O lună de război: 100 de articole Libertatea în care am demontat propaganda Kremlinului, am transmis din Mariupol și Kiev și am împărtășit experiențele oamenilor

Încă de la începutul războiului, am mărturisit că Libertatea nu relatează pentru state, guverne sau coaliții militare, ci pentru societate. Ne adresăm oamenilor obișnuiți, dintre care unii sunt victimele lipsei de informare peste tot în lume, mai ales când apar conflicte sau războaie. Am făcut asta și înainte de război, o facem și acum.

Cu o veche expresie a presei: noi scriem nu pentru cei care trimit copiii altor oameni pe front, ci scriem pentru cei ai căror copii sunt trimiși pe front.

Jurnaliști cu mare experiență, trimișii speciali ai Libertatea în Mariupol și Kiev, la Moscova, în Polonia și Slovacia, peste tot în România, au încercat în corespondențele lor să aducă publicului românesc dimensiunea mai cuprinzătoare a ceea ce se întâmplă în această perioadă de mari tulburări și temeri. Pentru că războiul, pornit unilateral prin decizia irațională a președintelui Vladimir Putin, a revenit după zeci de ani în Europa, pe fondul populismului și a redeșteptării naționalismului, definit ca suspiciune, înfruntare și chiar ură față de celălalt.

1. Libertatea a demontat propaganda Moscovei despre femeia rănită în prima zi de război, care potrivit Kremlinului n-ar fi existat. 

Libertatea a fost criticată în sute de mesaje că „face politica Occidentului și împotriva Rusiei”. Și că relatează ceea ce, de fapt, toată presa internațională a scris: că rușii au bombardat un bloc de locuințe la Ciuhuiiv, lângă Harkov, încă din prima zi a războiului. 

Am fost acuzați că explozia nu fusese provocată de un bombardament rusesc, ci erau imagini de după explozia unei țevi de gaze, petrecute cu ani în urmă. Și că femeia pozată însângerată, și apărută pe coperțile multor ziare ale lumii, de fapt nu există. 

Am căutat-o și am găsit-o pe femeia din Ucraina. Am vorbit cu ea și ne-a trimis un mesaj video înregistrat. „Sunt reală, iată rănile mele”, a spus ea. Am dezvăluit că unul dintre cei care ne atacau că facem ”propagandă pentru NATO” era un român angajat al Radio China International. Investigația noastră despre fake-news-ul Rusiei a fost preluată de cel mai mare site polonez. De asemenea, ziarul britanic Daily Mail a realizat o investigație independentă și a ajuns și el la femeia din Ucraina.

2. Imediat după ce Rusia a atacat Ucraina, Libertatea a ieșit pe prima pagină cu titlul „Iosif Adolf Putin, omul care a aruncat pacea Europei și a lumii în aer”, lucru care a atras sute de atacuri de la boții ruși. Povestea acelei prime pagini e interesantă. 

3. Libertatea a fost singurul ziar din România care a avut un trimis special în Mariupol și la Kiev.

Redacția Libertatea și Mircea Barbu, jurnalist freelancer, au decis, înaintea conflictului, ca ziaristul să meargă în Ucraina. A fost unul dintre primii ziariști români ajunși acolo. La Kiev a făcut reportaje de la pregătirile civililor pentru război, prima oară când România reușea să vadă, în imagini și descrieri jurnalistice, „armata de weekend a Ucrainei, IT-iști și gospodine”. Voluntarii antrenați au avut un rol uriaș în ceea ce s-a dezlănțuit asupra țării lor.

După aproape o săptămână, Mircea Barbu a ajuns la Mariupol și a descris momentele în care orașul era încă pașnic. Reportajele sale vor rămâne mărturii despre cum oamenii nu pot crede, până în ultimul moment, că viața li se poate schimba. 

Reîntors la Kiev, Mircea Barbu a dormit împreună cu locuitorii capitalei într-o stație de metrou, în timpul bombardamentelor, iar reportajul său din metrou va rămâne, de asemenea, unul de referință.

4. Ziarul a fost, de asemenea, singurul ziar românesc care a avut un trimis special la Moscova. 

Printre alte reportaje, trimisul Libertății în capitala Rusiei, jurnalistul Vadim Vasiliu, a scris despre studenții ruși care se opun politicii lui Putin, dar și despre cei favorabili președintelui, și i-a intervievat pe ziariștii declarați „agenți străini” de către Kremlin.

Tot din corespondențele lui s-a cristalizat una dintre primele descrieri ale uriașului aparat de cenzură. El a arătat alchimia prin care programele TV furnizează doar divertisment și politica lui Vladimir Putin. Atât pe TV: divertisment și pozițiile oficiale. „Corespondență din Moscova – Pe televiziunile din Rusia se vede Putin la deschiderea Olimpiadei, iar știrile cu asistentele medicale în greva foamei sunt difuzate doar pe internet”.

De asemenea, de la București, ziarul l-a intervievat pe ambasadorul Rusiei în România.

5. Libertatea a discutat cu refugiații ucraineni din România arătând șocați cum funcționează mecanismele propagandei ruse asupra propriilor lor familii: „Când i-am spus că sunt în România, o mătușă din Belarus m-a întrebat ce caut la atacatorii NATO”.

Un alt tânăr ucrainean a lansat un site cu sfaturi pentru cei care nu reușesc să-și convingă rudele din Rusia că e război: „Nici tata nu mă credea”.

6. Libertatea a avut și are în continuare corespondenți la granițele României sau în zonele unde sunt primiți refugiați, conturând în zeci și zeci de reportaje felul în care se exprimă solidaritatea românilor.

De la refugiații din Gara de Nord, la familiile de romi refugiate, dar care nu sunt la fel de bine primite de jandarmii români, și până la munca unică a voluntarilor, cititorii au putut vedea cum funcționează uriașul și discretul mecanism al empatiei. 

Alte relatări din țară, unde au mers echipele Libertatea

SIGHET: 

Prima noapte fără casă în Turnul Babel. Cum arată problemele reale ale refugiaților ucraineni cazați la Sighet

Imaginile solidarității românești: scene în care cei care îi primesc plâng cu bătrânii refugiați în brațe

Dragoste în vremea exodului: poveste la graniță cu Sașa și Vesna, doi tineri ucraineni care au fugit de război prin România. Cum au ajuns UE și NATO să fie udate cu berea bucuriei

BISTRIȚA:

Povestea primelor ucrainence angajate în România: „Înseamnă ceva să pleci știind că vei avea un salariu”

Cei 11 copii refugiați ai lui Iura. Viața copiilor orfani ucraineni într-o tabără din Bistrița 

ISACCEA: 

Ajuns voluntar în Vama Isaccea, un ucrainean din orașul Herson povestește cum îi descriu prietenii lui viața sub ruși: „Cтрах. Frică. Orașul e pustiu”

Refugiații împinși de război au ajuns în Vama Isaccea, în prima noapte de primăvară. „Mai frig ca în Ucraina”

Întoarcerea. Cine sunt cei care iau bacul înapoi spre Ucraina. Un soldat care vrea să se înroleze, un pastor care revine la comunitatea lui, oameni care se întorc la rudele lor bolnave

VAMA SIRET:

Mărturia unei mame din Ucraina care vine de trei ori pe săptămână în România pentru dializă: „La vamă, pe partea noastră, oamenii plătesc șpagă ca să treacă!”

Reportaj în Vama Siret: Ce iau cu ei oamenii care fug din calea războiului: „bulendre”, medicamente și câinele Justine

GALAȚI:

Reportaj | „Da, mamă, sunt în siguranță”. Căminele studențești din Galați, adăposturi pentru sute de refugiați ucraineni

Am petrecut noaptea cu refugiații ucraineni de lângă Galați. Povestea omului care, când toți pleacă, se întoarce. „Copiii mi-s acolo. Mă duc după ei”

DĂENI – TULCEA

Lanțul binelui în vremuri grele: două parohii dobrogene au adunat donaţii din toată ţara pentru satele sărace de lângă Ismail şi Odesa

TIMIȘOARA: 

Curajul unei ucrainence, studentă la Economie în Timișoara: „Eu vreau să merg la război. Gloria să fie a noastră”

SARICHIOI – DELTA DUNĂRII

Reportaj: Putin i-a enervat și pe lipovenii din Delta Dunării: cea mai mare comunitate de ruși din România s-a mobilizat pentru a-i ajuta pe ucraineni

BUCUREȘTI:

„Când ai avut totul, iar acum nu mai ai nimic”. Refugiații ucraineni ajunși într-un loc legendar în București: căminele studențești din Grozăvești

Anastasia, fetița care va prinde probabil anul 2100 și va ști toată viața ei că a împlinit primul an ca refugiată în România

„Trupuri aruncate pe jos, lăsate la lupi”. O jurnalistă din Ucraina, refugiată cu familia în București, descrie războiul văzut de aproape

Student din Kiev, la București, despre războiul de acasă: „Cel mai rău sentiment nu e frica. E neputința”

Cum explică un tată ucrainean fiicelor lui ce înseamnă războiul

Două fetiţe de 4 ani, aduse dintr-un centru maternal din Odesa, şi-au sărbătorit ziua de naştere în Bucureşti. „Un strop de bine într-o mare de rău”

Reportaj. Drumul unei familii cu 4 copii din Ucraina spre Chicago trece prin generozitatea oamenilor din cartierul Vitan

Șocul IT-istului născut în Iran, refugiat în România, care gătea borș ucrainean când a început invazia: „Am închis restaurantul înainte să deschidem”

Un jurnalist refugiat din Ucraina a fost angajat în redacția Libertatea

7. Cititorii găsesc în Libertatea articolele scrise de ziaristul român Marin Gherman din Cernăuți. La începutul războiului, el s-a refugiat din Ucraina în România, împreună cu familia, unde au decis să lucreze și să-și crească copiii. Marin Gherman a fost angajat în redacția Libertatea. 

„Adevărul despre Ucraina este mult mai complicat și uneori neplăcut de auzit” – de Marin Gherman.

Textele și analizele ziaristului, un competent cunoscător nu doar al Ucrainei, dar și al spațiului rus, pot fi citite aici.

8. Mărturii culese de ziar de la locuitorii aflați în Ucraina și bombardați de ruși:

EXCLUSIV. Interviu cu o tânără de 27 de ani despre rezistența sub bombe, în Harkov: „Vrem să supraviețuim ca să vedem toate crimele făcute deja de Putin pedepsite”

Trei femei le povestesc românilor cum e în Kievul asediat: „Dintr-un singur bloc dărâmat, 600 de oameni au rămas fără adăpost”

Interviu | Tânăr activist din Kiev: „Majoritatea oamenilor nu pleacă. Nu știm unde să mergem și vom rămâne să ne protejăm țara”

„Nu am de gând să merg nicăieri. Sunt în țara mea, cu prietenii mei. Sunt la locul meu de muncă, de care oamenii au nevoie”. Scrisoarea calmă și tulburătoare a unui medic din Ucraina către români

EXCLUSIV. Profesoară care protestează în Melitopol, orașul cu primarul răpit de ruși: „Ne-au oprit programele noastre TV și ni le rulează pe ale lor, cu Putin”

VIDEO EXCLUSIV. „E catastrofă, se bea zăpadă topită”. Apelul oamenilor din Mariupol, Ucraina, trimis prin rudele refugiate la București

EXCLUSIV Discuție cu un ucrainean din sudul Kievului, unde se dau lupte aprige, pe direcția necucerită de ruși: „E mai bine acum, dar ei pregătesc un desant, să vină apoi terestru”

Viața de zi cu zi printre sirene și bombe la Kiev: „A fost sărbătoare când au băgat carne la magazin. Nu mai avem nimic proaspăt”

EXCLUSIV. Explozii puternice lângă Kiev. Mărturia pentru români a ucrainencei în vârstă de 25 de ani care a luat arma ca să apere orașul: „Nu capitulăm și vă suntem recunoscători pentru ajutor”

Un profesor din Kiev explică pentru români cum funcționează sistemul rusesc de dezinformare online: „Mesajele mincinoase se polenizează reciproc”

Corespondențe ale reporterilor Libertatea care au mers în străinătate:

POLONIA:

Reportaj. Considerați „hienele Europei” de presa rusă, care-i amenință, ca pe ucraineni, cu „denazificarea”, polonezii strigă „Ce-i cu cârpa din balcon?!” în fața steagului consulatului rus

Rusia a bombardat și lângă Polonia! CORESPONDENȚĂ DIN CRACOVIA: „Eșec al Occidentului. Nu putem continua să condamnăm Rusia, dar apoi să facem afaceri cu Putin”

REPUBLICA MOLDOVA:

Palanca, granița Republicii Moldova – Reportaj nefardat lângă Nistru cu secretele migrației din Ucraina. Unii în Bentley, Porsche ori Mercedes, „cei amărâți, vai de capul și de sufletul lor”.

BULGARIA:

Reportaj. Viața în stațiunea de schi Bansko din Bulgaria, locul unde refugiații ucraineni se intersectează cu turiștii ruși, repatriați de urgență spre Moscova.

Activistă din Rusia, voluntar pentru ucrainenii ajunși în Bulgaria: „Uneori, credeam că ruşii ar prefera să mănânce scoarţă de copac decât să se revolte”

SLOVACIA:

Corespondență din Slovacia: „Agresiunea lui Putin în Ucraina ne amintește că și naționaliștii maghiari vor vechile granițe ale Ungariei”

AUSTRIA: 

VIENA. „Un ucrainean mi-a spus în 2015: «Putin nu se va opri până nu va ajunge președintele nostru»”

GERMANIA:

Corespondență de la Berlin din a doua zi a invaziei ruse în Ucraina. Rețineri la sancțiuni, dar declarații ferme: „Putin nu va câștiga”

Corespondență de la uriașa manifestație din Berlin contra lui Putin. Ce spun tinerii europeni: „Am crescut în pace. E înspăimântător”

9. Polemici și dezbateri în ziar

Numeroase puncte de vedere au fost publicate în aceste săptămâni. Încurajăm dezbaterile, astfel încât Costi Rogozanu și  Cătălin Tolontan au polemizat pe tema derulării evenimentelor din Ucraina și felului în care ele sunt oglindite în presa românească și internațională.

De asemenea, am publicat mesaje dezaprobatoare la adresa muncii noastre, pentru că nu suntem infailibili și nici imuni la critici.

Voci ale disidenței

10. Mărturii și interviuri cu ruși sau bieloruși care fac disidență față de războiul declanșat de Moscova și sprijinit de Belarus

Interviu cu redactorul-șef adjunct al Novaia Gazeta din Rusia, cunoscută pentru opoziția față de Kremlin: „Putin poate să provoace un război civil”

EXCLUSIV. Tânără protestatară contra războiului, reținută în Rusia, explică românilor: „Țara noastră comite o crimă. Suntem ostaticii unui președinte nebun”

EXCLUSIV. Profesoară rusă dezvăluie rezultatul surprinzător al unui sondaj printre locuitorii unui bloc uriaș de 20 de etaje din Rusia, aproape cât un oraș. Câți susțin războiul lui Putin?

EXCLUSIV. Interviu cu disidentul rus Dmitri Bîkov, otrăvit de regim în 2019: „Armata nu are lideri, populația este dezamăgită de toate și, mai ales, de sine”

EXCLUSIV. Avertisment pentru români al unui important profesor rus bătut la manifestații: „Ţările din fostul bloc sovietic vor urma, dacă Putin va avea succes în Ucraina”

EXCLUSIV. Jurnalistă din Belarus: „Există acum o campanie dusă de activişti, care încearcă să distrugă drumurile pe care se deplasează trupele ruseşti”

Anton Dolin – „Plecarea lui Putin pare inevitabilă. Statul va trebui creat de la zero”, spune una dintre cele mai importante voci culturale ale Rusiei 

REALISM DIN RUSIA. Jurnalistă semnatară a unui protest crede că Putin are majoritatea țării cu el: „Aș estima că 60% din oameni susțin «operațiunea» și 40% sunt împotriva războiului”

„Poate sancțiunile îi vor face pe ruși să iasă la proteste masive. Nu pentru Ucraina, pentru propriul stomac”. Interviu cu un activist din Rusia

INTERVIU | Consilierul opozantei Svetlana Tihanovskaia: „Militarii din Belarus fac tot posibilul pentru a evita să intre în război. E extraordinar”

Acum știm. Mesajul scriitorului Dmitri Gluhovski pentru generația care nu a cunoscut „atmosfera de oroare universală” din URSS.

11. Articole despre rolul Bisericii și cel al culturii

Teodor Baconschi, contributor Libertatea, a atras atenția asupra puterii simbolice și nevoii de acțiune a BOR, având în vedere racordarea ideatică a Patriarhiei Moscovei la crimele de război.

Iulia Blaga, critic de film și contributor Libertatea, a scris despre destinul regizorilor și oamenilor de cinema în aceste timpuri de înfruntare.

Serhii Jadan, unul dintre cei mai importanți scriitori ucraineni, a analizat vinovățiile colective în fața agresiunii Rusiei, un articol care a apărut în Libertatea și în Der Spiegel.

Zeci de interviuri cu politologi, scriitori, experți

12. Libertatea a publicat zeci de interviuri, traduceri în această perioadă cu personalități – politologi, scriitori care denunțau războiul declanșat de Rusia, propaganda Moscovei, interviuri cu disidenți ruși și cu oameni direct implicați. 

Interviu cu Françoise Thom, celebră sovietologă: „Dacă va reuși să preia controlul la Kiev, Putin va încerca să extermine toate elitele naționale, ca Stalin în 1930”

„Ceea ce trăim anunță sfârșitul Rusiei lui Putin, chiar dacă va reuși să cucerească Ucraina”. Interviu cu istoricul Thierry Wolton

INTERVIU EXCLUSIV | Expert care l-a studiat decenii pe Putin: „Se comportă ca un bătrân grăbit, poate din cauza vârstei, poate pentru că e bolnav, cum spun unele voci”

INTERVIU. Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic: „Rusia ar putea să ocupe Ucraina în câteva săptămâni. Problema e ce face apoi”

Expert american în strategia militară a Rusiei, pentru Libertatea: „Putin încearcă să înlocuiască guvernul Ucrainei cu unul de marionete”

Sorin Ioniță: Cine face propagandă rusă în România și cât de expuși suntem? „Rusia e acum ca în anii 50: minciuna e adevăr, războiul e pace” 

Interviu cu un expert în politica maghiară: „Aparent, Viktor Orban lasă ușa deschisă pentru un statut de neutralitate, în cazul agresiunii rusești împotriva statelor NATO”

Interviu cu profesorul din Ucraina asediată care a anticipat războiul: „E o nebunie când rușii bombardează Harkov, oraș vorbitor de rusă. Ar vrea să aibă aici un nou Groznîi”

Avertismentul unei experte: „România și Polonia ar putea fi în curând nevoite să apere frontiera NATO și a UE. Trebuie să se adapteze la această realitate”

INTERVIU. Retragerea rusă, văzută din Kiev: „Ucrainenii înțeleg că Putin va folosi repetat această strategie. Din 2014, Rusia nu și-a oprit agresiunea”

Interviu cu un expert care a negociat pacea din Columbia: Rusia și Ucraina au avut 70 de întâlniri ca să ajungă la acordul Minsk. Negocierile durează

Aceste 100 de articole originale au presupus discuții cu oamenii, unele deplasări, toate verificări ale surselor de informare. La ele se adaugă, zilnic, încă peste 100 de articole editoriale și știri publicate de Libertatea. Toate sunt posibile datorită muncii celor peste 40 de jurnaliști, care realizează ziarul și site-ul. Plus colegii de la celelalte departamente ale publicației. Lor și dumneavoastră, încă o dată, mulțumiri pentru consecvență!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro