Libertatea continuă tradiția de a oferi publicului o retrospectivă a celor mai importante investigații, reportaje și corespondențe realizate de echipa și colaboratorii ziarului în anul care a trecut.

Dacă în urmă cu doi ani, retrospectiva pe 2020 conținea 20 de articole, un an mai târziu, selecția număra 45 de texte. Pentru 2022, doar prima parte a retrospectivei conține 100 de titluri. 

Nu e nici pe departe semnul unei vanități colective sau al unei laude de sine, ci mai degrabă al unui an extrem de complicat pentru societatea românească, dar și pentru întreaga lume, în care războiul a ajuns din nou în Europa, chiar la granița României. Dar această selecție e și semnul efortului jurnaliștilor de la Libertatea și al tuturor colegilor din Ringier de a răspunde așteptărilor și încrederii celor care ne citiți. Și sunteți mulți, peste 9,6 milioane de utilizatori unici în luna decembrie. 

Mulțumindu-vă pentru toate acestea, iată prima serie de articole din retrospectiva anului 2022, cu o parte dintre lucrurile pe care le-am scris și, în multe cazuri, cu ce anume s-a schimbat în urma lor.

Ianuarie:

Licitații trucate, umflate

Pe 3 ianuarie, jurnalista Iulia Marin dezvăluia cum o primărie din județul Dolj umflase prețurile de achiziție ale dulciurilor făcute cadou pentru cei 1.000 de copii din comună. O scurtă documentare în magazine, arăta că Primăria din Valea Stanciului a plătit dublu. 

EXCLUSIV. Contractul prin care banii au dispărut către Sofia, oferit de un avertizor de integritate bulgar: „E furt cu premeditare: Euroins a cedat tot, iar statul român, adică cetățenii, vor trebui să plătească”
Recomandări
EXCLUSIV. Contractul prin care banii au dispărut către Sofia, oferit de un avertizor de integritate bulgar: „E furt cu premeditare: Euroins a cedat tot, iar statul român, adică cetățenii, vor trebui să plătească”
Ce am făcut bun și ce s-a schimbat în 2022. Prima parte a retrospectivei anului 2022 în 100 de texte din Libertatea și tot atâtea motive să ne susțineți în 2023
Jandarmeria a cumpărat măști de aproape 100.000 de euro fără licitație, invocând „evenimente neprevăzute” după 2 ani de pandemie

Tot cumpărături făcea și Jandarmeria Română – achiziționa măști de aproape 100.000 de euro fără licitație, invocând „evenimente neprevăzute” după 2 ani de pandemie.

Despre o altă achiziție de măști scriau și Adriana Oprea și Mirela Neag pe 11 ianuarie, atunci când găseau într-o decizie a Tribunalului Bucureşti dovada despre cum trucase Ministerul Educației o licitație în valoare de 5,7 milioane de euro, pe bani europeni. Câteva zile mai târziu, cele două jurnaliste publicau o serie de stenograme în care numărul 1 în statul român pe achiziții în pandemie, Adrian Ionel, îi spunea unui afacerist care îi dădea mită: „Bro, e marfa ta, tu faci prețul și ne auzim”. 

Fața nevăzută a lui George Simion

Pe 5 ianuarie, Maria Andrieș publica un reportaj despre fața nevăzută a liderului AUR George Simion, cum își face campanie în casele oamenilor. De altfel, Simion avea să fie unul dintre personajele anului în România prin nunta sa câmpenească, organizată în vară în comuna Măciuca, din județul Vâlcea.

Una dintre cele mai bătăioase ziariste din România a răbufnit: „Hoțiile din trecut s-au prescris. Cele din viitor sunt acum legalizate prin noua OUG 13”
Recomandări
Una dintre cele mai bătăioase ziariste din România a răbufnit: „Hoțiile din trecut s-au prescris. Cele din viitor sunt acum legalizate prin noua OUG 13”

Pe 14 ianuarie, Ada Constanda și Adelina Mărăcine publicau un portret al unuia dintre cei mai mari actori români: Moștenirea lui Ion Caramitru. Să spui cele de nespus.

Pe 22 ianuarie, jurnalista Alexandra Nistoroiu atrăgea atenția că Planul de combatere a cancerului în România începe de parcă primul obiectiv este fericirea industriei farma, care va primi mai mulți bani.

La finalul lunii, jurnalista Simona Voicu documenta cazul unei femei care a fost accidentată mortal pe o trecere de pietoni, pe verde, și târâtă 17 metri. Procurorii au clasat dosarul și spun că șoferul nu era obligat să oprească.

Ce am făcut bun și ce s-a schimbat în 2022. Prima parte a retrospectivei anului 2022 în 100 de texte din Libertatea și tot atâtea motive să ne susțineți în 2023
Viața unei românce mutate de 12 ani în Spania. Femeia povestește cum a reușit să supraviețuiască unui partener violent, cu ajutorul autorităților de acolo: „Dacă eram în România, eram moartă”. Ilustrație de Roma Gavrilă

Tot pe final de ianuarie, ziarul a început o serie de articole ce prezentau experiențele unor românce care locuiesc în Spania și care au trecut prin diferite tipuri de violență din partea partenerilor lor. Una dintre ele a povestit cum a reușit să supraviețuiască unui partener violent, cu ajutorul autorităților de acolo: „Dacă eram în România, eram moartă”. Alte mărturii pot fi citite sau recitite aici și aici

Senatorii au dezincriminat abuzul și neglijența în serviciu sub pragul de 250.000 de lei. Dragnea și Grindeanu au încercat același lucru prin OUG 13
Recomandări
Senatorii au dezincriminat abuzul și neglijența în serviciu sub pragul de 250.000 de lei. Dragnea și Grindeanu au încercat același lucru prin OUG 13

Strigătul românilor din Ucraina înainte de război

Și tot atunci, Adina Florea, Cătălin Hopulele și Vlad Chirea prezentau Strigătul românilor din Ucraina care nu mai au voie să învețe în limba maternă: „Ne doare, că noi nu am venit de undeva, noi suntem la noi acasă”

Strigătul lor avea să rămână fără prea mare ecou și la sfârșitul anului, când Rada ucraineană din țara aflată în război vota o lege a minorităților care nu le reda românilor drepturile pierdute în 2017, după cum scria Marin Gherman, jurnalistul din Cernăuți care după invazia rusă s-a alăturat echipei Libertatea și care avea să scrie, de-a lungul anului, zeci de interviuri și analize despre situația din Ucraina sau din regiune.

Februarie:

În Ucraina, sub bombardamentele rusești

Cu o săptămână înaintea începutului războiului, corespondentul Libertatea în Ucraina, Mircea Barbu, relata Cum au petrecut ucrainenii „Ziua Invaziei” care n-a mai venit. „Eu țin pașaportul la mine, în cazul în care nu apuc să mă duc acasă”.

Era prima dintr-un șir lung de corespondențe din Ucraina transmise de corespondentul Libertatea, care avea să ajungă la Mariupol și să transmită imagini tulburătoare cu oamenii care fug din calea bombelor, filmări din gările prin care se evacuau sau să petreacă o noapte în stația de metrou Universitet, din Kiev, unde s-a adăpostit de rachetele rușilor, alături de sute de oameni.

În prima zi a războiului declanșat de Rusia contra Ucrainei, jurnaliștii Adelina Mărăcine, Răzvan Luțac și Vlad Chirea au fost în Vama Sighet, de unde au relatat exodul ucrainenilor în România. Două săptămâni mai târziu, reportera ziarului vorbea cu o refugiată ucraineană aflată în București despre efectele dezinformării rusești: „Când i-am spus că sunt în România, o mătușă din Belarus m-a întrebat ce caut la atacatorii NATO”.

În aceeași zi însă, o investigație realizată de Diana Meseșan arăta că în România nu exista încă nicio tabără mobilă ridicată pentru refugiații din Ucraina.

Tot de la graniță, Libertatea prezenta un Reportaj nefardat lângă Nistru cu secretele migrației din Ucraina.

Un manager care cade mereu în picioare

Zona medicală sau a achizițiilor a fost bogată în subiecte și în această lună: Când era condamnat pentru luare de mită, un fost manager de spital era pus de Ministerul Sănătății într-un proiect cu Banca Mondială, scriau Laurențiu Ungureanu, Mirela Neag și Răzvan Luțac. Iar Piţurcă jr a primit o pasă de 11 milioane de lei din bugetul MApN, printr-o firmă care a livrat măşti neconforme pentru medicii din spitalele militare COVID.

După 15 ani în care locuise într-un bordei de pământ și la doi ani după ce Maria Andrieș scrisese despre cazul său, un bărbat din Huși, județul Vaslui, se muta într-o rulotă donată de un om de afaceri din Sibiu. Povestea lui poate fi citită aici.

Aceeași jurnalistă scria, câteva zile mai târziu, despre calvarul formularului S2 prin care trec părinții copiilor bolnavi de cancer tratați în străinătate. O mărturie a unui astfel de părinte poate fi citită aici.

120.000 de euro, cadouri de la IGSU

Ce am făcut bun și ce s-a schimbat în 2022. Prima parte a retrospectivei anului 2022 în 100 de texte din Libertatea și tot atâtea motive să ne susțineți în 2023
Inspectoratul coordonat de Arafat a dat 120.000 de euro pe cadouri și materiale publicitare – agende și ceasuri de perete personalizate pentru IGSU

La jumătatea lunii, ziarul dezvăluia că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), aflat sub coordonarea lui Raed Arafat, a plătit 120.000 de euro pe cadouri și materiale publicitare – agende și ceasuri de perete personalizate pentru IGSU. Au fost aprobate de Comisia Europeană, era replica celor de la IGSU.

Jurnalist cercetat de DIICOT, declarat nevinovat de judecători

La jumătatea lunii, jurnaliștii Iulia Marin și Cătălin Tolontan scriau că ziaristul brăilean Alin Cristea s-a trezit cu percheziții DIICOT la el acasă, la casa părinților, dar și la sediul redacției debraila.ro, după ce acesta publicase un material video despre un adolescent de 17 ani care a fost batjocorit și agresat de un bărbat. Cristea, care făcuse deci public abuzul, era acuzat de DIICOT că ar fi deținut și distribuit materiale pornografice cu minori.

Zece luni mai târziu și după alte dezvăluiri făcute de ziar, judecătorii desființau rechizitoriul procurorilor DIICOT și stabileau că jurnalistul este nevinovat. 

Interviu cu figura iconică a războiului despre care propaganda rusă susținea că nu există

Pe 28 februarie, jurnaliștii Ada Constanda și Răzvan Luțac vorbeau cu învățătoarea din Ucraina devenită imaginea războiului în toate marile ziare și site-uri, dar despre care propaganda prorusă susținea că este un fake. Interviul cu Olena Kurilo din Libertatea este preluat apoi de presa internațională.

Martie:

În prima zi din martie, ziarul publica un interviu cu celebra sovietologă Françoise Thom, care lansa o profeție extrem de sumbră: „Dacă va reuși să preia controlul la Kiev, Putin va încerca să extermine toate elitele naționale, ca Stalin în 1930”.

Ce au pățit romii ucraineni în Gara de Nord

Într-un reportaj publicat pe 9 martie, Diana Meseșan și fotoreporterul Eli Driu arătau ce au pățit niște romi săraci din Ucraina când au fost confundați, în Gara de Nord, cu romi de la noi.

O altă perspectivă asupra războiului era adusă din Bulgaria, de Laurențiu Ungureanu și de fotoreporterul Dumitru Angelescu, din stațiunea Bansko, acolo unde refugiații ucraineni se intersectează cu turiștii ruși, repatriați de urgență spre Moscova.

Din Kievul asaltat de bombele rusești, mărturia pentru români a ucrainenei în vârstă de 25 de ani care a luat arma ca să apere orașul: „Nu capitulăm și vă suntem recunoscători pentru ajutor”.

Răsturnare de situație în dosarul Gala Bute

În primele zile ale lunii, jurnalistele Adriana Oprea și Mirela Neag dezvăluiau că DNA a aruncat prosopul în dosarul „Gala Bute” (pornit în urma unei investigații făcute de Gazeta Sporturilor), după ce procurorii au cerut desființarea sentinței prin care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare. După apariția articolului, DNA s-a răzgândit și a cerut menținerea condamnărilor, iar Elena Udrea a fost condamnată o lună mai târziu la închisoare. Avea să urmeze fuga prin Bulgaria, prinderea, procesele și extrădarea.

Pe 17 martie, DIICOT confirma pentru Libertatea că a deschis dosar penal după ce o declarație incomodă pentru premierul Ciucă de pe site-ul Radio România a fost ștearsă de cineva din afară. La ce se referea declarația, puteți citi aici.

În aceeași zi, ziarul publica un interviu cu un fotograf din Sankt Petersburg care susține invazia rusească în Ucraina. Ce gândește un cetățean pro-Putin.

Corespondenți la granița polono-ucraineană

La o lună de la începerea războiului, jurnaliștii Iulia Marin, Răzvan Luțac și Vlad Chirea mergeau la cea mai asaltată graniță cu Ucraina, cea poloneză, pe unde treceau în fiecare zi mii de refugiați. O parte din seria de 13 reportaje de acolo poate fi citită aici, aici, aici sau aici.

Interviu cu ambasadorul Rusiei

Ce am făcut bun și ce s-a schimbat în 2022. Prima parte a retrospectivei anului 2022 în 100 de texte din Libertatea și tot atâtea motive să ne susțineți în 2023
EXCLUSIV. Ambasadorul Rusiei la București – slabe speranțe de pace: „Ucrainenii care negociază acum cu Federația Rusă nu reprezintă pe nimeni și nu controlează nimic”

În aceeași perioadă cu corespondențele jurnaliștilor Libertatea din Polonia și Georgia, la București, ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, răspundea întrebărilor jurnalistelor Mirela Neag și Adriana Oprea, într-un interviu care a stârnit numeroase reacții. Occidentul și NATO sunt responsabili că s-au creat „naziștii care vă plac dumneavoastră” („liubimîi vami”), răspundea acuzator acesta la o întrebare a reporterelor ziarului.

O săptămână mai târziu, Medeea Stan, jurnalistă Libertatea și Școala 9, stătea de vorbă cu redactorul-șef adjunct al publicației rusești Novaya Gazeta, cunoscută pentru opoziția față de Kremlin: „Putin poate să provoace un război civil”. Tot Medeea Stan scria, două luni mai târziu, despre cum merge înainte viața unor profesori din Ucraina, după ce o colegă le-a murit în bombardamente. Iar în septembrie, a realizat un interviu cu psihologa din Ucraina care face gratuit terapie cu copiii cu autism refugiați.

De pe front, un soldat din Irpin, orașul marilor orori de lângă Kiev, vorbea pentru Libertatea: „Nu voi uita fețele schimonosite ale copiilor scăpați din împușcături”.

Corespondențe din Georgia

La sfârșitul lunii, jurnalistele Ada Constanda și Alexandra Șerban încep să transmită din Georgia despre ceea ce se întâmplă în orașul unde refugiații ruși și cei ucraineni le cer socoteală lui Putin și lui Stalin. Era doar primul articol dintr-o serie de 7 alte texte din țara aflată la granița cu Rusia.

Ce am făcut bun și ce s-a schimbat în 2022. Prima parte a retrospectivei anului 2022 în 100 de texte din Libertatea și tot atâtea motive să ne susțineți în 2023
Istoria unei familii de români care lucrează în sistemul medical britanic: „Expresia aia «De ce-ai plecat?» «De foame!» e adevărată. Am plecat de foame”

Tot în martie, colaboratorii Libertății Elena Stancu și Cosmin Bumbuț – teleleu.eu – publicau portretul unui român care a ajuns consilier local în Marea Britanie, după ce a plecat din țară din cauza rasismului: „Aici oamenii vor să vadă ce competențe ai, nu ce etnie”. Era doar una dintre poveștile românilor din diaspora pe care Elena și Cosmin aveau să le documenteze în 2022. Cei doi jurnaliști au străbătut Marea Britanie, Italia sau Danemarca dând glas românilor plecați în străinătate.

Aprilie:

Mărturii din Kiev și Bucha

Întors la Kiev pentru a scrie despre cum petrec Paștele ucrainenii în plin război, corespondentul Libertatea Mircea Barbu a transmis mesajul unui preot de acolo pentru români, a vorbit cu oamenii din Motîjîn, localitate eliberată de armata ucraineană de sub ruși, și a ajuns la Bucha, cunoscută de lumea întreagă pentru atrocitățile comise de soldații ruși. A vorbit și cu Ciprian, un etnic român din armata ucraineană.

Ce rămâne după moartea unui jurnalist?

În primele zile ale lunii, Andreea Archip a reconstituit, în Slovacia, felul în care un om împușcat în piept a schimbat o țară: un reportaj-portret la patru ani de la asasinarea jurnalistului Jan Kuciak. 

Secureanu, condamnat la aproape 6 ani de închisoare, după investigația Gazetei. Un nou job și noi probleme

Ce am făcut bun și ce s-a schimbat în 2022. Prima parte a retrospectivei anului 2022 în 100 de texte din Libertatea și tot atâtea motive să ne susțineți în 2023
Secureanu își plătește două avocate, mamă și fiică, din banii noului spital public, în timp ce-l apără în dosarele de corupție de la vechiul spital public 

După șase ani de la debutul seriei de investigații realizate de echipa Gazetei Sporturilor și Libertatea, fostul manager de la Spitalul Malaxa, din București, Florin Secureanu era condamnat în primă instanță la 5 ani și 10 luni de închisoare pentru că și-a făcut casa pe banii unității medicale. Condamnarea sau un al doilea dosar penal deschis nu avea să-l împiedice pe Secureanu să devină manager de spital în Jibou, județul Sălaj. Acolo, în octombrie, era luat din nou la întrebări de DNA, iar dezvăluirile despre acesta continuau în Libertatea, sub semnăturile lui Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan.

La începutul lunii, jurnalistele Maria Andrieș și Eli Driu publicau un reportaj cu camera ascunsă făcut la o biserică din cartierul Titan, acolo unde actorul Dan Puric elogia legionari și acuza Uniunea Europeană.

Pe 19 aprilie, jurnalista Adriana Oprea scria despre Omerta celor de la Protecţia Copilului. Cum a fost trecut sub tăcere un caz de abuz sexual dintr-un centru de plasament: „Ce să spunem la poliție? Erau zvonuri”.

În aceeași zi, ziarul prezenta Povestea africanilor care spun că au fost plătiți mai prost ca acasă, după mai bine de o lună de muncă pe șantierul din București al unui celebru luptător de K1: „Nici în Ghana nu am fi pățit așa ceva”. 

Pe final de lună, lecția unui preot rămas pe drumuri după ce i-a ars casa, dar care oferă adăpost pentru zeci de mame şi copii ucraineni. „Știu ce înseamnă să ai viața în trei sacoșe”.

Mai:

Frica de zi de zi în Cernăuți

Cooptat în echipa Libertatea, după ce timp de 14 ani a activat în presa de limbă română din Ucraina, ziaristul Marin Gherman publică un interviu cu primarul Cernăuțiului, în care se vorbește despre frica de zi cu zi într-un oraș cu o importantă comunitate românească: „Nimeni nu știe ce va ținti următoarea rachetă”.

În plin război, apar și profitorii. Ciprian Ranghel și Andrei Crăițoiu scriu despre Trucul prin care o firmă ucraineană le promite rușilor cetățenia română pentru 5.300 de euro: „Trebuie să învețe doar 20 de cuvinte, jurământul”.

Ce am făcut bun și ce s-a schimbat în 2022. Prima parte a retrospectivei anului 2022 în 100 de texte din Libertatea și tot atâtea motive să ne susțineți în 2023
EXCLUSIV. „Operatorul Starsky”, un soldat din batalionul care a oprit ofensiva rușilor spre Kiev, încă din prima zi a invaziei: „Am schimbat cursul războiului”

Iulia Roșu vorbea cu „Operatorul Starsky”, un soldat din batalionul care a oprit ofensiva rușilor spre Kiev, încă din prima zi a invaziei: „Am schimbat cursul războiului”, iar o lună mai târziu – cu două membre ale trupei Pussy Riot, condamnate în Rusia pentru „propagandă nazistă”.

În aceeași lună, Andreea Archip scria despre faptul că România face cercetări de fizică atomică lângă Moscova, împreună cu rușii. „Profilul este de cercetări nucleare și de aici vine o teamă mai mare”.

Curaj în Rusia

Și tot despre război, Libertatea a vorbit cu doi preoți, unul rus și unul estonian, care aparțin de Moscova,  și care și-au ridicat vocile împotriva războiului și a patriarhului Kirill.

Și tot atunci, a apărut Prețul curajului în Rusia. Cum s-a schimbat viața tinerei protestatare despre care Libertatea a scris în februarie. „În fața apartamentului mă așteptau doi bărbați”.

Puști de jucărie de mii de euro cumpărate de Romaero

La jumătatea lunii, jurnalista Iulia Marin scria despre puștile de jucărie de mii de euro cumpărate de fostul șef al Romaero, dar și de banii tocați pe protocol. „Am fost zgârcit”, răspundea Remus Vulpescu.

Și tot atunci ziarul prezenta calvarul unei judecătoare atacate în casă de fostul soț, care voia să o violeze. Refugiată în mașină, femeia a claxonat 20 de minute până să o ajute cineva.

În aceeași lună, Libertatea vorbea cu Șeful Legiunii georgiene, care luptă de opt ani în Donbas: „Dacă Rusia atacă Moldova, vom merge să o protejăm”.

Dintr-un sat aflat lângă Transnistria, Ada Constanda și Alexandra Șerban luau pulsul populației: Ce-i face pe unii moldoveni să spună că „dacă începe rusul, noi ridicăm mâinile-n sus. Ne dăm cu Rusia”? Cele două vorbeau și cu un veteran care a luptat și în Armata Română, și în cea Roșie.

Iunie:

Lucrări de reabilitare la Colegiul Eminescu începute după doi ani și un primar supărat pe presă

La sfârșitul lunii, Primăria Sectorului 4 dădea drumul lucrărilor de reabilitare și consolidare la Colegiul Național Mihai Eminescu, după ce jurnalista Cristina Radu a scris în Libertatea cum clădirea, care zăcea abandonată de doi ani, a fost vandalizată. Primarul Daniel Băluță a trimis atunci o notificare redacției în care a cerut eliminarea articolului de pe site pentru că „îi lezează imaginea și îi dă un sentiment de amenințare”.

De altfel, articolele despre Colegiul Mihai Eminescu, alături de altele, fac obiectul mai multor procese intentate de primarul Daniel Băluță împotriva ziarului Libertatea. O parte dintre aceste procese au fost pierdute de Băluță în primă instanță.

Peste 20 de articole despre o stație de sortare ilegală și trei ani de așteptare

Ce am făcut bun și ce s-a schimbat în 2022. Prima parte a retrospectivei anului 2022 în 100 de texte din Libertatea și tot atâtea motive să ne susțineți în 2023
FOTO OFICIAL După 3 ani de reclamații de la oameni și 23 de episoade citite de public în Libertatea, stația de sortare a lui Negoiță de la Cățelu s-a închis

În aceeași perioadă, Primăria Sectorului 3 închidea stația de sortare a deșeurilor de lângă satul Cățelu în care a investit 11 milioane de euro, la care se adaugă peste un milion pentru plata amenzilor primite de la Garda de Mediu, care a descoperit nereguli acolo. Trecuseră trei ani cu nenumărate sesizări ale cetățenilor, mai multe dosare penale și peste 20 de articole în Libertatea.

Asta nu a rezolvat problema deșeurilor din sectorul 3, ci din contră, doar a mutat-o într-un depozit din zona Republica, unde sunt îndesați munți întregi de gunoaie, precum și pe un teren neîmprejmuit din Lunca Corbului. În primul caz a fost deschis dosar penal, după relatarea ziarului.

Pe 11 iunie jurnaliștii Daniel Ionașcu, Cătălin Hopulele și Cătălin Tolontan publicau expertiza tehnică a podului prăbușit de la Luțca, de care Consiliul Județean nu a ținut cont.

ICR: procesele cu angajații și chiria uriașă plătită pentru șefa ICR de la Londra

Ce am făcut bun și ce s-a schimbat în 2022. Prima parte a retrospectivei anului 2022 în 100 de texte din Libertatea și tot atâtea motive să ne susțineți în 2023
Statul român plătește lunar 6.500 de lire chirie pentru directoarea ICR Londra, care n-a vrut să stea într-un apartament gratuit. Cum explică MAE 

O altă instituție de stat, multe probleme. Pe 23 mai, ziarul publica informația că ICR și-a dat în judecată sute de angajați și pierde pe bandă rulantă. „Bani aruncați de pomană”, spune chiar avocatul plătit de institut cu 25.000 de euro. Nu era singura problemă din ICR. Câteva luni mai târziu, jurnalistele Alexandra Nistoroiu și Andrada Lăutaru scriau despre culisele carierei în ascensiune a șefului instituției, Liviu Jicman, pentru ca în noiembrie, jurnalista Ada Constanda să dezvăluie că statul român plătește lunar 6.500 de lire chirie pentru directoarea ICR Londra, care n-a vrut să stea într-un apartament gratuit. Tot atunci, cât a plătit instituția pentru deplasările externe ale șefilor, iar în decembrie, un text despre un concurs cu dedicație.

Rezistența fazanilor în fața defrișărilor

Tot București, dar un subiect din zona dezvoltatorilor imobiliari. Cum au organizat fazanii rezistența în fața defrișărilor ilegale de pe un teren din nordul Bucureștiului, unde fugarul Popoviciu vrea să facă blocuri

În contextul războiului, jurnaliștii Maria Andrieș și Laurențiu Ungureanu au fost pentru un reportaj în cartierul construit de sovietici peste drum de scutul american din Deveselu.

În ultima zi a lunii, jurnalista Simona Voicu prezenta cazul unei directoare la spitalul din Baia Mare care a ajuns în funcție pe baza unei diplome false: a înlocuit poza și nota de pe actul de studii al unui bărbat.

În aceeași zi, Diana Meseșan arăta că în 11 județe din România nu s-a făcut niciun avort la cerere în 2021, în spitalele publice.

O primă selecție de 100 de texte și multe motive să ne citiți și să ne susțineți în 2023

Cele 100 de texte de mai sus sunt doar o selecție din cele peste 15.000 de texte apărute pe Libertatea în primele șase luni ale anului trecut. Mii de știri scrise și editate de redactorii și editorii ziarului, trecute prin ochii corecturii, zeci de ore filmate de Ada Cheroiu și montate de editorii video, zeci de alte interviuri cu scriitori, experți, artiști, medici, economiști etc., sute de opinii, analize, semnate de comentatorii și colaboratorii Libertatea – printre care se numără Costi Rogozanu, Teodor Baconschi, Petre Barbu, Patrick Andre de Hillerin, Valeriu Nicolae, Adina Marincea sau Vasile Ernu (dar lista lor e mai mare) – sau zeci de cronici de film semnate de Iulia Blaga.

Pentru a putea scrie, documenta, acoperi și mai multe subiecte, dar și pentru că nu ne mai putem baza doar pe modelul clasic al pieței de publicitate care își vede veniturile înghițite de giganții tech – Google, Facebook etc. – Libertatea a lansat în luna noiembrie un proiect de donații prin care dumneavoastră, cititorii noștri, ne puteți susține munca. Mai multe informații aici și în bannerul de la finalul textului.

Citește cea de-a doua parte a retrospectivei anului 2022 în textele Libertatea: Minciunile Armatei în dublul accident aviatic în care au pierit 8 oameni și reconstituirea morții unui tânăr împușcat de șase ori de polițiști


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]

După un divorț dureros, a părăsit România împreună cu cei doi copii. Au trecut 7 ani de atunci, s-a recăsătorit, acum se bucură de o viaţă de lux
GSP.RO
După un divorț dureros, a părăsit România împreună cu cei doi copii. Au trecut 7 ani de atunci, s-a recăsătorit, acum se bucură de o viaţă de lux
Urmărește-ne pe Google News
Comentarii (1)

ivryernest   •   01.01.2023, 19:01

Un "mic" amănunt a fost uitat în acest articol auto-publicitar. Iată citatul scriitorului Dan Alexe : " "În ultimele decenii, românii și-au ucis limba, englezindu-i sintaxa". — Libertatea.ro participă la această acțiune în mod activ. — Mai este un aspect care deranjează : faptul că jurnalul se adresează cititorilor "la pertu". Iată doar câteva exemple : "Urmărește-ne pe Google News" "Comentează" "ADAUGĂ COMENTARIU" "SALVEAZÀ ARTICOL" "DONEAZĂ ȘI SUSȚINE REDACȚIA", etc. etc. Care să fie logica acestui mod de comunicare ? Anglofonă, bineînțeles, fiindcă limba engleză NU ARE pronume de politețe. Dar limba română ARE, sau cel puțin AVEA înainte de 1990.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

Cum se înţelege Scărlătescu cu SOCRII lui! Doina Teodoru rupe tăcerea despre relaţia dintre ei
Playtech.ro
Cum se înţelege Scărlătescu cu SOCRII lui! Doina Teodoru rupe tăcerea despre relaţia dintre ei
Ce scrie, de fapt, în contractul semnat de concurenții America Express. Nelu Cortea a dat acum cărțile pe față: 'În caz de...'
Viva.ro
Ce scrie, de fapt, în contractul semnat de concurenții America Express. Nelu Cortea a dat acum cărțile pe față: 'În caz de...'
Afacerea inedită prin care Emil se bucură de un profit uriaş. Tânărul antreprenor pune în practică la Harghita ce a învăţat în Elveţia
Observatornews.ro
Afacerea inedită prin care Emil se bucură de un profit uriaş. Tânărul antreprenor pune în practică la Harghita ce a învăţat în Elveţia
Ana, fata care s-a sinucis după ce ar fi fost obligată să se prostitueze, era o elevă model. Ea și-a schimbat brusc comportamentul
Știrileprotv.ro
Ana, fata care s-a sinucis după ce ar fi fost obligată să se prostitueze, era o elevă model. Ea și-a schimbat brusc comportamentul
Ce avere impresionantă are Gheorghe Turda. Artistul a adunat bani cu mătura și fărașul de pe scenă
FANATIK.RO
Ce avere impresionantă are Gheorghe Turda. Artistul a adunat bani cu mătura și fărașul de pe scenă
FOTO | Ce făcea acest tânăr într-o parcare. Trecătorii au fost şocaţi când au văzut ce face şi cine este
Orangesport.ro
FOTO | Ce făcea acest tânăr într-o parcare. Trecătorii au fost şocaţi când au văzut ce face şi cine este
A murit prințul muzicii populare! Tiberiu Ceia s-a stins după ce și-a pierdut soția
Unica.ro
A murit prințul muzicii populare! Tiberiu Ceia s-a stins după ce și-a pierdut soția
Horoscop 30 martie 2023. Leii ar fi bine să se concentreze asupra persoanei lor, ca să nu ajungă să își consume energia cu observații gratuite
HOROSCOP
Horoscop 30 martie 2023. Leii ar fi bine să se concentreze asupra persoanei lor, ca să nu ajungă să își consume energia cu observații gratuite
Colecția de denim. Ce jeanși sunt potriviți pentru silueta ta
PUBLICITATE
Colecția de denim. Ce jeanși sunt potriviți pentru silueta ta