla”. El este primul soldat francez care își pierde viața în acest conflict.

O a treia rachetă balistică lansată din Iran a fost interceptată și distrusă de apărarea antirachetă NATO din estul Mediteranei, a anunțat vineri Ministerul Apărării din Turcia. „Un proiectil balistic a fost neutralizat. Toate măsurile necesare sunt luate cu fermitate (…), iar discuțiile continuă cu țara implicată pentru clarificarea incidentului”, a declarat ministerul.

Patru dintre cei șase membri ai echipajului unui avion militar american de realimentare, prăbușit pe 12 martie în vestul Irakului, au fost confirmați decedați, a anunțat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM). Circumstanțele accidentului sunt încă în curs de investigare, dar CENTCOM a precizat că prăbușirea nu a fost cauzată de foc inamic.

„Identitatea victimelor va fi dezvăluită după notificarea familiilor”, a mai transmis instituția.

Acesta este al patrulea avion american pierdut de la începerea atacurilor SUA-Israel asupra Iranului, pe 28 februarie. Apărarea aeriană a Kuweitului a doborât din greșeală trei avioane de luptă americane la începutul lunii martie, iar echipajele acestora au supraviețuit, după ce s-au catapultat în siguranță.

Războiul din Orientul Mijlociu a făcut până acum șapte victime în rândul trupelor americane, iar alte 150 au fost rănite. Ambasadorul Iranului la ONU a raportat peste 1.300 de decese în țara sa. Donald Trump și secretarul apărării, Pete Hegseth, au avertizat că războiul va continua să coste vieți americane.

Potrivit experților de la Institutul American pentru Studiul Războiului, Iranul ar fi plasat în strâmtoare cel puțin zece mine Maham, printre cele mai periculoase arme navale.

Potrivit centrului de analiză Soufan, Iranul ar avea în arsenal între 2.000 și 6.000 de mine navale. Analizele realizate de Centrul Robert Strauss pentru Securitate și Drept Internațional de la Universitatea din Austin, Texas, arată că Iranul deține mai multe tipuri de mine: derivante, ancorate sau plasate pe fundul mării.

Minele navale iraniene sunt clasificate sub denumirea Maham, numerotate de la 1 la 6, în funcție de modul de utilizare. Minele navale pot fi activate de la distanță și pot rămâne operaționale între 3 și 270 de zile. După această perioadă, ele pot fi recuperate sau pot rămâne pe fundul mării.

Potrivit unei analize recente, realizată de soldatul Dimko Zhluktenko și publicată de portalul de știri Warontherocks.com, lecțiile învățate de Ucraina în războiul cu Rusia ar putea fi esențiale pentru strategia SUA în conflictul cu Iranul.

Ucraina a fost nevoită să dezvolte un sistem de apărare aeriană stratificat, redundant și sustenabil, capabil să facă față valurilor de drone și rachete lansate de Rusia. Acest model ar putea servi drept inspirație pentru apărarea forțelor americane și a aliaților lor din Orientul Mijlociu.

Modelul ucrainean de apărare împotriva dronelor ar putea fi adaptat ca un strat complementar, mai ales pentru că Iranul, deși mai puțin sofisticat decât Rusia, este cunoscut pentru utilizarea dronelor Shahed în atacuri masive.

Mai multe detalii aici.

China a anunțat că va oferi un ajutor umanitar de 200.000 de dolari după explozia din 28 februarie, care a ucis peste 150 de persoane, inclusiv mulți copii, într-o școală din sudul Iranului, potrivit autorităților locale, informează AFP.

Teheranul acuză Statele Unite că ar fi bombardat școala din Minab în prima zi a conflictului. Președintele Donald Trump a negat inițial orice implicare, dar ulterior a declarat că se va „accomoda” cu rezultatele anchetei.

„Societatea Crucii Roșii din China a decis să ofere un ajutor umanitar de urgență de 200.000 de dolari Semilunii Roșii iraniene, pentru a-și exprima compasiunea și a aduce un confort familiilor elevilor decedați”, a declarat Guo Jiakun, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe. Este primul ajutor concret anunțat de Beijing de la începutul războiului.

„China este pregătită să continue să ofere Iranului asistența umanitară necesară și să sprijine poporul iranian în această perioadă dificilă”, a adăugat Guo Jiakun, potrivit AFP.

Oded Ailam, fost șef al diviziei de contraterorism din Mossad și cercetător la Jerusalem Center for Security and Foreign Affairs, a vorbit, pe parcursul unui interviu acordat în exclusivitate pentru Libertatea, despre viitorul războiului din Iran, despre cât de expusă e România pentru că are baze americane pe teritoriul său, dar și despre arsenalul de superputere al Iranului.

Gărzile Revoluționare din Iran au avertizat asupra unei reacții mai dure în cazul unor noi proteste, comparativ cu cele din ianuarie, când mii de oameni au murit. „Dușmanul rău, nereușind pe câmpul de luptă, urmărește din nou răspândirea fricii și a revoltelor de stradă”, se arată într-un comunicat difuzat la televiziune și citat de AFP. Declarația promite „o lovitură mai puternică decât pe 8 ianuarie” dacă iranienii vor ieși din nou în stradă.

Sirenele au sunat vineri dimineața la baza aeriană Incirlik din Turcia, o instalație strategică NATO situată lângă orașul Adana, unde sunt staționați soldați americani, potrivit agenției de știri de stat Anadolu. Incidentul a avut loc la ora 3:25, la patru zile după ce apărarea antirachetă a NATO a doborât o rachetă balistică lansată din Iran, al doilea astfel de atac într-un interval de cinci zile, relatează AFP.

Locuitorii din Adana, aflată la doar 10 kilometri de bază, au fost treziți de sunetul sirenelor care au durat aproximativ cinci minute, conform site-ului Ekonomim. „A fost emisă o alertă roșie la bază”, a precizat publicația. Pe rețelele de socializare, mai multe persoane au publicat imagini surprinse cu telefoanele mobile, în care se vedea un obiect rapid, ce părea în flăcări, traversând cerul nopții, în timp ce sirenele poliției și ambulanțelor răsunau pe străzi.

Platforma de știri de apărare SavunmaSanayiST a raportat că obiectele observate „sunt considerate fragmente ale unei a treia rachete balistice” sau ale interceptorului, care a reintrat în atmosferă și s-a dezintegrat înainte de a cădea la sol.

NATO a confirmat luni interceptarea unei a doua rachete balistice lansate din Iran, ceea ce a determinat Ankara să avertizeze Teheranul. În aceeași zi, Washingtonul a anunțat închiderea consulatului său din Adana și a cerut cetățenilor americani să părăsească sud-estul Turciei. Președintele iranian Masoud Pezeshkian l-a contactat telefonic pe omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, negând că racheta ar fi fost lansată din Iran.

Baza aeriană Incirlik, utilizată de decenii de trupele americane, este un punct-cheie pentru NATO și găzduiește, de asemenea, personal militar din Spania și Polonia, potrivit site-ului oficial al bazei. În plus, în provincia Malatya, la baza Kurecik, se află un radar de avertizare descris de NATO drept „un element esențial” al scutului său antirachetă, capabil să detecteze lansările de rachete iraniene. Cu toate că Ankara a negat categoric utilizarea datelor radar pentru a sprijini Israelul, prezența acestuia a iritat Teheranul.

Președintele american Donald Trump a declarat că SUA „distrug complet” regimul conducător al Iranului, afirmând că este „o mare onoare” să-i omoare pe aceștia.

Într-o postare pe platforma sa, Truth Social, Trump a criticat și publicația New York Times: „Distrugem complet regimul terorist din Iran, militar, economic și sub alte forme, însă, dacă citești New York Times, ai crede în mod eronat că nu câștigăm”.

Președintele a adăugat: „Flota navală a Iranului a dispărut, forțele aeriene nu mai există, rachetele, dronele și restul echipamentelor sunt decimate, iar liderii lor au fost șterși de pe fața pământului. Avem o putere de foc fără egal, muniție nelimitată și mult timp – Urmăriți ce se va întâmpla cu acești ticăloși dezechilibrați astăzi”, sugerând că SUA va lansa un nou atac masiv asupra Iranului în cursul zilei de vineri.

Referindu-se la regimul de la Teheran, Trump a afirmat: „Au ucis oameni inocenți în întreaga lume timp de 47 de ani, iar acum eu, în calitate de al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, îi omor. Ce mare onoare să fac asta!”.

Între timp, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, considerat un favorit pentru nominalizarea democrată la alegerile prezidențiale din 2028, l-a criticat pe Trump pentru o postare despre prețurile petrolului. „Nu vă faceți griji, America! Prețurile la benzină cresc – dar Trump câștigă mulți bani. Deci, e ok”, a scris Newsom pe X. Trump afirmase anterior, pe aceeași platformă, că SUA, cel mai mare producător de petrol din lume, „câștigă mulți bani când prețurile petrolului cresc”.

Statele Unite au aprobat transporturile de petrol rusesc și produse petroliere dacă acestea au fost încărcate pe nave înainte de 12 martie. Licența corespunzătoare a fost publicată de Biroul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului de Trezorerie al SUA. Permisul este valabil timp de 30 de zile, până pe 11 aprilie.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat pe platforma X că președintele Donald Trump ia „măsuri decisive pentru a asigura stabilitatea piețelor energetice globale și pentru a menține prețuri scăzute”. Pentru aceasta, Trezoreria SUA acordă „permisiunea temporară pentru alte țări să achiziționeze petrol rusesc aflat deja pe mare”. Potrivit lui Bessent, această măsură este „pe termen scurt”, aplicabilă „numai petrolului aflat în tranzit” și „nu va aduce un beneficiu financiar semnificativ guvernului rus”.

Benzina și motorina s-au scumpit și vineri, 13 martie 2026, în principalele orașe din România, București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța.

Motorina standard se găsește în București în creștere față de ziua precedentă, prețul minim fiind de 8,79 de lei/l la Rompetrol, comparativ cu 8,76 de lei/l, maximumul de ieri (o creștere de 0,03 lei). Motorina premium a sărit de 9 lei și ajunge la 9,23 lei/l la Lukoil și Rompetrol, comparativ cu 9,13 de lei/l, cât era ieri (o majorare de 0,10 lei), și ajunge până la 9,60 lei/l la OMV.

Donald Trump a declarat că noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, este „probabil în viaţă”, dar rănit, după ce tatăl său, fostul lider suprem, a fost ucis la începutul războiului dintre SUA, Israel şi Iran. „Cred că este în viaţă într-o formă oarecare”, a spus Trump în cadrul unui interviu pentru Fox News.

Mojtaba Khamenei, ales lider suprem pe 8 martie de o adunare clericală, nu a apărut public de la numirea sa. Primele sale declaraţii au fost transmise joi de televiziunea iraniană, în care promitea menţinerea strâmtorii Ormuz închisă şi ameninţa bazele americane din statele vecine cu Iranul.

Un oficial iranian a confirmat miercuri pentru Reuters că Khamenei a fost uşor rănit, însă continuă să îşi îndeplinească atribuţiile. Televiziunea de stat a relatat că liderul a fost rănit în timpul conflictului.

Un soldat francez a fost ucis, iar alți șase au fost răniți într-un atac cu drone în regiunea Erbil din Irak, a confirmat armata franceză joi seara, citată de Reuters. Victima, adjutantul-șef Arnaud Frion, făcea parte din al 7-lea batalion de vânători alpini din Varces.

„Adjutantul-șef Arnaud Frion din cadrul celui de-al 7-lea batalion de vânători alpini din Varces a murit pentru Franța în timpul unui atac în regiunea Erbil din Irak”, a transmis și președintele Emmanuel Macron pe rețeaua de socializare X.

Macron a condamnat incidentul și a precizat că atacul este „inacceptabil”. „Acest atac împotriva forțelor noastre angajate în lupta împotriva Daesh din 2015 este inacceptabil. Prezența lor în Irak se înscrie în cadrul strict al luptei împotriva terorismului. Războiul din Iran nu poate justifica astfel de atacuri”, a adăugat liderul francez.

Militarii francezi răniți se aflau în misiune de instruire a forțelor irakiene pentru combaterea terorismului, potrivit Reuters.

Rusia și China au încercat fără succes să blocheze o discuție despre un comitet înființat pentru a supraveghea și aplica sancțiunile ONU împotriva Iranului. Au fost respinse cu 11 voturi la 2 și două abțineri.

Trimisul SUA la Națiunile Unite, Mike Waltz, a acuzat Moscova și Beijingul că încearcă să protejeze Teheranul blocând activitatea așa-numitului Comitet 1737.

„Toate statele membre ale Națiunilor Unite ar trebui să aplice un embargo asupra armelor împotriva Iranului, să interzică transferul și comerțul cu tehnologie pentru rachete și să înghețe activele financiare relevante”, a declarat Waltz.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a acuzat SUA și aliații săi că au stârnit „isteria în jurul presupuselor planuri ale Iranului de a obține o armă nucleară”, care nu au fost niciodată confirmate de rapoartele AIEA.

Reprezentantul Chinei, Fu Cong, a numit Washingtonul „instigatorul” crizei nucleare iraniene și a afirmat că acesta „a recurs la utilizarea flagrantă a forței împotriva Iranului în timpul procesului de negociere, ceea ce a făcut ca eforturile diplomatice să fie inutile”.

Un avion de realimentare american de tip KC-135 Stratotanker s-a prăbușit joi în vestul Irakului în timpul Operațiunii Epic Fury, conform unui comunicat emis de Comandamentul Central al SUA, care a precizat că incidentul nu a fost cauzat de foc inamic sau aliat.

Deși eforturile de recuperare sunt în desfășurare, autoritățile nu au oferit încă detalii despre starea echipajului — format de regulă din trei sau patru membri — solicitând răbdare în timp ce situația este investigată pentru a informa corect familiile celor implicați, potrivit CNN.

Trimisul iranian la Națiunile Unite afirmă că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă, ca atare, ci că Iranul o controlează.
Acesta spune că oricine dorește să treacă prin Strâmtoarea Ormuz trebuie să se coordoneze cu armata Republicii Islamice Iran și cu IRGC în legătură cu această situație.

Iranul spune însă categoric că navele americane și israeliene nu pot trece pe acolo.

Cele mai importante informații ale zilei de joi, 12 martie:

Strâmtoarea Ormuz și prețul gazelor în România. Cum afectează războiul din Iran piața energetică europeană

Prima declarație a noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei: amenințări la adresa SUA și a vecinilor, apel la mobilizarea așa-zisului „front al rezistenței” și multă propagandă

Marinari răniți în urma unui incendiu la bordul portavionului american USS Gerald Ford, implicat în operațiunile militare împotriva regimului din Iran

Mojtaba Khamenei, ironizat de Benjamin Netanyahu: „Marioneta nu poate să-și arate faţa”

Rusia a câștigat 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili, după declanșarea războiului din Iran

Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a confirmat moartea soției și surorii sale într-o operațiune americano-israeliană

• Libertatea a transmis LIVETEXT evenimentele zilei de joi, 12 martie

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE